7,856 matches
-
felul, în dogoarea nenorocirilor celor năpăstuiți și neajutorați, singurul care dă rost nu numai vieții de aici, ci și morții, căci a muri pentru aproapele tău sau pentru țară, nu este pagubă, ci un câștig. Sufletul eroului este asemenea unei scântei dintr-o flacără de o imensă măreție, de o uriașă înălțime, ajungând până la cer care se desprinde, trăiește o anumită experiență și se întoarce din nou la flacără. Eroul, acest cunoscător fin al valorilor adevărate, al momentelor firave dintre viață
IN MEMORIAM – LOCOTENENT AVIATOR ŞTEFAN HENCZ de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349168_a_350497]
-
ceară de epilat, folosită numai pe jumătate, sticle de băuturi fine și tot goale, dar de mare efect în bibliotecă, papuci de plastic numai puțin rupți, prosoape cu monogramă: Hotel Meduza, ceva de vis, o brichetă de plastic care făcea scânteie, niște costume de baie ce mai păstrau încă pe ele sarea mării și un ușor miros de transpirație, un tricou cu care puteai îmbrăca un cal și probabil chiar la asta folosise, iar calul alergase speriat de lupi că prea
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
-
am vrut să dau ceva de băut să îmi fac intrarea „azi nu”, a spus arătînd la sticla colilie de pe masa i-am vazut eticheta, „Necuvintele” „Tăria asta se bea fără vorbe” a mai spus cu glasul cântat cu o scânteie de luceafăr în ochi degustând nu știu dacă m-a luat un fior de bucurie s-au șoc a fost lângă noi venise Nicole Labis avea, ca un mucenic pasărea cu clonț de rubin pe umărul stâng a luat sticlă
CARTEA CU PRIETENI XXII- CABEL STEFAN TEODOR de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348503_a_349832]
-
din cele trei geamuri și, la cea mai mică mișcare apărea o imagine nouă, de fiecare dată alta pentru că cioburile rostogolindu-se, se așezau mereu în altă ordine. De multe ori mă lua tata cu el pe șantier la Casa Scânteii unde îmi plăcea să hoinăresc peste tot: de la sala de mese și cinematograful în aer liber până la cantină și dormitorul comun unde refuzam cu încăpățânare să dorm ziua, făceam experiențe pe cont propriu la întrerupătoarele defecte încât odată am fost
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
Mai țin de asemenea minte afișele cu piese de teatru ale unor dramaturgi americani de genul Martin Rogers descoperă America. Era acolo și o gazetă de perete cu: „Jos mâinile de pe Coreea!” și „Yankei, cărați-vă acasă!” Tot la Casa Scânteii lucra și moș Ilie, fratele tatei dar cu cal și căruță, o dată la câteva săptămâni făcând drumul până acasă și înapoi. La un astfel de drum, era un sfârșit călduros de vară, el pleca întotdeauna când cădea întunericul, m-a
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
Contestatorul putea să-și piardă ușor nu numai funcția ci și capul. La propriu deoarece astfel de crime erau pedepsite cu moartea. Vă puteți închipui ce vâlvă a făcut, Doar printre specialiști deoarece nu era cazul să se publice în Scânteia un astfel de afront adus iubitului tovarăș. Consiliile de miniștri conduse de iubitul tovarăș și „scorpia” tovarășa lui de viață, se țineau în clădirea CC din piața palatului. Era o sală asemănătoare celei din palatul Victoria dar, în spatele fiecărui scaun
ISTORII CONTROVERSATE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348588_a_349917]
-
-s puși / Să-mi țină neamul în credință, / Și soli la Domnul, când sunt duși, / Cerșind, prin ei, bunăvoință. De nu-i avem, să-i cumpărăm, / Îmi spune-o vorbă bătrânească, / De încă îi avem, nu-i dăm, / Că sunt scânteie pentru iască.// Între TRECUT și VIITOR, / Ei sunt PREZENTUL vieții mele, / Azi, martori încă trăitori, / Ca mâine, pulbere-s de stele” (În spița noastră nu-s bătrâni). Poemul “Moștenita avere” este adevărata profesiune de credință și cea literară a lui
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
