2,160 matches
-
neuro-hormonal masculin se dezvoltă sub acțiunea testosteronului secretat de testiculul fetal în lunile IV-VI prenatal, prin inhibiția definitivă a centrului ciclic din aria preoptică și conservarea funcției centrului cu secreție tonică din hipotalamusul medio-bazal. De la nivelul acestui centru se secretă GnRH în pulsuri la interval de 90-120 minute, determinând stimularea eliberării de LH din depozitele celulelor gonadotrope printr-un mecanism dependent de complexul calciu-calmodulină. Stimularea sintezei de gonadotrofine este dependentă de sistemul adenil-ciclază-cAMP. Legarea LH la nivelul receptorilor specifici de pe
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
cresc semnificativ. în hipognadismele hipogonadotrope, de cauză hipotalamică sau hipofizară, valorile T, FSH și LH nu se modifică. în hipogonadismele de cauză gonadică-hipergonadotrope, valorile FSH și LH cresc exagerat, fără modificarea semnificativă a T. GONADOTROFINA CHORIONICA HCG Gonadotrofina chorionică este secretată normal de sincițiotrofoblast și are acțiune similară cu LH, stimulând celulele Leydig să producă testosteron. Se determină T plasmatic înainte și după 4 zile de administrare a HCG: 4000 UI la pubertate 100 UI/ kg la copil 5000 UI/m2
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
sindromul Morris, feminizare testiculară completă) se caracterizează la naștere prin fenotip feminin fără ambiguități. Identitatea de gen este feminină. La pubertate, testosteronul testicular nu este activ datorită absenței complete a receptorului specific, în vreme ce receptorul estrogenic este funcțional și permite estradiolului secretat de gonadă să producă feminizarea completă a fenotipului cu dezvoltarea sânilor, dar cu absența pilozității sexual dependente și amenoree primară. Uneori testiculul poate fi decelat la nivelul unei labii. Diagnosticul se stabilește prin investigare citogenetică (cariotip 46 XY) la un
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
folicul dominant (privilegiat), care va suferi maturația completă, dintr-un stoc de foliculi recrutați în virtutea unui program genetic de dezvoltare, incomplet elucidat. Mecanismul de selecție este legat de creșterea FSH, dar și de receptivitatea crescută manifestată de foliculul dominant care secretă estrogeni. Estrogenii potențează efectele FSH la nivelul foliculului dominant și inhibă FSH, împiedicând dezvoltarea simultană a altor foliculi. După selectare, FSH scade, restul programului de maturație foliculară derulându-se în virtutea unui program genetic coordonat paracrin. 1.a. Faza foliculară inițială
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
fiziologice care reglează funcția ovariană și depind exclusiv de masa țesutului adipos. Estrogenii de conversie sunt deopotrivă responsabili de protecția față de osteoporoză, dar și de riscul crescut de a dezvolta neoplazii benigne și maligne estrogen-dependente a femeilor obeze. Progesteronul este secretat în cantități reduse preovulator și în mari cantități de către corpul galben prin catena: colesterol-pregnenolon-progesteron. Androgenii sunt produși de teaca internă. în afara hormonilor steroizi, ovarul produce hormoni cu structură peptidică implicați în controlul endocrin și paracrin al funcției sale. Teaca granuloasă
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
survine un declin progresiv al răspunsului ovarian la gonadotrofine, cu fiziopatologie și traducere clinică specifică. Ovarul din perioada menopauzală se caracterizează prin reducere drastică a volumului și dimensiunilor zonei corticale datorită dispariției foliculilor. Stroma devine hiperplastică. Celulele hilului ovarian, care secretă androgeni, se pot hiperplazia, determinând sindroame de virilizare. Fiziopatologia menopauzei Momentul declinului funcției sexuale feminine este probabil înscris în programul genetic determinat al funcției nucleului suprachiasmatic, unde s-ar situa declanșatorul proceselor de autodistrugere a organismului sau dezactivarea mecanismelor de
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
