1,859 matches
-
topografice definitorii pentru stilul jurnalistic, fiind încurajată de caracterul dialogic al scrisului eminescian. La nivel semantic, cercetarea fenomenelor de semie și polisemie, a elementelor care generează ambiguitate în planul semnificațiilor limbajului politic, și investigarea aspectelor de semantică intensională, respectiv de semantică extensională, au evidențiat capacitatea limbajului publicistic eminescian de a înzestra cu sens evenimentele de pe scena politică, de a le traduce, în scopul responsabilizării opiniei publice. Analiza lexicului politic utilizat de Eminescu și recenzarea principalelor categorii semantice înregistrate de publicistică au
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
îmbogățească caracterul polisemic al limbajului publicistic, favorizând desfășurarea vocației artistice a gazetarului. Semnificațiile mesajului jurnalistic sunt influențate și de topografia articolelor în economia paginii de ziar. Pe această linie de interpretare, vecinătatea textuală a rubricii intitulate "Revista presei străine" influențează semantica editorialelor semnate de Eminescu în Timpul, favorizând lectura contrastivă a concepțiilor și atitudinilor politice ale gazetarilor. În acest sens, o semiotică vizuală a paginii de ziar poate oferi informații prețioase privind diferențele de receptare a textelor. Sub aspectul semanticii intensionale, respectiv
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
străine" influențează semantica editorialelor semnate de Eminescu în Timpul, favorizând lectura contrastivă a concepțiilor și atitudinilor politice ale gazetarilor. În acest sens, o semiotică vizuală a paginii de ziar poate oferi informații prețioase privind diferențele de receptare a textelor. Sub aspectul semanticii intensionale, respectiv al semanticii extensionale, publicistica eminesciană marchează o schimbare de paradigmă în discursul jurnalistic al vremii, atât sub raportul cantității și calității conținuturilor comunicate, cât, mai ales, sub raportul explicitării și resemantizării referentului evenimențial. Astfel, densitatea de informații, de
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
semnate de Eminescu în Timpul, favorizând lectura contrastivă a concepțiilor și atitudinilor politice ale gazetarilor. În acest sens, o semiotică vizuală a paginii de ziar poate oferi informații prețioase privind diferențele de receptare a textelor. Sub aspectul semanticii intensionale, respectiv al semanticii extensionale, publicistica eminesciană marchează o schimbare de paradigmă în discursul jurnalistic al vremii, atât sub raportul cantității și calității conținuturilor comunicate, cât, mai ales, sub raportul explicitării și resemantizării referentului evenimențial. Astfel, densitatea de informații, de date empirice referitoare la
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
creației, Editura Junimea, Iași. Butoi, Octavian, (1969), "Istoria presei românești (sinteze 1)", extras din Analele Universității București, anul XVIII, nr. 2. Caracostea, D., (1980), Arta cuvântului la Eminescu, Editura Junimea, Iași. Carnap, Rudolf, (1972), Semnificație și necesitate. Un studiu de semantică și logică modală, Editura Dacia, Cluj. Carpinschi, Anton, (1992), Doctrine politice contemporane tipologii, dinamică, perspective, Editura Moldova, Iași. Carpinschi, Anton, (1995), Deschidere și sens în gândirea politică, Institutul European, Iași. Carpov, Maria, (1978), Introducere în semiologia literaturii, Editura Univers, București
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
2009), Discursul puterii, Editura Tritonic, București. Sârghie, Anca, (2004), Din istoria presei românești, Techno Media, Sibiu. Scărlătescu, Doru, (1990), "Poezie și politică", în Cronica, p. 8. Scânteie, Mihaela, (1996), Introducere în semiotică, Editura Pygmalion, Iași. Schaff, Adam, (1966), Introducere în semantică, Editura Științifică, București. Scrima, Andrei, (2008), Experiența spirituală și limbajele ei, Editura Humanitas, București. Scurtu, Ioan, Ion Bulei, (1990), Democrația la români 1866-1938, Editura Humanitas, București. Scurtu, Ioan, (1991), Monarhia în România 1866 1947, Editura Danubius, București. Searle, John R.
