4,338 matches
-
lobului urechii, În special În cazul convulsiilor la copii. Cataplasme cu flori și frunze de spânz, puse pe frunte timp de 20-30 de minute. Băi cu decoct din rizomi de spânz, 50-100 g la fiecare baie. Comprese cu decoct de scoarță de ulm, 100-200 g la o cană de apă rece, care se fierbe 30 de minute. Frecții cu ulei din fructe de ienupăr, 1% În alcool, de 2 ori pe zi. Infuzie de dedițel, o lingură la o cană de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
comprese cu macerat din coajă de corn, amestecat cu miere. În același scop să se bea câte o ceașcă de vin În care s-au macerat nucșoare sau lumânărică și sabur, macerate În rachiu. Boli diferite de ficat: ceaiuri din scoarță și frunze de dracilă și troscot. Sucul de ridiche este bun pentru calculi hepatici și În colecistită cronică. Ceaiul din rădăcină de pir este bun, de asemenea, pentru eliminarea calculilor hepatici sau renali, ca și În diverse afecțiuni ale rinichiului
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Vă voi face un mic plan al arhitecturii noastre cerebrale. La subsol, În profunzimile creierului, se găsește zona limbică, sediul universului nostru emoțional. Din punct de vedere evolutiv, sunt structuri foarte vechi și rezistente, care formează un paleocreier. În schimb, scoarța cerebrală, extrem de tânără, dirijează funcțiile cognitive ale limbajului și ale logicii. La etajul superior - În lobii frontali - sălășluiește capacitatea noastră de a face planuri, de a lua decizii și de a controla toată mașinăria. Această zonă e conectată strâns cu
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
spune că biblioteca era compusă din vreo 2000 de volume în limba română și franceză, cumpărate de la librarul Petrof și de la particulari. Gr. Crețu arată că volumul 20 „Victor Hugo, Les Chatiments" era încă la Adolf Axelrad și avea pe „Scoarța I titlul Biblioteca de lectură /S.Gross, Bârlad." * Gazeta de luni Gazeta de luni apare săptămânal în strada Lascăr Catargi numărul 49 Bârlad, la 8 februarie 1926. Are coloratură politică, deși nu‐ și declară programul. Va deveni gazeta Paloda, aparținând
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
și marele 351 învățat Weigand care dorea să se publice în ea și lucruri despre terminologia agriculturii, lăptăriei, a țesutului, ca și Dr. Ion Urban Iarnic de la Universitatea din Praga, care îi mărturisea lui T. Pamfile că citește revista din scoarță î n scoarță. Tot după dispariția lui Făt‐Frumos” - spunea G. Tutoveanu în „Scrisul nostru”, într‐ o discuție cu V. Damaschin, am legat strânsă prietenie cu maiorul Tudor Pamfile, acel pasionat cercetător al folclorului românesc, și care, ajutat de Mihai
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
învățat Weigand care dorea să se publice în ea și lucruri despre terminologia agriculturii, lăptăriei, a țesutului, ca și Dr. Ion Urban Iarnic de la Universitatea din Praga, care îi mărturisea lui T. Pamfile că citește revista din scoarță î n scoarță. Tot după dispariția lui Făt‐Frumos” - spunea G. Tutoveanu în „Scrisul nostru”, într‐ o discuție cu V. Damaschin, am legat strânsă prietenie cu maiorul Tudor Pamfile, acel pasionat cercetător al folclorului românesc, și care, ajutat de Mihai Lupescu, a întemeiat
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
negative „ură, furie, iritare, invidie (pizmă despre care se vorbește și În scrierile creștine) etc. aura Îi slăbește, se subțiază, apar fisuri care se lărgesc, deschizând acces vampirilor energetici, ca si bolilor si nenorocirilor de tot felul. La fel cum scoarța copacului trebuie să rămână intactă pentru a feri copacul de fel și chip de paraziți, tot așa și aura noastră este menită să ne protejeze, să ne apere. De aceea, este indicat să eliberam emoțiile negative, să ne păstrăm calmul
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
La examenul local se observă dilatarea venelor, hipertensiune cutanată, durere vie la palpare, edeme. Când boala a avansat, apare edemul voluminos, ce se extinde până la rădăcina coapsei. Evoluție este cronică și durează luni sau ani. Ceaiuri: Rp.1 / Cortex hippocastani (scoarță de castan sălbatic)15 g Cortex salicis (coajă de salcie) 15 g Herba millefolii (coada șoricelului) 15 g Herba polygoni avicularis (troscot) 15 g Uz intern: infuzie cu trei lingurițe din amestec la 0,5 litri apă. Se bea trei
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