în mod sensibil, dar vă ispitește se pare, cea nevăzută. Mărturisesc cu asupra de măsură de sinceritate că mi-a fost dat rar să cunosc o personalitate literară atât de complexă: prestigiu intelectual, cultură solidă, generozitate, punctualitate, o cizelare până la scânteie a modestiei, a dăruirii, a cultivării valorilor, blând, dar aspru cu mediocritatea, cu nonvaloarea, omul potrivit la locul și momentul potrivit, persuasiv, care se bucura fără disimulare de succesul unui prieten de condei, stimula un talent descoperit. Fără a vorbi
INTERVIU CU BETTY KIRCHMAJER-DONCA de ANCA GOJA în ediţia nr. 67 din 08 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348634_a_349963]
-
atunci când se hotărăște să ucidă, să se lase ucis sau să intre în panteonul eroilor pentru că așa cum spune Allende „erou nu este cel care ucide, ci acela care nu ucide și nu se lasă ucis”. Sufletul veteranului este asemenea unei scântei dintr-o flacără de o imensă măreție, de o uriașă înălțime, ajungând până la cer care se desprinde, trăiește o anumită experiență și se întoarce din nou la flacără. El, acest cunoscător fin al valorilor adevărate, al momentelor firave dintre viață
CINE SUNT VETERANII? de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348742_a_350071]
-
o arcadă din piatră albă curată, lată de cel puțin doi stânjeni, înaltă de unsprezece, lungă de vreo cincisprezece. Cum până atunci râpa fusese scufundată într-o pâclă nesănătoasă, ochii lui Nicodim se odihniră, după ce trecu tulburarea de praf și scântei, pe malul celălalt, acum lesne de văzut. Verdeață binefăcătoare și drum pipetiș de munte i se arătau călugărului! O flăcăruie pâlpâi scurt, întărindu-i credința că pe-acolo era drumul spre locul visat... Întremat și cu sufletul strigând de bucurie
PODUL LUI DUMNEZEU, PIATRA SFÂNTĂ DE LA PONOARELE... DE ANGELA DINA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349265_a_350594]
-
inculții (politicieni), a redus ciclul la unul: Elementar, elementar, elementar. Total 12 ani de elementarism politic feroce, Până și oierul care prepară minunata brânză „de vacă” necesită 12 ani de elementarism și bacalaureat pe deasupra. Poate va citi la stână o „SCÂNTEIA”. La fiecare 4 ani se „îmbunătățește” învățământul prin Lege. Anul acesta au fost necesare NUMAI 98 de mari mici, sau dacă vreți mici mari modificări în Legea în vigoare. Au făcut de râs până și pe Caragiale. Universitatea din Weimar
AR FI BINE DE ŞTIUT! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1300 din 23 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349262_a_350591]
-
anonimi dar pomeniți prin faptele lor demonstrează că mașinăria comunistă nu a funcționat fără reproș și că în ciuda oricăror eforturi ale unui sistem evident demonic, ce desfășura forțe gigantice spre a distruge omul ca persoană, aceasta nu s-a reușit. Scânteia de divinitate din fiecare și de a fost întunecată nu a putut fi ucisă. Dată fiind situația cu totul particulară a închisorii Pitești, în timpul cutremurătorului experiment al reeducării, ajutorarea și mila pentru semen capătă alte forme de manifestare decât cele
ACTORUL ŞI REGIZORUL CREŞTIN DAN PURIC – ÎNTRE CURAJUL DE A APĂRA ŞI DEMNITATEA DE A MĂRTURISI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349142_a_350471]
-
trecut, îmbătați-vă de gloria celui mai viteaz popor din lume, aruncați-vă în viitor cu fruntea sus și pieptul dezvelit! Puterea minții este arma din trecut, aceeași genă trăiește în voi! Apără-ți sărăcia, nevoile și neamul, menține vie scânteia din ochii copiilor tăi și fă din fiecare zi o bucurie! Și mulți care își aștern ochii peste aceste rânduri o să gândească, măcar în glumă, „bătrân nebun, s-a dus!" Am vrut să public după moarte ca să dovedesc că moartea
TESTAMENT SPIRITUAL POST MORTEM (2) ROMÂNIA OLIMPICĂ de IOSIF POPA în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349348_a_350677]
