1,518 matches
-
doar într-un sens operațional, stabilește, totuși, două direcții în constituirea fenomenală: a) una este a "existenței" și merge de la obiectul empiric, constituit fenomenal ca "această existență" (existența nu poate fi decât fenomenală, potrivit lui Kant, nu noumenală), către existența sa schematică, care îi întărește existența empirică (propriu-zis obiectuală), ajungând la existența sa ca element (parte) a naturii, ca o existență determinată, adică la un fenomen propriu-zis, care a trecut prin toate fazele constituirii sale; b) cea de-a doua direcție este
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
existență determinată, adică la un fenomen propriu-zis, care a trecut prin toate fazele constituirii sale; b) cea de-a doua direcție este a posibilității și merge de la natură, în care un anumit "obiect" este dat ca existență posibilă, către condiția schematică a existenței sale, ceea ce îl exprimă ca fiind cu o mai mare posibilitate, ajungând la determinarea sa empirică, prin care posibilitatea sa trece în existența sa efectivă, fără a se nărui vreo condiție a posibilității sale. Acest sens operațional al
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
află, cu rost constitutiv, în fiecare ipostază fenomenală. El este, de fapt, ca atare, obiectul empiric, în măsura în care acesta nu poate fi decât în timp; deși el nu este "acest obiect empiric". Este, apoi, obiectul în existența empirică determinată mai general, schematic, în felul acesta obiectul căpătând accent temporal (fiind, altfel spus, și mai mult timp decât în faza anterioară; fiind mai mult timp în sensul că era timp, iar o desăvârșire a condiției sale înseamnă, desigur, un spor al corespondenței dintre
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
însăși constituirea sa intențional-factică, sau devine timp datorită operatorului "ca" în funcția sa de timporizare prin care se constituie însuși locul-de-deschidere al Dasein-ului? 3.3.3.4. Fenomenul intențional "enunț" (Aussage); adevărul și constituirea "fenomenologică" a Dasein-ului ca întreg. Re-constituirea schematică a reducției la timp și adevăr din analitica existențială Modalitatea în care sunt constituite cele două "ca"-uri, factic și apofantic, ne-a apărut deja. Dar cum este păstrată diferența lor? Cum este aceasta așezată într-o unitate, în așa
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de fabricație, calificări. 3.8. Echipamente pentru controlul de laborator, calificări. 3.9. Întreținere și calibrare. CAPITOLUL 4: Documentație 4.1. Generalități. 4.2. Sisteme computerizate. 4.3. Principalele proceduri sau grupe de proceduri. CAPITOLUL 5: Producție 5.1. Descrierea schematică a operațiilor de producție. 5.2. Operații pentru manipularea materialelor și a produselor. 5.3. Materiale și produse respinse. 5.4. Procese validate. CAPITOLUL 6: Controlul Calității 6.1. Eliberarea seriilor. 6.2. Descrierea pe scurt a sistemului de Control
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180267_a_181596]
-
că aporturile de căldură pot conduce la creșterea temperaturii interioare peste valoarea convențională de calcul, pierderile termice suplimentare corespunzătoare se iau în considerare prin intermediul unui factor de utilizare care reduce aporturile de căldură. Termenii principali ai bilanțului energetic sunt prezentați schematic în figură 1.3. Figură ÎI.1.3. - Bilanțul energetic privind încălzirea unei cladiri Legendă Q - necesar de energie pentru încălzire și preparare apă caldă de consum Q(h) - necesar de energie pentru încălzire Q(oa) - degajări de căldură de la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
hours) nom partitiv (c) Intranzitiv, telic [EP DP1 [TP DP1 [ASPQ DP1 [VP V]]]] (in two hours/*for two hours) nom (d) Intranzitiv atelic [EP DP1 [TP DP1 [VP V]]] (*in two hours/for two hours) nom În aceste reprezentări schematice, EP reprezintă nodul eventiv (nonstativ), AspQ este nodul cantitativ care induce telicitatea, iar DP din Spec,AspQ este interpretat ca fiind subiectul unei schimbări cuantificabile; acest DP e necesar pentru existența telicității. AspQ poate să verifice Cazul acuzativ al DP
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
verbele. Montaut (2006) arată că acordul în gen și în număr, precum și ceea ce numim astăzi structuri ergative caracterizează numai limbile indo-europene autentice, adică pe cele din cercul interior. Descrierea limbilor cuprinse în această listă este uneori mai complexă, alteori foarte schematică. Complexitatea descrierii depinde, în mare parte, de informațiile oferite de bibliografie, unele limbi bucurându-se de o atenție specială, altele fiind folosite doar ca exemple de limbi ergative sau ca exemple pentru anumite fenomene. Dat fiind că unele limbi și
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Durkheim cu Spencer asupra cauzelor diviziunii muncii (Durkheim, 1926) este ilustrativă pentru diferența dintre strategia holistă și cea individualist-metodologică. Punctul de vedere al lui Spencer, sprijinit într-o oarecare măsură pe lucrările economiștilor clasici englezi (Adam Smith), este tipic holist. Schematic, el este următorul: diviziunea muncii duce la o creștere a productivității și deci a bogăției; creșterea bogăției duce la o creștere a fericirii colectivității; fiind, în ultimă instanță, orientată spre creșterea fericirii membrilor săi, societatea va adopta și stimula diviziunea
