88,416 matches
-
ființa mea individuală, ci ființa mea globală. începe să-mi fie frică de satul global, cum îmi e frică de politică. Literatura Occidentului, literatura conștiințelor libere, a celor ce desfid complexele, a celor care cred că voința și rațiunea pot schimba fața lumii, e o literatură mult mai angajată. O literatură scrisă de un homo politicus pentru un homo politicus. Cred că orice insistență prelungită, orice apăsare pe aceeași pedală, accentuată prea mult, diluează conținutul, limitează zona investigațiilor interioare. E semnalul
Numele meu este Celălalt by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/12450_a_13775]
-
străbate această nuvelă antologică..." Și: În epoca literară respectivă, pe care o întrecea de la distanță, Desfășurarea se citea de noi, tinerii, cu sentimentul unei mari surprize. Iată, ne-am zis, se poate scrie și așa!" Frazele inaugurale ale Desfășurării se schimbă mereu. Marin Preda știe că "fraza inaugurală" e decisivă pentru ritmurile și semnificațiile adânci ale operei. Trebuie ca personajul lui să se trezească într-un anumit context - un context care să evoce nașterea altei lumi. Să dea semnificație trezirii. În
Desfășurarea între Ana Pauker și Gheorghiu-Dej by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Imaginative/12088_a_13413]
-
ci și ecourile ei interioare): Ideea că am fi putea orfelini e exclusă. Singura grijă care ia proporții mari în conștiința unui om este cum să nu se piardă pe sine.," Întrebarea va rămâne până la ultima carte, răspunsurile se vor schimba de la roman la roman. În deceniul dintre Ana Roșculeț și Risipitorii, Utopia începe să devină o figură de stil. Nu o posibilitate a devenirii lumii, ci un instrument de lucru al scriitorului, mai preocupat de imaginarul său mântuitor decât de
Desfășurarea între Ana Pauker și Gheorghiu-Dej by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Imaginative/12088_a_13413]
-
de mirosuri tinere ah, fragii sălbatici însângerându-mi buzele � hoinăream prin mediterane ionice și liniștite ape cețoase trase la mal de bărbați neatenți în căutarea lânii de aur pe partea cealaltă cea care sunt cu tine acum singură și fericită schimbându-mi mereu orizontul de așteptare privind cum din măruntaiele pământului iese un câine negru tăcut și nu mă tem si cât din viața aceasta să fie sortită sfiiciunii de a ne arăta întregi într-o oglindă de cenușă. De dincolo
Poezie by Carmen Firan () [Corola-journal/Imaginative/12446_a_13771]
-
privi prin geam și regăsi Banca Atlantida. De fapt, nici n-ar fi trebuit să se ducă până la geam, puternicele lumini intermitente ale reclamei băteau chiar până la ei în odaie. (Nevesti-si îi plăcea, pe el îl enerva modul cum se schimbau culorile din jumătate în jumătate de minut. Inițial, și emisiunea de la televizor fusese bruiată, dar oamenii au reclamat la primărie și banca a fost obligată să aducă niște scule foarte performante ca să nu mai fie perturbate emisiunile. Altfel oamenii au
Geamgiul by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/12496_a_13821]
-
o jumătate de an, Oskar fu bântuit de un nou gând. îi trebui o săptămână să-l deslușească. Lângă râu avea o baracă unde-și ținea undițele. înlocui și acolo un ochi de geam, însă peisajul din spatele sticlei nu se schimbă. După o altă jumătate de an, răstimp în care viața i s-a schimbat radical, stând pe terasa noii sale vile, realiză că, în cazul cabanei, n-avea ce peisaj să se schimbe, întrucât râul curgea în aceeași matcă de
Geamgiul by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/12496_a_13821]
-
