119,853 matches
-
în alegerea președintelui, în urma cuvântului meu de mulțumire, profesorul, surâzând, mi se adresează: "Bag seama că te-ai pregătit. După ce ai fost secretar într-a șasea, vicepreședinte, într-a șaptea, musai, într-a opta urma să fii președinte": Vă dați seama ce onorat eram, când știam că unul din predecesorii mei fusese Coșbuc. - Ce însemna pentru liceanul Husar Alexandru să fie membru al unei societăți precum, de pildă, "Congregația Mariană"? Pe atunci, nu se bătea monedă pe subiectul "societate civilă", însă
Al. Husar: "Caracterul dă autoritate sacerdoțiului critic" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/11609_a_12934]
-
trebuit repetată, cu auditoriul pe scări. La aniversarea sa, într-o sală de curs, Liviu Rusu a vorbit despre Blaga cum nu se putea vorbi mai frumos. Am cunoscut atunci omul dând glas unei mari prietenii. - După câte îmi dau seama, din mai multe texte ale Dvs., dar și din conferințe publice, pentru Al. Husar un reper înalt rămâne Tudor Vianu. Vă întreb, pentru că într-o anchetă a revistei "Cronica" de prin 1982, la întrebarea " Ce apreciați la un critic", ați
Al. Husar: "Caracterul dă autoritate sacerdoțiului critic" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/11609_a_12934]
-
vara și să nu fim puși în temă năpristan, în două săptămâni, cum inițial ni se promisese? Iată din care motive, omule, ființă perfectibilă prin rațiune și instrucție: pentru că acele informații au chip și pajură, față și dos, mai cu seamă cu acesta nu te joci, dacă vrei să nu sări în aer tocmai când ieși din economat cu sacoșele pline de verze turcești și tomate din Atlantida. Pe porumbeii aceia în plasă prinși i-am recuperat valizi, nevătămați, neviolați, ba
Secretul secretului rămâne secret by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11644_a_12969]
-
poate că metodele dascălilor mei nu au fost cele mai eficiente, dar este cert că, din momentul în care l-am luat pe "nu pricep" în brațe, nu l-am mai lăsat pînă la sfîrșitul anilor de școală. Îmi dau seama astăzi că una dintre marile nenorociri ale sistemului de învățămînt din vremea comunismului a avut drept cauză această logică binară care făcea o distincție netă între "științele umane" și "științele exacte". Solomon Marcus este un savant al vremii noastre. Discret
Matematică și literatură by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11645_a_12970]
-
minoritatea celor care gândesc sunt pe cale să piardă aproape orice drept de reprezentare publică. Intrăm, pe zi ce trece, în zodia subneuronalului, în care spiritul e confiscat de grozăvii gen "Ciao Darwin" și "Big Brother", iar gândirea e lăsată în seama unor ideologi de mâna a enșpea care învață poporul cum și ce să gândească. În aceste condiții, cred că e de datoria intelectualilor responsabili să reacționeze cu fermitate. Chiar acceptăm cu asemenea ușurință să ne domine imbecilii? Chiar ne lăsăm
Terorismul prin "rating" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11643_a_12968]
-
face în încercarea de a-și lua zborul, de a ieși din anonimat". La rigoare, ne putem reaminti opinia lui Roland Barthes, potrivit căreia biografia unui scriitor poate fi citită ca un text. Dar nu mergem atît de departe, ținînd seama de circumstanța că textul operei însuși conține, de regulă, "cumințenia" sau "zăpăcelile", "consecvența" sau "lipsa de consecvență", "teama" ori "compromisurile" ce marchează viața scriitorului. Ele nu ne interesează, în plan critic, decît ca aspecte (textuale) ale operei, slujită ori păgubită
În fața și-n spatele camerei (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11650_a_12975]
-