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de cauze obiective. Conștiința nu este nici inițiator al acestuia și nici măcar un termen mediu, un canal, un mijloc al determinării, ci doar o reflectare secundară a mecanismelor reale de determinare, fără a avea însă vreun rol în acest proces. Schematic, această poziție poate fi figurată astfel: Conștiința nu apare ca o rațiune a acțiunii, ca un proiect prealabil al comportamentului care, în această calitate, prezidează la geneza acestuia, ci mai mult ca o raționalizare a comportamentului deja constituit, o tentativă
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
va fi, în consecință, percepută tot mai mult ca inadecvată, irațională, nenaturală. Ca urmare, persoanele angajate în această activitate vor căuta o altă formă de organizare. Când există o relație obiectivă de concordanță, de compatibilitate, ea va fi experimentată pozitiv. Schematic, aceste relații pot fi redate în felul următor (figura 8.1): Figura 8.1. Relația dintre atitudini subiective, condițiile obiective ale activității și forma de organizare (apud Marx și Engels, 1958, pp. 72-73) După cum se vede, conștiința (evaluarea formei de
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
și concentrat într-un segment al activității unui sistem social, în scopul rezolvării unei probleme particulare sau, dimpotrivă, se poate integra în întregul ciclu al activității respective - o integrare completă, totală. Ciclul unei activități oarecare conține mai multe secvențe care, schematic, pot fi rezumate în felul următor: 1. formularea obiectivelor de realizat sau a problemelor de rezolvat; 2. determinarea mijloacelor, a căilor, strategiilor de acțiune; 3. organizarea și desfășurarea activității propriu-zise; 4. evaluarea rezultatelor activității: gradul de realizare a obiectivelor propuse
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de vedere raționalist nu ducea la o viziune sociologică asupra realității. Cu alte cuvinte, el nu deschidea calea înțelegerii formelor de organizare socială pe care le-a cunoscut istoria. Viziunea asupra etapelor parcurse în timp de către societatea umană era foarte schematică, abstractă: de la sălbăticie la civilizație. Variabila pe care Marx a considerat-o ca punct de plecare deschide tocmai o asemenea perspectivă. Fiecărui nivel de dezvoltare al forțelor de producție îi corespunde un anumit tip de organizare socială - formațiunile sociale sau
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de tip cert. Analiza sociologică trebuie însă să se fundeze pe modelul strategiei satisfăcătorului dacă vrea să înțeleagă o mare parte a sistemelor sociale pe care o prezintă istoria umanității. În ceea ce privește strategia optimalității tendențiale, ea va fi analizată ceva mai schematic, adesea mai mult ca o stare de contrast. Acest lucru nu înseamnă că ea nu este considerată importantă. Dimpotrivă, aș zice că strategia optimalității tendențiale este vitală pentru dezvoltarea societății actuale, care tinde să o adopte și să o dezvolte
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
cheltuielile gestiunii curente susceptibile de a se transforma imediat sau la termen, În fluxuri de trezorerie. Evaluarea capacității de autofinanțare pornind de la contul de rezultate se poate realiza cu ajutorul a două metode echivalente: metoda deductivă și metoda adițională. O reprezentare schematică privind determinarea CAF pe baza contului de rezultate este prezentată În figura 4.5: 222 Dragotă N., Considerații privind modul de calcul al soldurilor intermediare de gestiune și al capacității de autofinanțare În România, Revista Finanțe. Bănci. Asigurări, nr. 6
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
soldul inițial al datoriilor; Div = volumul dividendelor plătite. Considerate global, fluxurile de trezorerie, cu cele trei componente de bază (cash-flow de exploatare, cash-flow de investiții, cash-flow de finanțare), În care se distinge și prezența impozitului ca variabilă financiară, sunt redate schematic ca În figura nr. 4.7. Figura nr. 4.7 Fluxurile de lichidități (cash-flow) ale Întreprinderii Notă: x = cash-flow de exploatare (CFexpl) y = cash-flow de investiții (CFinv) z = cash-flow de finanțare (CFfin) 336 Cele trei componente ale cash-flow-ului (CFgest, CFinv
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
a Înțelege sinele (pe sine), alți oameni și rolurile sociale particulare (de exemplu, soțul, mariajul)” (Eckhardt și Dye, 2000). În general, schemele Îndeplinesc rolul de ,,ghid” În interacțiunile pe care un individ le are În mediul social. Astfel de modele ,,schematice” de gândire sunt Învățate de-a lungul timpului, fie din experiența mariajului, fie din experiența personală exterioară și anterioară (În urma contactului cu prietenii; cel mai des, sfaturile Îmbracă astfel de forme: ,,Să vezi cum este soția mea... Îmi știe de