săptămână să-l deslușească. Lângă râu avea o baracă unde-și ținea undițele. înlocui și acolo un ochi de geam, însă peisajul din spatele sticlei nu se schimbă. După o altă jumătate de an, răstimp în care viața i s-a schimbat radical, stând pe terasa noii sale vile, realiză că, în cazul cabanei, n-avea ce peisaj să se schimbe, întrucât râul curgea în aceeași matcă de cine știe câte sute de ani. (Și apele mai rod din maluri și își mai schimbă
Geamgiul by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/12496_a_13821]
-
geam, însă peisajul din spatele sticlei nu se schimbă. După o altă jumătate de an, răstimp în care viața i s-a schimbat radical, stând pe terasa noii sale vile, realiză că, în cazul cabanei, n-avea ce peisaj să se schimbe, întrucât râul curgea în aceeași matcă de cine știe câte sute de ani. (Și apele mai rod din maluri și își mai schimbă cursul, mai gândi, dar, încurajat de prima revelație, sfărâmă sticla de cristal din sufragerie, o înlocui și admiră câmpul
Geamgiul by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/12496_a_13821]
-
schimbat radical, stând pe terasa noii sale vile, realiză că, în cazul cabanei, n-avea ce peisaj să se schimbe, întrucât râul curgea în aceeași matcă de cine știe câte sute de ani. (Și apele mai rod din maluri și își mai schimbă cursul, mai gândi, dar, încurajat de prima revelație, sfărâmă sticla de cristal din sufragerie, o înlocui și admiră câmpul gol de dinaintea construirii cartierului rezidențial. Au urmat ani dificili: Oskar Popescu fu solicitat să înlocuiască sticla de către nenumărați doritori de istorie
Geamgiul by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/12496_a_13821]
-
admiră câmpul gol de dinaintea construirii cartierului rezidențial. Au urmat ani dificili: Oskar Popescu fu solicitat să înlocuiască sticla de către nenumărați doritori de istorie. Clienții trebuiau să se programeze cu ani de zile înainte, iar tarifele crescură corespunzător. Câteodată peisajele se schimbau, câteodată nu. Taxa era fixată după cât de vechi tablouri reușeau să reactualizeze ferestrele puse. O lege specială interzicea ca pe aceeași fereastră să fie fixate două ochiuri diferite. Asemenea experiențe s-au dovedit profund periculoase, trecerea prea bruscă dintr-o
Geamgiul by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/12496_a_13821]
-
care semnează Ioana Bradea, anul acesta la Bookarest, cînd mi-a dat și cartea (căreia, spre deosebire de tinerii autori publicați la Polirom, nu i s-a făcut nici un fel de publicitate): o tînără mică de statură, cu aspect copilăresc. N-am schimbat decît două vorbe. Știu despre ea doar ce scrie pe coperta a IV-a a romanului: că e născută în 1975 la Bistrița. Dar citind Băgău am avut revelația unei romanciere puternice, originale, cu miză, cea mai talentată, cred eu
Un debut excepțional Ioana Brodea by Adriana Bittel () [Corola-journal/Imaginative/12647_a_13972]
-
au oprit ploaia peste cenușa de la ieșirea din cinematografe au amestecat norii mai bine decît o pot face oamenii ordinii cei cu pelerina confundabilă prin care nu trece ploaia au surîs cînd întunericul se lăsa pe versanții de piatră au schimbat direcția strigătului sunt prea multe locuri de unde n-ar trebui să revii cu instrumentele distruse în brațe aș putea visa acolo unde se mai aud utilajele noului regim auzim numele care va fi înghițit de ocean așa cum vrea o asociație
Poezie by Ioan Vieru () [Corola-journal/Imaginative/12534_a_13859]
-
unei ființe trecute în moarte. Vina provocată de cunoașterea contradicțiilor și convulsiilor existenței pretinde expierea; dezintegrarea viului cheamă după sine o reintegrare la nivel simbolic, reclamând totodată o iluzorie renaștere: " Iau c-o mână capul, cu cealaltă restul/ Și le schimb când mi se pare greu,/ Până nu sunt moarte, să mai stea legate/ Cel puțin așa, prin trupul meu.// Însă capul moare mai devreme/ Ca și cum n-a fost tăiată bine/ Și să nu se zbată trupul singur/ Stau să treacă