Flores crataegi (flori de păducel) 15 g Fructus cynosbati (fructe de măceș) 15 g Uz intern: ca infuzie sau decoct cu trei lingurițe din amestec la 0,5 l apă. Se bea trei cești pe zi. Rp.3 / Cortex hippocastani (scoarță de castan sălbatic) 10 g Flores hippocastani (flori de castan sălbatic)10 g Flores chamomillae (flori de mușețel) 10 g Flores arnicae (flori de arnică )10 g Follium altheae(frunze de nalbă mare)10 g Radix symphyti(rădăcină de tătăneasă
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
de rădăcină la 200 ml apă clocotită. Populus nigra (plop negru). Se bea două căni pe zi, dintr-o infuzie cu o linguriță de muguri la 250 ml apă apă. Sorbus aucuparia (scorușul de munte). Decoct din frunze, fructe și scoarță câte o linguriță la o cană de 250 ml. Se bea în cursul unei zile. Trifolium pratense (trifoi roșu). Conține acid salicilic. Se bea două căni pe zi dintr-un decoct cu două lingurițe de flori, frunze și ramuri la
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
urină involuntară din timpul nopții se numește enurezis nocturn. Enurezisul poate fi un semn în unele boli: diabetul zaharat, diabetul insipid sau al unei anomalii a aparatului uro-genital: hipospadias epispadias, fimoză. Se consideră și un semn de maturație întârziată a scoarței cerebrale, fapt confirmat de somnul profund al acestor copii. Ceaiuri: Ephedra distachya (cârcelul). Se bea 1-2 căni pe zi dintr-o infuzie cu 2-3 g la o cană. XII.12. BOLI ALE APARATULUI RENAL 12.1. NEFRITELE, PIELONEFRITELE ȘI LITIAZA
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
sensul cel mai literal cu putință. Așa de pildă, atunci când am pomenit de Vergiliu, noi nu trebuie să ne închipuim că-i vorba de vestitul poet ce răspundea acestui nume; ci numai de anumite foi de hârtie legate teanc în scoarță de piele și cuprinzând lucrările tipărite ale numitului poet: și așa și pentru toți ceilalți"278. Trimiterea la carte înțeleasă ca obiect propriu-zis delimitează fără drept de apel sfera discuției. Jocul pe care-l putem practica astăzi, îndreptățiți de text
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
subiectelor din parodie, și ei i se datorează gradul de precizie la care vor ajunge, mult mai târziu, Genette sau Hutcheon în stabilirea operelor literare parodice. Rezultatul? Atunci când sub semnul parodiei sunt "puși perechi, perechi împreună sau chiar înjugați de scoarțe" eroi și antieroi, motive literare aflându-și antiteza ludică "precum în amestecătura otrăvurilor contrarii", se așteaptă ca "veninurile să li se poată cumpăni într-olaltă cu folos"279. Și ce alt folos dacă nu repunerea în circuit a operelor/ autorilor
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
s-alunec în trecut, în acest muzeu pustiu, acest mort lăcuti ca un sarcofag, care mă cheamă cu-atât de seducătoare tandrețe. În sfârșit, iluzia și-a slăbit strânsoarea. Umblând de colo-colo prin crâng, am descoperit câteva terebinți arbuști-coniferi cu scoarța crăpată din cauza căldurii și picurând un fel de rășină chihlimbarie a cărei puternică mireasmă cuprindea toate diminețile de luni ale copilăriei mele"359. Tabloul are în mare aceleași coordonate ca și celebra secvență a madelenei din À la recherche du
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
p. 67. 361 Idem, pp. 88-89. 362 "Cutreierând insula în toate direcțiile, până la urmă descoperi-ntr-adevăr un arbore quillaja, al cărui trunchi doborât desigur de trăsnet sau de vânt se târa pe pământ înălțându-se un pic și-mpărțindu-se-n două ramuri groase. Scoarța era netedă și călduță, moale, chiar și-n interiorul furcii a cărei îmbucătură era căptușită cu un lichen mărunt și mătăsos. Robinson șovăi câteva zile în pragul a ceea ce avea să numească mai târziu calea vegetală. Cu pași furișați, dădea
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
unor dispozitive cu ajutorul cărora să-i urmărească pe "dușmanii poporului". În prezentarea făcută de narator (de fapt, se aude vocea auctorială) imaginii lui Stalin care a fost zugrăvită, cu o amploare fără precedent, "în trei miliarde de ani de când există scoarța terestră", exagerarea este un semn al ironiei. Cultul personalității este mascat de grija pentru popor a conducătorului. Prin această grijă se motivează răspândirea miilor de portrete în toată țara, iar precizarea naratorului, plasată în paranteză, este cât se poate de
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
conține bagajul. Ne luăm strictul necesar. Vom verifica dacă am luat tot ce ne trebuie. În timpul excursiei va trebui: să avem grijă să nu lăsăm gunoaie în pădure, pe plajă, în parcuri; să nu scriem numele pe stânci sau pe scoarțele copacilor; să nu facem focul în pădure; când vizităm un muzeu, o casă memorială sau un alt obiectiv similar, să nu atingem exponatele, să nu vorbim tare. Dacă avem întrebări, i le adresăm politicos ghidului. În hotel dau cabană ne