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
pentru că dimensiunea supranaturală a omului a fost astfel pierdută din vedere, nemaiaflîndu-și loc în spectacolul public al politicului, al societății și în cel al cunoașterii, pentru că proiectul uman în întregul lui a fost absorbit în planul socialului și al istoriei. Schematic spus, modernitatea a reacționat împotriva Absolutului instrumentat ca putere mundană prin statuarea nivelului mundan ca orizont absolut. Dar totalitarismele secolului XX au fost dovada radicală dacă mai era nevoie de dovadă a faptului că instituirea istoriei și a socialului ca
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
în care obiectivările oricărei transcendențe sînt puse în chestiune, relativizate? Cum poate fi păstrată conștiința unei transcendențe efectiv transcendente, mobilizatoare? O primă linie de răspuns ar privi deosebirea dintre obiectivările de tip ecran (sau idol) și obiectivările transparente ale transcendenței. Schematic spus, primele își subsumează persoana umană și se substituie absolutului, limitîndu le pe amîndouă. Celelalte își recunosc caracterul relativ, își pun în scenă propria depășire, se comportă ca vector spre ținta absolută. Acestea din urmă rămîn oriunde și oricînd un
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
socială și sufletul individual, sensurile simbolice au tins din ce în ce mai mult să se lipească de nivelul unde se înscriau, să reflecte acolo o economie superioară, fără ca mișcarea complementară, de întoarcere a actelor umane către ordinea divină, să mai aibă preponderență. Foarte schematic spus, era transfigurării a fost urmată de era edificării : simbolismul religios nu mai slujea la convergența omului spre absolut, ci era de descoperit, de realizat, dacă nu cumva de obiectivat în lumea istorică, socială și psihică a umanității. Inspirîndu-mă din
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
antrenor de înot. Debutează editorial în 1990, cu romanul Yesterday. Colaborează la revistele „Contemporanul - Ideea europeană”, „România literară”, „Caiete critice”, „Literatorul” ș.a. Yesterday este o pastișă stângace după romanele de consum occidentale, în speță după acelea de spionaj. Firul epic, schematic și previzibil, construit pe seama unor personaje de carton, este plasat într-un decor à l’américaine. Protagonistul urmărește recrutarea de către o agenție guvernamentală secretă a unei trupe de mercenari în scopul sabotării unei baze atomice de pe teritoriul unei puteri militare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288195_a_289524]
-
Canada, cât și în Statele Unite ale Americii. În timp ce în Canada populismul a fost legat de Social Credit Movement (Laycock, 2005a), în SUA populismul apare odată cu figuri diverse, precum Huey Long, Father Coughlin și George Wallace (Kazin, 1995). Cu toate că acest rezumat schematic al principalelor manifestări istorice ale populismului înainte de 1980 este departe de a fi complet, el ne poate ajuta să înțelegem faptul că noțiunea de populism a fost aplicată unui spectru foarte larg de experiențe. Așadar, dezvoltarea unei definiții plauzibile și
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
aplicării unei proceduri de atribuire a contractului de achiziție publică. În fapt, justiția este singura putere care deține supremația în supravegherea respectării legii. Instituțiile publice și actorii implicați în procedurile de atribuie a contractelor de achiziție publică pot fi ilustrați schematic astfel (ANRMAP, Manual operațional pentru atribuirea contractelor de achiziție publică, vol. I, 2009, p. 26): Între elementele sistemului achizițiilor publice se stabilesc relații, care de regulă sunt: • Relații de comerț - acele relații care se stabilesc între AC și operatorii economici
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
comportamente, stima de sine mai degrabă la personalitate. Tratamentul acestor trei domenii este diferit și este important să se facă diferența dintre ele în cadrul analizei funcționale. Etiologia absenței afirmării de sine Cauzele și factorii menținerii absenței afirmării de sine sunt, schematic, de patru categorii. Non-dreptul personal este un factor cognitiv: pacienții implicați nu-și permit să se afirme: ei cred că a cere, a refuza sau a exprima o critică „nu se face”. Originea acestui non-drept personal este de cele mai multe ori
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
înfăptui o sinteză creatoare, originală a unora dintre cele mai reputate contribuții europene - germane, franțuzești și românești. Este prezentat un exercițiu de sinteză gustian centrat pe analiza cauzalității sociologice, îndeosebi a legii paralelismului sociologic și a principiului interdisciplinarității. În „inventarul schematic” al sociologiei clasice de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, Raymond Boudon remarca trăsătura funciarmente „eteroclită” a disciplinei, care face iluzorie orice încercare serioasă de unificare a tradițiilor teoretice diferite. Nu face excepție nici lucrarea
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]