au fost în regulă. Protestul său, desfășurat în proximitatea Senatului, nu are nici un efect, până când nu anunță că a intrat în greva foamei. Sintagma, oferită de un bătrân și straniu boschetar, are impact - și profesorașul începe să fie luat în seamă de aleșii Patriei. Autorul nu este interesat de o secțiune în socio-politicul românesc și nu urmărește ridiculizarea figurilor exponențiale din (noul) sistem. Accentele povestirii se mută pe întâlnirea cu misteriosul boschetar, care pare a fi un mesager al Diavolului, un
Timpuri noi by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11651_a_12976]
-
și copilul pe care îl așteaptă violonista... Și cea mai simplă operațiune, parcarea mașinii în curtea casei, angajează o descripție complicată și o exprimare dificultoasă, la limita umorului involuntar: "Zorel trase mașina în curte cu destulă greutate. Nu-și dădea seama de ce în loc să meargă înainte, Dacia lui dădea înapoi, cu încăpățânarea stupidă pe care n-o au decât obiectele. Într-un târziu, pricepu că voia să intre în curte cu fața, ceea ce ar fi fost mai comod, la ora și în
Timpuri noi by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11651_a_12976]
-
44 de Scrieri, apărut în 2003, și în Opere, IV, tot 2003, dar a fost insuficient comentată. În sfârșit, ieșind din zona tinereții, într-o viitoare biografie a lui Arghezi, e de meditat la structura morală a personalității, luând în seamă cel puțin două direcții: arghirofilia sa notorie, ca și a lui Sadoveanu, și compromisurile politice. Glumind puțin, ar trebui să spun că nu ar trebui ca arghirofilia lui Arghezi să fie un impediment pentru arghezofilia noastră. În spațiul criticii literare
Premise pentru un nou Arghezi by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11652_a_12977]
-
scriind "confesiunea involuntară" (1975) - publicată în Carnete europene - și "mica autobiografie intelectuală" (1977) din Prezențe românești și realități europene (acum, în 2004, în ed. II). Cultivîndu-și claustrarea între pereții locuinței-bibliotecă și retras exclusiv între paginile scrierilor sale, el își dădea seama că devenise indescifrabil pentru contemporani. Se pare însă că, în fond, nu era deloc prea dornic de a-și lăsa, dezlegată, enigma-i... Adrian Marino a suferit multe în viață: peregrinări de la Iași la București, prin închisori (pentru drepte cauze
Hermeneutica lui Adrian Marino by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/11666_a_12991]
-
deschise întregii lumi"". Celelalte sînt "predispuse să transforme sistemul propriei culturi în normă universală, prin satelizare" (Prezențe europene..., p. 280). Avea perfectă dreptate! Iar vizată era, în primul rînd, Franța, unii intelectuali francezi și cultura lor. Franța culturală, de bună seamă, îl deziluzionează. Despărțirea definitivă de un anume tip de studii literare occidentale, predominant franceze" (p. 304), "indiferența politicoasă, dar foarte reală, a atîtor intelectuali, universitari, publiciști față de tot ce depășește cercul închis al francofoniei", adică "decepțiile umane - numeroase" (p. 306
Hermeneutica lui Adrian Marino by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/11666_a_12991]
-
să ne apucăm să ne mânăm bărbătește, românește, oile, caprele, vacile, spre secolul 22, - ce contează Europa, dacă om intra în ea? - treaba ei!... Mai avem, desigur, mahalaua... Dar din ea, drept să fiu, ieșiră mulți artiști, mulți oameni de seamă. Urmează, atât de înviorată în zilele noastre, canalia bucureșteană, care, în materie de cultură, tot ce citește ea mai cu plăcere este,... dar să nu facem reclamă... Ca să ne mai clătim puțin mintea, traduc pentru cititorii mei o superbă declarație
Chiorâș la cultură... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11676_a_13001]
-
