1,875 matches
-
Într-o zi băiatul se va trezi, se va scutura și, Într-un fel sau altul, va mai uimi Ierusalimul. E-adevărat, spuneau, uneori exagerează și te calcă pe nervi, nu are simțul măsurii, dar alteori e de-a dreptul sclipitor. Vom mai auzi de el Într-o bună zi. Merită să investești În el. Vinerea trecută, de pildă, ziceau, la Începutul serii, Înainte să devină ridicol cu imitațiile sale de politicieni, a fost uluitor cum a prins cuvântul „ritual“ din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
în văzduh, am curățat-o de humă - și am văzut o grădină în care crescuseră plante spiralate, într-o corolă răsucită cânta o pasăre și sub un copac dintr-o specie necunoscută mie sta o femeie într-o tunică roșie, sclipitoare, reprezentată în semirelief. Cu bărbia sprijinită în mâna dreaptă, apucându-și cotul cu stânga, privește absentă, dincolo de ornamentul ciobit și de marginea tăioasă a spărturii, în vastitatea pustie - și a rămas adâncită în sine, nu s-a mișcat nici când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
pe sub masă. Pietrișul din grădina hotelului, peste care cădea la prânz umbra pinilor, era alb - și după vizita la carierele de piatră din Carrara îmi dădeam seama că era format din bucăți de marmură fărâmată, colțuroasă și cu unele crăpături sclipitoare. Pietrișul nu păstra nici o umbră dacă cineva călca pe el, doar adâncituri plate, „călcături“ - și, datorită vizitei la carierele de marmură, datorită mamei care percepea Roma ca pe un oraș înrudit și datorită figurii aceleia gigantice, romanii se apropiaseră de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
geniului scrise întâia și poate cea mai de valoare a sa lucrare; „Trotz alledem”. S-a restabilit datorită îngrijirilor excepționale ce i s-au dat. După ce săvârși vindecarea, cetatea Vienei i-a dăruit vila din Kitzbühel, zidită din piatră albă, sclipitoare în diadema de căsuțe ce par suspendate ca niște colivii de mare preț la poalele muntelui Horn. Acolo, în inima Tirolului, a mai trăit el, să creeze încă douăzeci de ani și s-a stins în toamna despărțirii noastre. Mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
a vieții sociale londoneze. De aceea, după cum el Însuși Înțelesese, devenise motiv de uimire și chiar de gelozie printre unii dintre prietenii săi faptul că Îi dedica atâta timp lui Du Maurier, care nu era nici bogat, nici „spiritual“, nici sclipitor de inteligent. Biata Emma era chiar departe de a poseda vreuna din aceste calități și nu aspira să fie mai mult decât o soție drăgălașă și o mamă grijulie. Du Maurier Însuși se pricepea să Întrețină o convresație ușoară la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
să transforme țeapăna, filistina lume a literelor din Anglia. În ea se vor tipări lucrările cele mai bune ale tinerei generații de scriitori, care se inspirau din evoluția recentă a literaturii franceze, iar ilustrațiile vor aparține unui nou geniu artistic sclipitor pe nume Aubrey Beardsley; dar Harland se grăbi să solicite contribuția lui Henry, care avea să dea publicației ceea ce el numea „fundamentul solid al calității literare“. Henry văzuse câteva dintre ilustrațiile alb-negru ale lui Aubrey Beardsley, cum nu se poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
coborî treptele laterale, către sală. Daly Începu lectura indicațiilor scenice. — „O peluză de modă veche sau o mică grădină, puțin neglijată sau părăsită, pe o Înălțime sau o pantă, cu vedere către o vale aflată la distanță, un pârâu șerpuit, sclipitor...“ Se Întrerupse În mijlocul frazei. — Cred că nu are rost să vă mai citesc indicațiile scenice. Cunoașteți toți tabloul. Care va să zică, sir Montagu și doamna Wigmore, vă rog. Și actorii care jucau rolurile Începură să citească monoton, bâlbâit, ca niște copii scoși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
Times Îi făcuse o cronică favorabilă, dar nu din cale-afară de favorabilă. Criticul Îi Împărtășea părerea - chiar dacă o exprima ceva mai moderat - că arta dramatică a lui Wilde consta exclusiv În acoperirea procedeelor teatrale obosite cu un strat superficial dar sclipitor de exprimări spirituale. Cum spunea? „Pasiunea domnului Wilde este aceea de a Împodobi banalul cu epigrame.“ Sau cam așa ceva. Piesa părea Însă suficient de amuzantă pentru a servi scopului propus, anume acela de a-i distrage atenția. La sfârșit, sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