-
erau încă decente. Acest lucru se explică prin faptul că pentru el cinematograful este o ocupație morală, și nu profesională, ceea ce a apreciat și la alți regizori. „Călăuza” fortifică puterea spirituală întru credință, determinându-i pe spectatori să descopere acea scânteie divină a ființei lor, să se bucure de miracolul existenței lor, să vadă viața ca pe o taină, și desigur, să prețuiască darul iubirii dintre oameni, care poate ține piept oricărei teoretizări uscate ale unei lumi fără nicio speranță. Tarkovski
TARKOVSKI ŞI CĂLĂUZA SPRE SACRU de ALIONA MUNTEANU în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349385_a_350714]
-
sensul cel mai profund al vieții. Senectutea te eliberează de gânduri ascunse, de calcule impure, lăsându-ți loc pentru armonie, echilibru, măsură în tot ce faci, te întoarce spre nevinovăția din timpul prunciei. Porțile sufletului sunt mai larg deschise încât, scânteile de lumina și căldură își găsesc calea mai ușor spre semenii lor. Trăirile sufletești rămân vii, nu îmbătrânesc în ritmul trupului. Strunele viorii inimii mai pot spune taine în șoapte, gura mai poate gusta nectarul florilor de suflet, mai poate
REFLECŢII ÎN OGLINDA DE NESTEMATE A MEMORIEI AFECTIVE de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349391_a_350720]
-
Acasa > Poeme > Devotament > PE MUNTELE VISELOR Autor: Petru Jipa Publicat în: Ediția nr. 1319 din 11 august 2014 Toate Articolele Autorului Pe muntele viselor o simplă adiere, e beznă, e lumină, apare o scânteie pe muntele acesta o nouă sărbătoare, visul dă viață, ne arde și moartea parcă moare. Mirezme tari se adâncesc în clipă secunda se ascunde în ispită, doar timpul se oprește, cred, în loc, peste norocul ce sapă în visul șchiop. Pe
PE MUNTELE VISELOR de PETRU JIPA în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349398_a_350727]
-
sau având o conotație pozitivă, benefică omului - un simplu rătăcitor, în genere. Momentul convertirii rătăcirii în regăsire depinde de forța fiecărui suflet în parte. Practic, e ca și cum având cutia cu chibrituri în mână, rătăcitorul ar putea hotărî singur clipa aprinderii scânteii, ce l-ar trimite către lumină. Important este doar să vrea... să caute, să afle, să valorifice, să esențializeze și să decidă. Cu un cert talent epic, un simț acut de a face din ”rătăcire” calea reîntâlnirii propriului eu, dexteritatea
NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 20 IULIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349362_a_350691]
-
biblică - Dumnezeu creând cerul și pământul, Dumnezeu odihnindu-se, apoi Intrarea în Ierusalim, Drumul Crucii și multe alte pasaje biblice, atât de vii, atât de pătrunzătoare în sufletul meu avid de cunoaștere! În ființa mea spirituală s-a aprins o scânteie care țâșnește direct către Dumnezeu. Aproape că nu mă mai recunosc. Scriu acatiste și aprind lumânări, apoi mă pierd în mulțimea de mireni ce pășesc tăcuți pe dalele de piatră. Îmi continui drumul la Vechiul Schit, parcă într-un urcuș
CĂLĂTOR PRIN BUCOVINA DE ELIZA ROHA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349434_a_350763]
-
din mine se contopește cu respirația neauzită a acestui pământ miraculos, pe care au răsărit, din plămada de suflet, minte, trudă și îndemânare artistică a oamenilor săi, adevărate capodopere ale culturii religioase românești, consfințind măsura genialității neamului, ca ofrandă, a scânteii dumnezeiești primite, întoarsă către Dumnezeu. De aici au pornit Eminescu și Creangă, Ciprian Porumbescu, Enescu, Sadoveanu și atâția alții, muzicieni, scriitori, savanți, profesori, medici, pictori maeștri ai penelului, mari voci ale scenei lirice, inundând cu harul lor binefăcător, mângâindu-ne
CĂLĂTOR PRIN BUCOVINA DE ELIZA ROHA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349434_a_350763]
-