spiritual, perfection, sacramental and moral rebirth, experience. Părinții secolelor primare ale Bisericii nu au elaborat o învățătură propriu-zisă despre îndumnezeire. Era prea devreme pentru asemenea operă, dar au trasat câteva linii în această privință, de care patristica ulterioară va ține seama. Oricât de rudimentare ar putea fi socotite învățăturile despre îndumnezeire ale Părinților și scriitorilor bisericești de până în secolul al IV-lea, ele nu sunt neglijabile în contextul istoric respectiv. Deja concepția despre îndumnezeire la Părinții de după secolul al IV-lea
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
putem dobândi mântuirea, deoarece în Biserică se concretizează harul dumnezeiesc și puterea lui Iisus Hristos. Biserica este concepută ca instituție, care dintru început se află în legătură cu persoana Domnului nostru Iisus Hristos. Marele Părinte apostolic subliniază și rolul cel mai de seamă al Bisericii în viața creștinilor, și anume acela de a mijloci comuniunea spirituală a credincioșilor cu Iisus Hristos prin Sfintele Taine, care se sfințesc și se găsesc exclusiv în Biserică 13. Nota dominantă a tot ceea ce scrie Sfântul Ignatie este
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
Jules Verne. Nu cunosc vârsta autorului "informației" din Adevărul dar poate că citirea unor cărți de Jules Verne, măcar acum, în anul Jules Verne, l-ar ajuta să-l plaseze pe prozatorul francez în secolul adecvat. Și să-și dea seama că un calificativ ca scriitor SF este discutabil sau numai parțial adevărat. Și o ultimă remarcă: parcă pe vremea lui Cristian Tudor Popescu nu scăpau asemenea gafe. l Că tot veni vorba de Jules Verne. În Gara de Nord, la intrarea de la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11689_a_13014]
-
acea dată, România se afla ciopîrțită în urma anului de coșmar 1940, la cîteva luni după rebeliunea legionară și cu cîteva zile înaintea intrării într-un război pustiitor. Este incredibil faptul că, în aceste condiții socio-politice critice, doi intelectuali români de seamă erau preocupați de chichițe cutumiare care să (in)valideze moral desfășurarea unui duel. Din diverse motive, pe care am încercat să le trec în revistă, duelul nu a primit în spațiul românesc "drept de împămîntenire" (formularea îi aparține lui Alecsandri
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
casă de licitație, nu pot fi luate nici ele drept indicator pentru că sînt prețuri pentru intermediari, și nu prețuri finale, iar pentru o valoare estimată nici un colecționar obișnuit nu are instrumentele necesare. Estimarea este o evaluare de principiu, care ține seamă deopotrivă de situarea istorică a artistului, de componenta estetică a lucrării și de tendința pieții locale în relație cu piața regională și cu cea mondială. Între valoarea estimată, dedusă și predictivă în aceeași măsură, în esență, o construcție abstractă, și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11664_a_12989]
-
cu vîrf și îndesat. Pătimaș precum un cronicar, d-sa nu dă în lături a lua în derîdere, a probozi, a se lamenta, a se indigna cînd i se aprinde în conștiință becul roșu al neregulii: Există însă și o seamă de neisprăviți ce-și deschid magazine de memorialistică șugubeață fără să aibă ce pune în galantare. Pe tejghea, doar vorbe, vorbe, vorbe, rostite pe principiul biblic: crede și nu cerceta". Corespondența dintre Camil Baltazar și Liviu Rebreanu, de care cel
În fața și-n spatele camerei (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11673_a_12998]
-
La Valea Mare - unde se află astăzi o casă memorială -, doctorul Vasile Tițescu ne mai spune ce știm cu toții; aici Ťa trăit, a scris, s-a bucurat și s-a sfîrșit Liviu Rebreanu - aici s-a scris o pagină de seamă din istoria literaturii româneť. Poate că, între timp, această Ťnoutateť s-o fi aflat notabilitățile județului Argeș, în cazul cînd sfintele alegeri nu le vor găsi preocupate să afle cine rămîne, cine pleacă și, mai ales, cum i se mai