cu Oscar? Îl Întrebă tânărul. — Bineînțeles că nu, Îi răspunse el. Scuză-mă. — Bine, dacă-l vezi, transmite-i dragostea mea! strigă tânărul În urma lui. Charlie mă cheamă. Eliberat, păși sub porticul clasic și intră În foaierul cu candelabrul său sclipitor și mulțimile civilizate. Inima Îi bătea iute În urma neplăcutei ciocniri și abia după ce Își lăsă pălăria și paltonul la garderobă, după ce Își ocupă locul În sală se simți ceva mai calm. Farsa lui Field trebuie să fi fost În plină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
cu totul de Guy Domville: gazdele citiseră cronica din The Times și, În moduri diferite și pline de tact, Își arătară compasiunea. Arhiepiscopul era o companie mai puțin vioaie decât fiii săi, dar, la o ceașcă de ceai lângă focul sclipitor din salon, În timp ce lumina zilei se stingea pe pajiștea netedă din fața ferestrelor Înalte, pomeni de o istorie cu fantome, care atrase, menținând-o trează, atenția lui Henry. Era vorba despre un cuplu de servitori dintr-o casă de țară, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
filistinului. Intriga benignă Îi cerea, la un moment dat, să se prefacă a fi un ghid care arată casa unui grup de turiști rămași cu gurile căscate, moment comic pe care Își Închipuia că Ellen Terry avea să Îl interpreteze sclipitor. Una peste alta, era foarte mulțumit de progresele rapide pe care le Înregistra piesa. După-amiezele erau pentru corespondență, lectură și lecții de mers pe bicicletă. Cumpărase una de la un magazin din oraș și un tânăr pe nume John Platter venea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
participant la această scenă. Căci ea deveni foarte rapid o scenă În mintea lui: o veche grădină pariziană, cu ziduri Înalte, foșnetul fustelor doamnelor peste peluze, clinchetul porțelanului și sticlăriei fine, un ușor parfum de țigări de foi, conversația civilizată, sclipitoare, spirituală... și, privindu-le, urmărindu-le pe toate cu o foame și o poftă tardive, americanul matur, grizonant. Era categoric un sujet de roman. Ce Îl adusese aici... nu Howells, bineînțeles, ci eroul fictiv care Începu pe dată să prindă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
lui Smith părea să spună: „Dacă vrei să fii servit de majordomul unui conte, trebuie să tolerezi și un anume grad de excentricitate“. Hueffer era nepotul pictorului Ford Madox Brown, unul dintre membrii mai respectabili ai grupului de prerafaeliți, satirizați sclipitor de Du Maurier În Punch, Într-o ilustrație parodică, Însoțită de versuri burlești, intitulată Legenda Camelotului. Lui Henry Îi plăcuse atât de mult bucata, Încât o memorase În Întregime și mai era și acum capabil să reproducă o parte din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
fi dat-o și pe politică? Ori m-am prezentat, de la prima bucată de prăjitură, fără nici un ocoliș, fiindcă vizam un anume efect, drept poet? Asemenea unui căutător de aur, pot să scutur și să tot scutur sita: nici un cuvințel sclipitor, nici o firimitură spirituală și nici măcar ecoul unei metafore îndrăznețe nu vrea să fi rezistat peste timp. Nici măcar câte bucăți de cozonac sau chiar de tort am înfulecat într-un loc ori într-altul nu stă scris pe vreuna dintre foile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
reflectând lumina. „OK“, Își zise În cele din urmă. „Am s-o fac. Am ajuns până aici și n-am murit. De ce n-aș reuși?“. „Hai odată, deschide-te!“ Dar sfera nu se deschise. Rămase neschimbată, o formă perfectă, lustruită, sclipitoare. Care era destinația acestui obiect? Ar fi vrut să-i Înțeleagă sensul. Se gândi din nou la doctorul Stein. Care era replica lui favorită? „Înțelegerea este o tactică de Întârziere“. Stein se supăra În astfel de situații. Când un student
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
spumă scânteietoare. Simțea o mare bucurie și o liniște interioară. Era odihnitor să te afli acolo. Întinse mâinile, Încercând să apuce spuma: mișcările sale o Învolburară. Și observă că mâinile Îi devin transparente, că poate vedea prin propria carne spuma sclipitoare. Privi În jos: picioarele, bustul, totul devenea transparent În contact cu spuma. Acum făcea parte din spumă. Senzația era foarte plăcută. Simți că devine mai ușor. Curând se simți ridicat și pluti În oceanul nesfârșit. Își puse mâinile sub ceafă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