implică absența răspunsului folicular, deficit estrogenic marcat, cu creșterea în continuare a concentrației de gonadotropi, care ating un maxim la 2 ani după menopauză. Femeia conservă un redus capital estrogenic provenit din conversia periferică la nivelul țesutului adipos a androgenilor secretați de suprarenală. Femeile cu volum redus de țesut adipos prezintă un deficit estrogenic și un risc de osteoporoză mai mare decât femeile supraponderale, care au mai mulți estrogeni de conversie și, în consecință, un risc mai mare de a dezvolta
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
Tumori pancreatice Tumorile pancreatice endocrine ca parte integrantă a sindromului MEN 1 sunt de obicei tumori multiple de dimensiuni mici, localizate cel mai frecvent în coada pancreasului. Deși la majoritatea pacienților apar secreții hormonale multiple, fiecare dintre acești hormoni sunt secretați predominant de tumori separate la același pacient în 79% din cazuri. GASTRINOAME reprezintă peste 50% din tumorile pancreatice endocrine din MEN 1. Datorită ulcerelor peptice multiple, severe și recidivante, care pot perfora (sindrom Zollinger-Ellison), cât și datorită potențialului lor de
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
clinice depind de dimensiunile tumorii (sindromul tumoral) și de tipul de secreție (sindrom endocrin). Diagnosticul se pune pe baza tehnicilor imagistice (CT sau RMN a regiunii selare) și măsurarea nivelurilor serice ale hormonilor pituitari care ar putea eventual să fie secretați de tumoră (GH, PRL, ACTH) (vezi capitolul Tumori hipofizare) Alte asocieri tumorale TUMORI CARCINOIDE localizate în bronșii, la nivelul tractului gastrointestinal, în pancreas sau în timus. Majoritatea pacienților sunt inițial asimptomatici, sindromul carcinoid apărând de obicei tardiv, când tumora a
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
sunt inițial asimptomatici, sindromul carcinoid apărând de obicei tardiv, când tumora a metastazat deja la nivel hepatic. TUMORI CORTICOSUPRARENALE ASIMPTOMATICE incidența lor este relativ crescută în MEN 1 (până la 40% după unii autori). Extrem de rar, aceste tumori pot fi funcționale, secretând atât gluco- cât și mineralocorticoizi. Carcinomas, MTC) sunt incluse în sindromul neoplazic endocrin multiplu de tip 2 (Multiple Endocrine Neoplasia Type 2, MEN 2). Forma cea mai frecvent întâlnită este cea care asociază cancer medular tiroidian (MTC) cu feocromocitom și
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
calcitonină (vezi capitolul Cancerul tiroidian) reprezintă afecțiunea glandulară neoplazică cea mai frecvent întâlnită atât în MEN 2A cât și MEN 2B. Clinic, pot apărea mase tumorale locale sau metastatice și/sau simptomatologie cauzată de substanțele active hormonal care pot fi secretate de tumoră. Spectrul secretor al MTC poate fi extrem de larg, incluzând, pe lângă calcitonină, hormoni polipeptidici (ACTH, b-endorfina, somatostatina, VIP, cromogranina), amine și enzime bioactive (dopamina, dopadecarboxilaza, histaminaza, serotonina) sau alți produși secretori (antigen carcinoembrionar, melanina, nerve growth factor, prostaglandine). MTC
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
procese podocitare (pedicele) (Fig.40, Planșa II). Aparatul juxtaglomerular este o structură complexă situată la polul vascular al corpusculului renal și are rolul de a regla presiunea arteriolară glomerulară prin chemo- și baroreceptori locali. Reglarea este realizată de o substanță secretată de aparatul juxtaglomerular numită renină și de concentrația de NaCl. Funcțiile rinichiului sunt: 1. excretorie realizată în etape: filtrarea glomerulară, reabsorbția, secreția tubulară. Scopul este eliminarea “deșeurilor toxice” pentru organism. În 24 de ore rinichii filtrează aproximativ 190 litri de
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
a vitaminei, depozitul fiind de 2000-5000 γ. Necesarul zilnic de B12 este de 2 γ. În consecință, în prezența deficitului de B12 anemia apare după ani de zile. Absorbția de B12 are loc după cuplarea cu factorul intrinsec, o proteină secretată de celulele parietale fundice și ale corpului gastric. De aici complexul este transportat la nivelul ileonului unde celulele înglobează complexul vitamină B12factor intrinsec, ulterior B12 se cuplează cu o nouă proteină și trece în plasmă și țesuturi unde este absorbită