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
modernă, Editura Junimea, Iași, 1973, p. 174. 114 Mirela Arsith, Semiotica discursului politic, Editura Ștefan Lupașcu, Iași, 2005, p. 62. 115 Constantin Sălăvăstru, Raționalitate și discurs, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1996, pp. 111-116. 116 Apud Adam Schaff, Introducere în semantică, Editura Științifică, București, 1966, p. 27. 117 Adam Schaff, op. cit., p. 175. 118 O. Ducrot, Dire et ne pas dire. Principes de sémantique linguistique, Minuit, Paris, 1972, p. 11. 119 Domnița Tomescu (coord.), Limbajul politic românesc actual, Editura Universității Petrol-Gaze
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
p. 151. 392 Mihai Eminescu, Opere X, p. 213. 393 Ibidem, p. 28. 394 Stelian Dumistrăcel, "Contextul paremiologic în publicistica eminesciană", în Limba română, nr. 2, 1991, pp. 92-97. 395 Ibidem. 396 Rudolf Carnap, Semnificație și necesitate. Un studiu de semantică modală, Editura Dacia, Cluj, 1972, p. 44. 397 Daniela Rovența-Frumușani, Analiza discursului. Ipoteze și ipostaze, Editura Tritonic, București, 2004, p. 122. 398 Mihai Eminescu, Opere X, p. 137. 399 Ibidem, p. 319. 400 Mihai Eminescu, Opere XII, p. 112. 401
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
este un predicat real 95 3.2. Reevaluarea conceptului de existență de către Frege și Russell 112 Capitolul 4. Variante modale ale argumentului ontologic în filosofia analitică 143 4.1. Varianta modală a lui Leibniz 145 4.2. Logica modală și semantica lumilor posibile 154 4.3. Reluarea argumentului ontologic în filosofia analitică 161 4.4. Reformularea argumentului ontologic de către Malcolm 172 4.5. Alvin Plantinga: un argument ontologic victorios!? 4.6. Modalități de re și modalități de dicto 178 183 4
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
toate lucrurile la care ne referim există cu adevărat 181. A spune că un unicorn există înseamnă a spune că propoziția "x este un unicorn" este posibilă. Poziția lui Russell poate fi privită din trei perspective: o teză ontologică, una semantică (logică) și o teză cu rol de definiție. Teza ontologică are o parte pozitivă și una negativă. În mod negativ, afirmația este că existența nu este o proprietate pe care indivizii o exemplifică. În mod pozitiv, afirmația este că pentru
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
posibile, prin analiza conceptului de existență necesară (un concept mai bogat și mai valoros din perspectiva argumentului ontologic) și prin raportarea existenței la posibilitate, este benefică discuțiilor actuale din filosofia analitică, privitoare la argumentul ontologic. 4.2. Logica modală și semantica lumilor posibile Logica modală studiază argumente a căror validitate depinde și se sprijină pe conceptele de "necesitate", "posibilitate", "contingență" și "imposibilitate". Principalele notări sunt: ˅ este necesar că ◊ este posibil că ~ este fals că Dacă folosim o variabilă propozițională p, atunci
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
existența ordinară poate fi considerată un defect și numai existența necesară trebuie considerată o perfecțiune 233. Pentru a evalua anumite argumente modale care vin să trateze problematica argumentului ontologic, trebuie să cunoaștem câteva detalii generale despre limbajul modal și despre semantica lumilor posibile. În primul rând trebuie prezentate trei propoziții fundamentale împreună cu semnele lor distinctive: ˅A = Este posibil ca A= A este adevărat în anumite lumi posibile A= Este adevărat că A= A este adevărat în lumea reală ˅A= Este necesar
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
poate să fie valid si totuși să nu fie încă demonstrat ca fiind solid, cu toate că este solid. Toate aceste precizări au o relevanță directă pentru argumentele ontologice 239. Teoria lumilor posibile a deschis calea reformulărilor modale ale argumentului ontologic oferind semantica complementară logicii modale. Câteva considerații din cartea " Natura necesității" sunt utile pentru înțelegerea teoriei lumilor posibile (cu semantica aferentă) și pentru a întâmpina tratarea argumentului ontologic din această perspectivă. Dacă ne întrebăm ce înseamnă o lume posibilă, putem să ne
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