Efectul de palimpsest by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/12585_a_13910]
-
în oala pentru haleală... împreună cu puștoaica aia, Lenuș, de era minoră... Pormă... pormă veneam cu Dan Mititelu, pe Copou, spre casă... Dan îmi dăruise o geacă și o cămașă faină, mai trebuia să-mi cumpăr blugi și mi-aș fi schimbat look-ul, să o nenorocesc pe mogîldeața aia cu ochi verzi cît farfuria, să cadă lată... mă gîndeam că ea habar n-are de povești de astea... de primăvară... cu securitatea... și e bine că nu știe... eu încă n-
Poveste de primăvară by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12717_a_14042]
-
pusesem în practică, și asta anula cumva opoziția dintre noi. Cu asemenea experiență și pregătire am dat aici de societatea de consum care te învață să arunci și, menținîndu-ți vii poftele, să nu te legi de obiecte, ci să le schimbi, multe din ele fiind cu totul noi față de cele ale trecutului și cu o durată de viață precis datată. Nu provizii de obiecte și case îmbîcsite, ci funcționalitate și folosire intensă. Desigur, m-am văzut în acord cu noua mentalitate
Jeanne Marzesco – Fragmente-strigăt () [Corola-journal/Imaginative/12213_a_13538]
-
curățel, îmbrăcat îngrijit. Dar dincolo de fruntea înaltă, sub părul ușor ondulat, creierul... Ei bine, nu-și putea imagina creierul lui decât ca pe un sex. Un sex bărbătesc, uneori; femeiesc, alteori. Un afemeiat, un obsedat, de cum vedea o muiere se schimba la față, îi sticleau ochii în cap. Ca amant, m-da, priceput, că trecuse pe la multe. Dar tocmai asta o scârbise. Doamna Marinescu își scoase halatul de baie, îl aruncă pe spătarul scaunului și se privi o clipă în oglinda
Proză by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/12358_a_13683]
-
consecință, își folosește spiritul critic pentru a face poezie. Profesionalismul simulării Intrat în dizgrație la scurtă vreme după instaurarea regimului comunist și obligat de împrejurări să nu publice nimic aproape douăzeci de ani, Geo Dumitrescu ni se înfățișează destul de mult schimbat în deceniul șapte, când revine în viața literară. Exploatându-și experiența pe care o are în practicarea poeziei discursive, el se străduiește acum să scrie texte asemănătoare cu discursurile rostite în ședințele "de partid": Și-apoi,/ unde sunt inovațiile noastre
Geo Dumitrescu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12444_a_13769]
-
ieșirea din rînduri tardivă. Sub raport intelectual, formarea noilor contingente țintea să se preschimbe în deformarea lor, iar în bună parte s-a și preschimbat. Punctul oficial de cotitură îl marchează, în 1948, reforma învățămîntului. Numerotarea anilor de studiu fiind schimbată după modelul sovietic, Cazimir trece dintr-a V-a într-a IX-a. Iată-l scriind, sub noile îndrumări, în caietul de lucrări la limba română (1948-1949): Se știe că literatura, ca formă suprastructurală, nu este altceva decît reflexul structurii
Slova Nouă by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12565_a_13890]
-
primul plan al interesului literar se află Dănuț Bărbosu, un tânăr capricios, capabil de orice dedublare, personaj emblematic pentru o lume a simulării și a figurației în neant. El este declarat nebun, ajunge material didactic viu pentru psihiatri, unde se schimbă cu ușurință infernală și se produce în chip impresionant drept cântăreț de canțonete. Iată un personaj demonic, reprezentativ pentru o epocă istorică, dar și pentru o epocă literară, creat cu o știință matură și subtilă a tipologiilor. Oglinda salvată, 1986