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
celule↓ glicogenezei 2. ↑ eliberării glucozei din depozite - ↑ glicogenolizei - ↑ gluconeogenezei↑ lipolizei și cetogenezei - ↑ catabolismului proteic Insulina, „hormonul antidiabetic”, a fost descoperită de către Paulescu în 1921 și introdusă în terapeutică un an mai târziu de către un grup de canadieni. Este un hormon secretat la nivelul celulelor beta pancreatice, în aceeași cantitate cu peptidul C (deci dozarea peptidului C oferă informații cu privire la capacitatea insulinosecretorie a pancreasului). Insulina este secretată atât pe nemâncate, asigurând insulinemia bazală, cât și postprandial, după mese, când are loc o
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
introdusă în terapeutică un an mai târziu de către un grup de canadieni. Este un hormon secretat la nivelul celulelor beta pancreatice, în aceeași cantitate cu peptidul C (deci dozarea peptidului C oferă informații cu privire la capacitatea insulinosecretorie a pancreasului). Insulina este secretată atât pe nemâncate, asigurând insulinemia bazală, cât și postprandial, după mese, când are loc o secreție bifazică (faza precoce în primele 10 minute iar ulterior faza tardivă 1-2 ore). Principalul stimul fiziologic al secreției de insulină este glucoza care, după
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
346. „Toate-s vechi” e prima parte din versul 2 al „Glossei” lui Eminescu. în revistă, din vina corecturii (capitol la care lunarul ieșean nu stătea prea bine), ultimul vers al catrenului apare astfel: „Publicat în Zenda Vesta”. 3. Le secret professionnel, Librairie Stock, 1922, p. 24. „Notre siècle est pourri de littérature”, va adăuga Cocteau cîteva pagini mai încolo. 4.-5. Opere, p. 363. 6. Vezi: „Bibliografie”, în A. Vlahuță, Scrieri alese, 3, ediția cit., EPL, „Scriitori romîni”, 1964, p.
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
glucoză, la diabet zaharat. 2.1. Reducerea masei beta celulare Conceptul masei pancreatice beta-celulare este fundamental pentru înțelegerea patogenezei diabetului zaharat deoarece cantitatea de țesut beta-celular prezent în pancreas este un determinant major al cantității de insulină care poate fi secretată. În pancreasul uman normal sunt aproximativ 600.000 insule (144), iar celulele beta ocupă aproximativ 68-80% din volumul insulei (20, 144). Masa beta-celulară a unui pancreas normal adult este de aproximativ 700 mg; greutatea pancreasului este de 70 g, iar
Tratat de diabet Paulescu by Radu Lichiardopol () [Corola-publishinghouse/Science/92232_a_92727]
-
118) ale pulsatilității secreției insulinei: insulele izolate au frecvența cea mai mare (3-5 minute) urmate de pancreasul perfuzat (6-10 minute) și de secreția în vivo (5-15 minute). Secreția pulsatilă de insulină este răspunzătoare de 70% din cantitatea totală de insulină secretată în condiții bazale (120). Amplitudinea oscilațiilor este diminuată de postul prelungit, somatostatină, IGF-1, îmbătrânire și este crescută după ingestia alimentară, administrare de glucoză i.v., enterohormoni (GLP-1, GIP). Deoarece aceste oscilații au o amplitudine mai mare la nivelul circulației în
Tratat de diabet Paulescu by Radu Lichiardopol () [Corola-publishinghouse/Science/92232_a_92727]
-
a granulelor de secreție nou formate este probabil variată în funcție de intensitatea și durata stimulului glicemic (62). Aceasta ar duce la o depleție relativă a PC2 în granulele de secreție nou formate fapt care se va reflecta în compoziția peptidelor insulare secretate prin creșterea relativă a proinsulinei și a proinsulinei clivate 31,32 pe măsură ce toleranța la glucoză scade și glicemia crește. Concentrația plasmatică a proinsulinei clivate 31,32 furnizează astfel indicii asupra intensității stimulării prin glucoză a celulelor beta-pancreatice și capacității celulelor
Tratat de diabet Paulescu by Radu Lichiardopol () [Corola-publishinghouse/Science/92232_a_92727]
-