fire pe cer pletele mele miros a verde amar la tine în piept dorm insulele suavității sânii orhidee infidele ți-au surâs în patul lucid pașii mei străbat orașul pe tocuri cizelate răceala lor discretă în palmele tale aprinse naște scântei ți-am văzut în ochi filmul de Oscar vei fi întotdeauna salvatorul ce dansează pe mese bahic ultimul mohican al iubirii letale femeile te-au canonizat fără să știe că dormi la mine în suflet în halat și papuci parfumat
IARBĂ DE STELE de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1279 din 02 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349778_a_351107]
-
după care orașul începe să-și dezvăluie parte din celebrele sale mistere. Turnul Eiffel aruncă raza laser la fiecare sfert de oră. La fiecare 40’ se aprinde, ca un rug imens, timp de zece minute, din care sar miliarde de scântei. De la Trocadero se vede ca-n palmă. Zeci de acoperișuri ard feeric în noapte ! Poți circula, ca pieton (na, era cât pe ce să zic ca și - vezi ce fac tembeliziunile mioritice, cu vedetele lor isterico-agresivo-apocaliptice ?), până la miezul nopții fără
FOST-AM LA PARIS! 5 ZILE ŞI 4 JUMĂTĂŢI DE NOAPTE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349626_a_350955]
-
de roua iubirii... De nu dorești, zilele pot rămâne, Fără culoare și noaptea poate Coborî tristă, Cu privirile albastre, peste... Noi. Liber în poem Te privesc, Îți îmbrățișez inima, Dincolo de cuvinte Rupte din taine albastre, Aștern doruri Peste acoperișul zilei. Scânteia, inefabilul, Să lumineze iubirea, Peste anotimpuri. Din clepsidra timpului Să curgă mereu, Belșug peste lume, Măreția gândurilor Sale. Scriu cu aripile ființei Versuri ce poate trec în ecouri vii. Izvoare de amintiri să devină, Ploi nestinse de iubiri. În livada
LA MULŢI ANI, POETULUI IONEL MARIN! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1279 din 02 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349779_a_351108]
-
-ți mai iese-n cale.” Geaba-mi chemi copilăria! Nu se-ntoarce, e-n zadar; Stă-n pădurea de stejar, Fiindcă acolo-i fericirea... Tu părinte,-nțelegi timpul ... Care-n loc n-a vrut să steie? A zburat... cum o scânteie Spre-nălțimi o duce vântul. Tu le vezi și cât regreți... Căci din miile de catarge: Oare, câte marea sparge, Prefăcându-le-n bucăți? Privești vremea care trece, Aștepți vremea care vine; Nu e rău, dar nu-i nici bine
OMAGIU LUI MIHAI EMINESCU (POEME) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349784_a_351113]
-
și rugi disperate puse pe rafturi și spații intacte între cărțile devorate de Poet. Pentru Poet cărțile-s răsăriri și apusuri de soare, mișcări de planete, galactici și magme, gând așchiat din rotunde epoci, fierul pătruns în adâncuri de scoici - scânteie venită din lumi hainite spre amețita și tainica-i minte. Iar șapte-i o clipă și-o strună prin vremi, tăcere de care te temi, o soartă pe care-o alegi, membrană a vieții întregi. În ochii cifrei șapte cartea
PENTRU NICHITA STĂNESCU DE MARIA HADÂRCĂ-CHIȘINĂU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1828 din 02 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/349927_a_351256]
-
unor grupuri mai mari sau mai mici de persoane, dar și asupra societății românești în genere. Parfumul specific epocii poate avea nuanțe suave prin lectura unor publicații ale timpului respectiv, în special referindu-ne aici la oficioasele PCR, binecunoscutele cotidiene „Scânteia” sau „România Liberă”. Dintre publicațiile mai recente putem aminti revista „Arhivele Totalitarismului” editată de INST, „Dosarele istoriei”, „Magazin istoric”, „Historia”, „Rost”, „Memoria. Revista gândirii arestate”, „Analele Sighet” sau revistele centrale sau locale ale BOR dar și ale altor culte religioase
ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” DESPRE RELAŢIILE STAT – BISERICĂ, ÎN PERIOADA COMUNISTĂ ŞI POSTCOMUNISTĂ. REFERINŢE, INDICII, de STELIAN GOM [Corola-blog/BlogPost/344372_a_345701]