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2278]
-
Tudor Pamfile” Dovadă că presa de la Bârlad era larg cunoscută stă și faptul că, referindu se la „Ion Creangă”, dr.Ion Urban Jarnick de la Universitatea din Praga, membru și al A cade miei Române, declara oricui că „o citea din scoarță în scoarță” și o aprecia foarte. Bârladul nu a avut o „Dacie literară”. Nici „Convorbiri literare”, dar l-a avut pe „Ion Creangă”, revistă care, iată, la o sută de ani de la apariție, iubitorii de cultură de la Vaslui și Bârlad
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Dovadă că presa de la Bârlad era larg cunoscută stă și faptul că, referindu se la „Ion Creangă”, dr.Ion Urban Jarnick de la Universitatea din Praga, membru și al A cade miei Române, declara oricui că „o citea din scoarță în scoarță” și o aprecia foarte. Bârladul nu a avut o „Dacie literară”. Nici „Convorbiri literare”, dar l-a avut pe „Ion Creangă”, revistă care, iată, la o sută de ani de la apariție, iubitorii de cultură de la Vaslui și Bârlad preamărind tradițiile
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
nume de autori unul și unul, eu ceva-ceva mai proaspăt, a fost dragoste la prima vedere. I-am reproșat că aș vrea să se numească nu numai revistă de cultură, ci și d e știință, pentru că avea de toate între scoarțele ei. Și deși nu s-a convertit „pretențiilor”, am rămas prieteni. Când îi scriu lui Marin Rotaru, redactorului șef, nu uit niciodată că primul adresant să fie Elanul. Elanul de la Giurcani-Găgești, Vaslui. Editată de Asociația culturală „Academia rurală Elanul” și
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
singur salariul, fără vreun contract colectiv? Și cum ai să răspunzi, când șeful te va întreba dacă n-ai auzit de cutremurul din Japonia, de luptele din Libia, de creșterea prețului petrolului și de furtunile solare care amenință vara asta scoarța Pământului? Aud? Păi nea Grigore, în aceste condiții extreme, cum poți să fii atât de nesimțit, încât să ceri o mărire de salariu? Spune și tu, în asemenea context internațional și astral, de unde să-ți mai dea sărmanul patron, fie
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
orbita unei planete. AFLUENT curs de apă ce se varsă în altul mai important, punctul de joncțiune numindu-se confluență; exemple: Prutul și Siretul sunt afluenți ai Dunării. AGENȚI GEOMORFOLOGICI forțele tectonice, fizice, chimice, mecanice sau biotice ce acționează asupra scoarței terestre, modificându-i suprafața și creând forme de relief; exemple: vântul, precipitațiile, ghețarii ș.a.. AGRICULTURĂ ramură de bază a economiei cu două subramuri: cultura plantelor și creșterea animalelor. AGROTERASĂ microformă de relief antropic pozitivă, cu aspect de trepte, care se
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
căruia se măsoară presiunea atmosferică. BATATE plantă originară din Brazilia, asemănătoare cartofului, cu un conținut ridicat de amidon, vitamine și zahăr; BAZALT rocă vulcanică de suprafață, de culoare închisă, mai rar roșietică. BAZIN DE SEDIMENTARE o adâncitură, scobitură, excavație a scoarței terestre în care s-au acumulat sedimente. BAZIN HIDROGRAFIC suprafața de pe care o apă își adună apele; cel mai mare bazin hidrografic îl are fluviul Amazon (America de Sud): peste 7 milioane km2. BENELUX asociație (uniune) vamală și economică dintre Belgia, Olanda
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
regiune ș.a.; exemplu: în anul 1720, epidemia de lepră a ucis în Marsilia (Franța) circa 100.000 persoane. ERG câmp foarte întins de dune de nisip, specific regiunilor deșertice și semideșertice. EROZIUNE totalitatea proceselor mecanice, fizice, chimice, biologice de la exteriorul scoarței terestre prin care agenții externi atacă și distrug rocile de la suprafața scoarței, creând sau modificând relieful. ESTUAR gura de vărsare, sub formă de pâlnie, a unui curs de apă ce se varsă în mări sau oceane cu maree puternică; cel
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
Marsilia (Franța) circa 100.000 persoane. ERG câmp foarte întins de dune de nisip, specific regiunilor deșertice și semideșertice. EROZIUNE totalitatea proceselor mecanice, fizice, chimice, biologice de la exteriorul scoarței terestre prin care agenții externi atacă și distrug rocile de la suprafața scoarței, creând sau modificând relieful. ESTUAR gura de vărsare, sub formă de pâlnie, a unui curs de apă ce se varsă în mări sau oceane cu maree puternică; cel mai lung estuar are fluviul Amazon (1.500 km). ETAJ BIOPEDOCLIMATIC interval
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]