comparativ cu subiecții insulinosensibili. Toate aceste date atestă că celulele beta pancreatice detectează și răspund la insulinorezistență prin creșterea secreției de insulină. Creșterea secreției de insulină este realizată prin două mecanisme: remodelarea masei beta celulare și creșterea cantității de insulină secretată per celulă prin modificarea curbei doză-răspuns a secreției de insulină. 5.1. Remodelarea masei beta celulare Studii anatomo-patologice la om au sugerat că masa betacelulară suferă un proces de remodelare în cursul vieții. În 1985 Klöppel și colab. (73) au
Tratat de diabet Paulescu by Radu Lichiardopol () [Corola-publishinghouse/Science/92232_a_92727]
-
celulare în condițiile rezistenței la insulină, dar această creștere este limitată la subiecții diabetici comparativ cu subiecții nediabetici cu un index similar al masei corporale. Masa beta celulară este factorul major de care depinde cantitatea de insulină ce poate fi secretată. Studii necroptice (21) au evidențiat prezența unui număr mai mare de celule ductale cu imunoreactivitate pentru insulină în țesutul pancreatic obținut postmortem de la subiecți cu diabet tip 2 comparativ cu țesutul pancreatic obținut de la subiecți nediabetici. Numeroase date experimentale au
Tratat de diabet Paulescu by Radu Lichiardopol () [Corola-publishinghouse/Science/92232_a_92727]
-
a receptorului insulinic. Toate acestea sugerează că anumite modificări postreceptor apar la femeile cu DG. Datele existente sunt încă neconcludente fiind necesare și alte studii pentru a elucida mecanismele intracelulare care duc la scăderea sensibilității la insulină. În ceea ce privește efectul hormonilor secretați în cantitate crescută în timpul sarcinii, s-a dovedit că estrogenii cresc legarea insulinei de receptori, în timp ce progesteronul și cortizolul scad legarea insulinei de receptori, ca și transportul transmembranar al glucozei. Prolactina și hormonul lactogen placentar (HPL) reduc transportul glucozei, fără
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Carmina Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92220_a_92715]
-
să fie corectoare), conduce la reacții maladaptative cu semnificație patogena. În viitoarea adiție a acestui capitol, sunt convins că viziunea de ansamblu acestui subiect va fi mai coerentă și mai clară. În mod normal „proteinele de faza acută”, sunt proteinele secretate de ficat ca răspuns la diferite agresiuni (38, 70, 189). Dintre acestea proteină C reactiva, fibrinogenul și amiloidul seric A sunt nespecifice, motiv pentru care ele ar trebui asociate „sindromului plurimetabolic”. Întrebarea lui Pickup și Cook (173), adresată evident că
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Aura Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/92266_a_92761]
-
de exemplu, acționând prin activarea post-receptor a proteinelor G, stimulează migrarea leucocitelor din sânge către situsurile lezate sau inflamate (1, 154). Citokinele și chemokinele joacă un rol fundamental în complicatul mecanism autoimun β-celular (1). Multe citokine importante (ÎL-6, TNF-?) sunt secretate în adipocite, motiv pentru care se consideră că și leptina (74, 132, 139, 141), adiponectina (62, 120, 208) sau rezistina (204) care sunt secretate în același celule ar putea fi incluse în aceeași categorie (132, 197, 241), fiind denumite și
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Aura Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/92266_a_92761]
-
joacă un rol fundamental în complicatul mecanism autoimun β-celular (1). Multe citokine importante (ÎL-6, TNF-?) sunt secretate în adipocite, motiv pentru care se consideră că și leptina (74, 132, 139, 141), adiponectina (62, 120, 208) sau rezistina (204) care sunt secretate în același celule ar putea fi incluse în aceeași categorie (132, 197, 241), fiind denumite și adipocitokine (48). Receptorii leptinici au fost identificați pe celule endoteliale (132) existând o activitate angiogenică dependența de leptină, cu influneță asupra tonusului muscular ( 132
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Aura Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/92266_a_92761]