În fața și-n spatele camerei (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11673_a_12998]
-
rezultată din consultarea unei foarte extinse bibliografii, cu date provenite din conversații ale autorului cu participanți la diverse evenimente pe care i-a cunoscut din familie și chiar cu amintiri ale unor discuții purtate cu părinții săi, cu oaspeți de seamă ai acestora sau cu vlăstarele unor lideri comuniști ai timpului, alături de care a copilărit în cartierul nomenclaturii. De aceea istoria sa are, pe alocuri, un caracter mai puțin convențional. Mircea Mihăieș vorbea în postfață de o structură "romanescă" a cărții
Once upon a time... by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11667_a_12992]
-
Avram Iancu se numeau Gelu, Glad și Menumorut, iar Apolodor din Damasc construia podul de pontoane de la Mărgineni, județul Buzău. Și astfel s-a mai eliminat o pată albă din perioada dăinuirii noastre pe aceste meleaguri, clarificându-se și o seamă de ambiguități. Păcat că reporterul nu a mai insistat să afle dacă domnia lui Ștefan cel Mare din perioada 1840 a avut loc înainte sau după războiul cu otomanii de la Vaslui (1475)... - Vezi, domnule?, îmi zice Haralampy cu înțeleaptă grimasă
Alte minuni ale lumii - televizate- by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11688_a_13013]
-
film documentar "locuiește" toate "scurtmetrajele" din carte. Și parcă snoave de oameni mari își pun obrăzar de story din care căpcăunii ies ŕ l'improviste. Ceva mai puțin "fioroase" decît basmele-basme (pe care mi-e greu să-mi mai dau seama, dacă nu știi că se termină bine, cu ce tremur le citești...), "transmisiunile" Alexandrei Târziu seamănă, vag, cu survolurile lui Saint-Exupéry. Zboruri de noapte peste o lume în care mărinimia s-a mezaliat cu impostura. Și nu-i o treabă
Fericirile by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11694_a_13019]
-
prozatoare care-și știe bine meseria o trage, dintr-o mișcare, de jur împrejurul caleidoscopului. Furtunile dintr-o lume ajung în lumea cealaltă ca adieri călduțe, în care se întîmplă să mai "frigă", din timp în timp, cîte-o aluzie. Dacă bagi de seamă, citești un jurnal lucid de călătorie transatlantică și, cumva, interregn. Dacă nu, nici o nenorocire. Tot te poți ferici cu o "citanie" de vacanță, despre eclipsele parțiale (sau nu...) și comice ale puterii de judecată. Alexandra Târziu, Fapte bune cu Lisa
Fericirile by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11694_a_13019]
-
o fațadă liberală. El s-a folosit de regim pentru a trăi așa cum i-a plăcut. Cine pe cine a păcălit? După mine, Evtușenko a rămas mult timp în flancul învingătorilor. Cu jumătățile lui de acțiune, fără să-și dea seama, a contribuit nu la îmbunătățirea, ci la descompunerea regimului, nu mai puțin decât Saharov. Mulțimea nu știa, și nu voia să știe nimic despre compromisurile lui. Știau colegii, și mulți nu-l respectau. Mulțimea i-a creat însă lui Evtușenko
Două eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11639_a_12964]
-
sociale, am crezut că ea e minunată. Dar libertatea nu are doar multe fețe, ci și mutre, unele dintre ele de-a dreptul dezgustătoare. Una dintre mutrele libertății - libertatea de a insulta". Noua putere nu l-a mai luat în seamă pe Evtușenko. Acesta a plecat în America pentru a preda, ca semiemigrant, timp de multe luni, cursuri și pentru a scrie o proză ofensei, apropiată prin epitetele și comparațiile ei vii cu un bun roman bulevardier. în consecință, de Evtușenko
Două eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11639_a_12964]