4,646 matches
-
prin tăcere. Hammer constata și el că pacea de la Kuciuk Kainardji marca începutul disoluției Imperiului Otoman, cel puțin în Europa, și conținea în ea germenii tratatului de la Adrianopol (1829) cu toate urmările sale. Istoricii români și numeroși istorici străini au schițat cu exactitate toate fațetele acelui moment istoric. Rusia - nota Albert Sorel - devenea garanta independenței tătarilor și a privilegiilor Principatelor așa cum fusese garanta constituției poloneze și a liberum veto-ului; împărțirea Poloniei a fost corolarul lui Kuciuk Kainardji. Ed. Driault trăgea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
stat ai epocii, publiciștii și apoi istoricii au definit sistemul constituțional al Principatelor Unite între 24 ianuarie 1859 și recunoașterea Unirii depline ca o uniune personală. Numai rememorarea numelui lor ne-ar răpi un spațiu tipografic excesiv de întins. N. Iorga schița anii domniei lui Al. I. Cuza ca un „regime du fait accompli”, plasându-și deci remarca în afara ordinei constituționale. G. G. Florescu optează și el pentru termenul de uniune personală, dar ține să sublinieze „dreptul statului național român de a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
sub auspicii care au întrecut așteptările. În grupuri mici, ne-am deplasat la București pentru a alege tripletele, nu numai din depozitele Institutului de Istorie ,,N. Iorga”, [ci și ale altor instituții din capitală]. Firește, nu este locul aici să schițăm o istorie a Institutului din Iași, dar cine o va întreprinde nu se cuvine să lase uitării cele câteva însemnări fugare de mai sus, tocmai pentru că ele se referă la un moment foarte greu, de abandon, în care se aflau
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
același timp surprinzătoare și semnificativă. Lupasco scrie, încîntat: "Această carte care se vrea, de la primele pagini, "o propedeutică la o filosofie a odihnei", nu vă lasă deloc să respirați. Totul e dens și rapsodic. Nu putem prin urmare [...] decît să schițăm o polemică în jurul a ceea ce se reclamă deja de la polemică. [...] polemica domnului Bachelard ține mai degrabă de Baletul rus decît de Curtea cu juri". Unde este fondul problemei? Lupasco o spune fără ocolișuri: "O valoare existențială, care nu s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
and Sanity (Știință și Sănătate), The International Non-Aristotelian Library Publishing Company, Lakeville, Connecticut, 1958 (prima ediție datează din 1933); a se vedea și Gaston Bachelard, La Philosophie du non. Essai d'une philosophie du nouvel esprit scientifique (Filosofia lui NU. Schiță de filosofie a noului spirit științific), PUF, Paris, 1940, Ch. La Logique non-aristotélicienne (Logica non-aristotelică), pp. 127-134. 4 Georges Mathieu, L'Abstraction prophétique (Abstracția profetică), Gallimard, " Idées", Paris, 1984, p. 83 ; a se vedea și pp. 63, 85-86, 89, 91
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
humaine (Fizica atomică și cunoașterea umană), Paris, Gauthier-Villars, 1961, pp. 66-67. 21 Gerald Holton, L'Imagination scientifique (Imaginația științifică), Paris, Gallimard, 1981, pp. 98-99. 22 Ludovic de Gaigneron, Du Métaphysique au physique. Essai de réalisme transcendant (De la metafizic la fizic. Schiță de realism transcendent), Paris, Le Cercle du Livre, 1958, p. 161. 23 Stéphane Lupasco, Psychisme et sociologie (Psihism și sociologie), Paris, Casterman, 1978, p. 10. 24 Stéphane Lupasco, Les Trois Matières, op. cit., pp. 19-20. 25 Ibid., pp. 66, 72, 35
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
particular de valori. La întrebări despre cât de convenabilă este viața într-un anumit habitat se poate răspunde prin referire la cât de sănătoasă și înfloritoare este viața celor care trăiesc acolo. Williams sugerează că o teorie despre natura umană schițată atât pe baza resurselor științelor sociale, cât și pe cele ale fizicii, ne-ar putea îndruma spre o reflecție asupra a ceea ce duce la propășirea ființelor umane. În baza acestei reflecții vom putea aprecia dacă un anumit sistem de valori
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
lipsuri atât de natură practică, deoarece poate fi foarte dificil să decizi care infracțiune este mai gravă și cine merită o pedeapsă mai severă, cât și morală, deoarece, dacă sunt ignorate atât considerațiile prevenției, cât și ale reeducării atunci când este schițată lista pedepselor, un mare bine social poate fi sacrificat în scopul de a câștiga o mică îmbunătățire în acuratețea pedepsei din punctul de vedere retributivist. Pe de altă parte, acuzațiilor de barbarism aduse retributivismului li s-a replicat că se
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