Proza lui Virgil Duda by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/12519_a_13844]
-
epică amplă, unitară, de două decenii de literatură și existență literară a autorului în România comunistă. Biografia scriitorului s-a deplasat în Israel în 1988, dar biografia operei a continuat în România și în literatura română. Modalitatea de roman se schimbă mai puțin, în sensul clarificării retoricii narative și a unui spor de comunicare cu cititorul. Duda devine și mai decis autobiografic, fără a se dispensa de protocolul ficțiunii. Restructurate și adecvate în funcție de substanța reflexivă și factologică, romanele sale par lipsite
Proza lui Virgil Duda by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/12519_a_13844]
-
Un crin înzăpezit în datorii// Care primea, scrise pe pluș cu lapte,/ Scrisori de la alt crin, din miazănoapte;// Oh, pentru cruda lor corespondență/ Aveau cea mai naivă diligență!// Ei își tăiau cu zimții de la timbre/ Miresmele-ntre dânșii să le schimbe,// Poștași înflăcărați puneau ștampile,/ Cântând din corn, pe sacii cu pistile,// Plicuri adânci pudra, sculat din zori,/ însuși directorul caleștilor!". Se poate de îndată remarca aerul de voluptate senzorială ce se degajă din aceste versuri ce au delicatețea unor miniaturi
Universul intimității by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/12494_a_13819]
-
pusă ca priveliște în mijlocul ocărilor în plumb de cuvînt hipnagog și stau de vorbă cu vocea ta, Rabbi, gîndind la fel cum orbecăiesc prin plaur alveolele liniștii, și mănînc miez de nucă în timp ce îl așteptăm cu toții pe fratele Timotei să schimbe tectonica visului în text de cenușă, iar eu atîta te rog, Rabbi, să-mi arăți cum trebuie să ne ținem de lucrurile pe care le-am auzit, ca să nu fim depărtați de ele ca de o muzică ce nu ne
RABBI by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/12809_a_14134]
-
o săptămână după primul, din 4 aprilie, a murit Ion Minulescu. Vecinul său de perete, Liviu Rebreanu, s-a stins la Valea Mare (Argeș), la 1 septembrie, același an, la o zi după ce rușii intraseră în București. Istoria, când se schimbă brusc, poate curma și suferințele unor creatori. Spre a face loc altora... Doamna Vulcănescu spune că, pe 24 aprilie a.c., organizează o întâlnire de rămas bun. E pentru ultima dată când plec din România. Nu am să mai revin. Mă
Minulesciană by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/12870_a_14195]
-
care ești uneori suspectat în virtutea inerției. X l-a tradus pe Y, traducerea sună fidel, ergo X nu poate să scrie decît cu condiția să semene cu Y. Însă dacă te referi la influența generală a actului traducerii, lucrurile se schimbă. Da, la asta mă refer. Ei bine, traducerea e un soi de gimnastică frazeologică prin care eviți o formă primejdioasă de anchiloză. Transpunînd scriitori cît mai variați în românește, dobîndești o flexibilitate necesară. Ai un discurs mai suplu, te familiarizezi
Interviu cu Radu Paraschivescu by Ciprian Macesaru () [Corola-journal/Imaginative/12648_a_13973]
-
gheizere și apa ca un fierăstrău ce taie felii de marmură, ghilotina ce decapitează perfecte lespezi. Cu susur cristalin un păstrăv la oblânc. Vom fi și noi apa țâșnind deasupra zidurilor, mușcând din var, hălăduind mortarul acestui cosmos ce-și schimba fața, moare și se naște în scutece de apă în giulgiu de izvor, în jilțul chiuvetei în foița de aur și lacrimi. Săgeata în arc Ei credeau că bolile apar asemeni metalelor sub pământ și că bucuria smulgându-ne placidității
Poezie by Doina Uricariu () [Corola-journal/Imaginative/12873_a_14198]