special pe mine ca să pogoare numai asupra mea nefericirea. Eram doar o femeie obișnuită cu griji obișnuite, care-și făcea cumpărăturile, împreună cu alte femei obișnuite. Trecând pe lângă raionul cu băuturi, am văzut cu coada ochiului șirurile cu sticle de vodcă, sclipitoare în lumina argintie care se reflecta în ele. Aproape că le-am și auzit cum mă strigau: „Hei, Claire, aici suntem! Ia-mă pe mine, ia-mă pe mine! Putem să mergem acasă la tine?“. Instinctiv, mi-am îndreptat căruciorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
vreun vas de sânge intact, după ce, mai devreme, Adam mă făcuse și pe mine să roșesc. Capilarele din obraji îmi explodaseră până la ultima. Ca bulele de șampanie care se ridică spre gura paharului. Conversația din jurul mesei n-a fost tocmai sclipitoare. Helen, care nici în zilele ei bune nu era o gazdă extraordinară (asta dacă nu înțelegem că o gazdă bună trebuie să fie obraznică), și-a luat o revistă (de fapt, era un număr din Hello - cum de mi-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
fi o prințesă. Poate nu chiar Cleopatra. Ai pielea prea deschisă la culoare, mi-a spus atingându-mi ușor părul. Dar cu siguranță ai fi o prințesă. —Ăăăă, da? am bolborosit eu. Isteață și plină de grație, asta sunt eu! Sclipitoare și Pe Fază sunt celelalte două nume ale mele. Când ai vrea să te întorci înapoi în timp? l-am întrebat pe Adam, dorindu-mi cu înfrigurare ca discuția să revină pe un făgaș mai puțin intim și ca respirația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
l-am întrerupt. Fetița ta? — Da, a zis el. Nu crezi că e un nume groznic pentru un copil? — Mie îmi place, am răspuns ofensată. Presupun că am o atitudine destul de defensivă pentru că nici copilul meu nu are cel mai sclipitor nume din câte ți-ai putea imagina. Poate, a conchis Adam, dar ar trebui s-o vezi. E splendidă. Ar trebui să aibă un nume frumos. Mirabelle sau ... Ăsta nu-i un restaurant? l-am întrerupt. Nu-mi plăcea direcția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
blînd, cauză pentru care-a fost nevoit să se-ngrașe cu 20 de kilograme. Tragediile lipidice ale meseriei. Identificarea prin confuzie a lui Silvester cu De Niro, din The Ragging Bull. Iar În al patrulea, un celuloid inspirat de-o sclipitoare bandă desenată, Spawn, actorul central s-a Îngrășat tot cu 20 de kilograme, ca să semene cu Spawn. Între 1965, dolari În plus, case de schimb și desen animat, arc peste timp. MOARTEA PE PÎNZĂ Recitind zilele trecute Drumul spre Înalta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
chiar japonez, chiar cu samurai, opt de data asta, ca să te dea gata din start pe tine, biet spectator chinuit de-ntrebări existențiale, de ordin numeric, e o poveste de iubire emotivă, cu lupte crîncene, banzai, cascadorii, viraje, karate, spade sclipitoare Împlîntate-n inimi, și sînge, peste așteptări, o piscină Întreagă e umplută cu sînge ca să facă acolo baie mama soacră, cu un cazier de-un secol de mîrșăvii, e vrăjitoare iar filmul cu suspans, decoruri exotice, indiene, din carton, pietre uriașe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
cameră de luat vederi inteligentă care povestește ce se-ntîmplă-n lume și mai ales ce se va Întîmpla. Nu el este personajul, noi sîntem personajele lui, și categoric nu e un erou - apropo, ați auzit vreodată vreun copil spunînd cu ochii sclipitori „eroul meu e Bach, Joyce sau Van Gogh sau Da Vinci?”, nu, cum o să fie Bach erou, că nu trăgea cu flinta, toți răspund fără să clipească Alexandru cel Mare, Hannibal, Gingis Han, Iulius Cezar, Napoleon, nu mai lipsește decît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Cu Brad Pitt și Morgan Freeman. Doi detectivi, Între care există aceeași relație din toate filmele cu detectivi, urmăresc un criminal În serie. Zuruind pe șina de tramvai a acestui gen de erou, și monstrul de aici are o minte sclipitoare și e tobă de carte teologică, teozofică, filozofică, grea (prost lucru: spectatorul mic poate trage concluzia nu Întru totul eronată că uite-n ce hal ajungi dacă citești). Ce face asasinul cult În serie din Seven: o trimitere directă la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
luat drept ceea ce nu ești. Și cum lucrurile se repetă și nimic nu vine niciodată singur pe lume cu excepția omului, În ’91 (același an cu Barton Fink) a intrat pe ecrane Tăcerea mieilor (Jonathan Demme), cu un criminal mai puțin sclipitor la minte decît biblicul tăietor de capete, dar colecționar de fluturi, care introduce pupe În gurile căscate de neliniște ale victimelor camera dementului seamănă izbitor cu aceea a dementului din Seven și cu a dementului din 8 milimetri de mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]