motiv, reputația și cariera de gravor a lui Blake suferă o lovitură importantă. Tot în acest an (sau în 1796/1797), si ca urmare a inspirației furnizate de proiectul gravării volumului lui Edward Young (Night Thoughts / Cugetări nocturne), începe să schițeze prima versiune a poemului Vala, care constă, similar, într-o serie de "viziuni nocturne", si la care va lucra timp de nouă ani (pînă în 1804), rescriind-o sub titlul The Four Zoas / Cei patru Zoa, fără a o imprimă
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
îl învățau, îl dojeneau, discutau cu el în contradictoriu și îl sfătuiau, cu toată familiaritatea relației personale. Ceea ce apare încă mai stranie era puterea pe care susținea că o avea, de a chema orice persoane din timpuri apuse, pentru a schița formele și trăsăturile lor și pentru a discuta despre subiectul cel mai obișnuit din zilele lor"67. Odată, la o petrecere dată de Dl Ader (la care erau prezenți artiști de prim rang, precum Flaxman, Lawrence, etc.), Blake a povestit
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
ca totalitate, mai bine-zis la principiul acesteia: energia. Chiar diferența omului față de animal este plasată, precum-pănitor, în planul evoluției energiei. Aceste sensuri dovedesc faptul că personalismul energetic propune o reconstrucție a omului în modelul ontologiei umanului, așa cum acesta a fost schițat aici. Mai mult, filosofia de care ne ocupăm nu este numai o teorie despre "existența" umană așa cum ea apare ca ființare în lume, nici numai despre natură sau cultură, vizate, fiecare, prin ceea ce le desparte; ea este mai degrabă o
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
urmă corespunde planului kantian de formulare a condițiilor de posibilitate a metafizicii-știință, fiind expresia unei clare intenții constructive. Proiectul antropologic, în schimb, nu trece în expresie intenția de a construi ceva nou prin raportare la proiectul metafizicii, fiindcă el doar schițează o teorie asupra omului, care se poate constitui într-un sistem de orientări pentru stabilirea unor "principii" mai degrabă metodologice (de construcție) a metafizicii știință. Prin urmare, diferența esențială dintre cele două proiecte ține de conținutul lor: proiectul antropologic, oarecum
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
al doilea muncește liber. Acum înțelegem că doar conceptul personalității energetice în înțelesul de "profesionist de vocație" are caracter normativ (de model). Și în legătură cu această accepțiune înțelegem și teoria educației a lui C. Rădulescu-Motru și "programul" național pe care îl schițează în Românismul... și în Etnicul... . Personalitatea energetică este ideal și realizare în același timp. Într-un fel, ea depășește personalitatea propriu-zisă ca sistem de aptitudini proprii unui gen de muncă și care folosește energia "profesională" pentru a crea bunuri. Personalitatea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
personalistă care își are originea în "interpretarea" structurii formale a conceptului kantian al finalității. Teoria vocației începe cu precizări vagi asupra muncii "oamenilor excepționali", continuă cu fixarea sensurilor termenului "inovator" și se finalizează cu modelul teoretic al vocației. Prima sa schiță o aflăm în Puterea sufletească (Partea a V-a, II 3-6), acolo unde C. Rădulescu-Motru vorbește despre "oamenii excepționali" ("oamenii mari"), despre geneza, rolul social, categoriile lor etc. Oamenii mari se definesc prin activitatea socială: ei "anticipă prin ideile și
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
incompletă care nu cuprinde și negația, anume afirmația măgarului: I-A (în germană ja înseamnă da!). Toate deosebirile dintre omul nobil (legiuitorul, noul filosof, aristocratul) și vocația personalist energetică sunt potențate dacă îl substituim pe cel dintâi cu "omul superior", schițat mai sus. Dar tocmai din tabloul acestor diferențe poate rezulta o întărire a elementelor de identitate ale vocației. Acesta a fost rostul evocării tipurilor îmbunătățite de om, a formelor în care poate fi omul superior. Ce se întâmplă însă cu
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
află, fără îndoială, într-un "impas" teoretic cu această explicație strict energetistă, dacă ne raportăm la modelul de filosofare corespunzător ipotezei personalist energetice pus la punct în lucrări mai târzii. Scopul lui C. Rădulescu-Motru este, acum la început, de a schița programul științei (îndeosebi al psihologiei) angajată în cercetarea manifestărilor energiei; rezultatul este însă o construcție metafizică ce conține îndemnuri către cunoașterea științifică, dar, în fond, o "metafizică inductivă" (foarte apropiată de un demers pozitivist). Ea este centrată pe individ pentru că
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ca scop fericirea omului, o căpătăm prin știință, în general, prin știința culturii culturologie -, în special. Imaginea edenică pe care W. Ostwald o construiește ca un corolar al doctrinei sale energetiste ne interesează mai puțin aici. Am dorit să o schițăm doar pentru a servi ca termen de comparație cu corolarul personalismului energetic, care este (și) o teorie a educației. C. Rădulescu-Motru nu costruiește în acest sens "energetist"; scopul filosofului român este, desigur, acela al ameliorării condiției omului. Știința are, și
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
fost dispus să încurajeze reprezentarea operei până în momentul în care reușea să o facă inatacabila de cenzură. Nu e mai puțin adevărat că munca la Stiffelio se desfășurase în umbră unei capodopere incontestabile, Rigoletto, pe care Verdi începuse să o schițeze chiar înainte ca să înceapă repetițiile cu Stiffelio la Trieste. Ce poate fi mai firesc decât să presupui că precedentă opera a fost terminată numai pemtru a răspunde unor obligații contractuale anterioare, asumate fără prea mult entuziasm. Și totuși nu acesta
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
este adecvată, toți interpreții înscriindu-se în tonul și ritmul reprezentației, ceea ce nu înseamnă că toată lumea a obținut performanțe interpretative. Unele partituri au fost acoperite corect, cu efort creator minim, de Doru Zaharia, Const. Avădanei, Ruxandra Bucescu. Emil Coșeru (Val) schițează un portret cinic al lașității profitoare. Florin Mircea îl poartă cu siguranță pe liderul vecinilor agresori între o amabilitate trucată și o violență conținută, jocul dintre aparența și esența personajului fiind speculat cu inteligență de actor. Îl secondează, în aceeași
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
cei doi execută); bun..., pun pe masă recuzita alimentară și în plus ce mai scoate Gh. P. doi din geantă; acuma, cei doi se așează în fotolii și încep să mănînce; autorul îi privește cu înțelegere, și îi aplaudă și schițează o ieșire din scenă) Gh. P. doi: Nu pleci acum. În paranteză scrie că ne spui poftă bună... Autorul: (se uită în text) Așa e... Poftă bună (se îndreaptă spre public) În paranteză mai scrie că autorul spune ultima replică
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
-l Întâlnește pe parcurs. În situația În care nevoia nu este satisfăcută, apare un blocaj, iar spiritul se atrofiază. Copilul, asemenea unui burete, „absoarbe” din jur ceea ce-i este necesar, asimilând În substanță proprie ceea ce exteriorul Îi propune. Principiul educațional schițat mai sus rămâne valabil și pentru realizarea educației religioase. În mod concret, s-a avut În vedere pregătirea unei ambianțe care să favorizeze expansiunea sentimentului religios, a bunătății și a conștiinței religioase. Pentru aceasta, Maria Montessori a creat o biserică
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
Îmi displăcea). Un amănunt: școala, cu profesorii și elevii săi, are și ea o personalitate, care este un „dat” pentru cel care vine În cadrul ei. Poți să treci peste acest fapt? Nicidecum, pentru că personalitatea ta de profesor (neformată Încă) se schițează prin includerea (cu sau fără știința ta) În colectivul didactic. „Apriorismul” invocat poate fi de bun augur atunci când nimerești Într-o unitate școlară cu prestigiu. Dar la fel de benefic se dovedește a fi atunci când școala nu are un renume al ei
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
baza respectării principiilor dreptului internațional și a Cartei Națiunilor Unite, au hotărât să stabilească relații diplomatice la nivel de ambasadă, cu efect de la data prezentului Protocol". Cu același prilej, a fost semnat și un alt document în care au fost schițate domeniile și modalitățile de dezvoltare a relațiilor pe multiple planuri între România și Republica Coreea. Din dorința de a fi corectă cu ea însăși, încă la 23 februarie 1990, partea română, respectiv Ministerul Afacerilor Externe, prin directorul direcției de spațiu
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
a Americii Latine, în cadrul căreia Cuba nu ar fi putut adăposti arme nucleare, proiect susținut de Brazilia, și altul al unui regim internațional special pentru Cuba, ca țară neutră și eventual demilitarizată. Pentru înțelegerea soluției imediate și a rapidului acord schițat la 26 octombrie și apoi aplicat în teren la 28 octombrie, mă ghidam după o simplă analiză pe care o consider și azi valabilă. Din punct de vedere al dreptului internațional și al Cartei, Hrușciov nu putea fi acuzat. In
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
dezarmare, s-a înregistrat o intesificare a strădaniilor statelor neposesoare de arme nucleare urmărind ameliorarea noii versiuni a proiectului de tratat avansat de Statele Unite și Uniunii Sovietice. Cerințele lor erau axate pe coordonatele fundamentale expuse în cursul anului precedent. Este schițat în acest fel contextul în care, la nivelul conducerii de partid și de stat, s-a hotărât ca România să își aducă în continuare contribuția la eforturile internaționale vizând îmbunătățirea proiectului de tratat aflat în discuție. Reperele de baza ale
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]