aceste precizări au o relevanță directă pentru argumentele ontologice 239. Teoria lumilor posibile a deschis calea reformulărilor modale ale argumentului ontologic oferind semantica complementară logicii modale. Câteva considerații din cartea " Natura necesității" sunt utile pentru înțelegerea teoriei lumilor posibile (cu semantica aferentă) și pentru a întâmpina tratarea argumentului ontologic din această perspectivă. Dacă ne întrebăm ce înseamnă o lume posibilă, putem să ne gândim la un mod în care a lucrurile și lumea ar putea fi. Printre stările de lucruri, există
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
este necesar ca Dumnezeu să nu existe, conceptul de Dumnezeu neexprimând o imposibilitate logică precum termenul vid cerc-pătrat și se poate astfel respinge și varianta 4. De aceea, dacă Dumnezeu există, atunci el există în mod necesar și analog, în semantica lumilor posibile, dacă Dumnezeu există într-o lume posibilă atunci el există în toate lumile 258. Trebuie distinse două moduri ale existenței pentru a înțelege al doilea argument a lui Anselm: dacă în primul argument se arată că cel care
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
diferite, Plantinga ajunge la întrebarea incitantă dacă putem vorbi despre obiecte non- existente și dacă aceste obiecte au proprietăți!? Problema obiectelor posibile, dar inactuale a avut o carieră lungă. Această problemă este pusă în lumină de unele dezvoltări din fi semantica logicii modale cuantificate, cel mai important reprezentant fiind Saul Kripke. Există o diferență importantă între obiectele non-existente și stările de lucruri posibile, dar inactuale: despre lumile posibile, dar inactuale nu este corect să se afirme că nu există; ar trebui
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
a întreba care este cauza, iar dacă o "ființă factual necesară" este necauzată atunci nu are rost să ne întrebăm de ce o astfel de ființă există 292. 4.6. Modalități de re și modalități de dicto După această incursiune în semantica lumilor posibile, vom sintetiza una dintre contribuțiile majore pe care Plantinga aduce argumentului ontologic: susținerea modalităților de re și încercarea de a oferi o regulă generală prin care modalitățile de re să poată fi exprimate cu ajutorul modalităților de dicto. În
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
numește acel ceva în toate lumile posibile. Mai mult, o proprietate este esențială pentru un individ dacă o denumire rigidă sau una rigid-puternică o selectează de fiecare dată când selectează un individ. În exemplul lui Quine și folosindu-ne de semantica lui Kripke, putem spune că există un obiect x în această lume care are proprietatea de a fi mai mare decât 7 în această lume și în orice altă lume în care există (aceasta este interpretarea semantică pentru varianta de
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
existenței necesare. Dumnezeu apare ca un designator rigid-puternic care selectează aceeași ființă în orice lume posibilă. Bineînțeles, nu se arată că există o asemenea ființă, ci doar se oferă un cadru semantic pentru cerința referitoare la înțelesul necesității ontologice 307. Semantica lui Kripke este suficientă pentru a răspunde criticii lui Quine, deoarece acesta arată că există serioase probleme conceptuale legate de identificarea unui individ dintr-o lume în alta. Problema "identității transmundane" a fost formulată pentru a clarifica problema unui obiect
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
îl putem identifica. Pentru a rezolva problema identității transmundane este nevoie de formularea unui criteriu prin care să fie distinse proprietățile esențiale de cele accidentale. Dar a reuși o interpretare și un criteriu pentru proprietățile esențiale implică o trecere de la semantică la metafizică. Din punctul de vedere al multor filosofi, adepți ai filosofiei procesuale, problema modalităților de re trebuie văzută, în ultimă instanță, ca o problemă metafizică 308. Goodwin arată că în cazul în care lumile posibile sunt considerate stări viitoare
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
care îl regăsim în sistemul S5: MLp → Lp. În timp ce propunători ai argumentului ontologic precum Plantinga sau Hartshorne recunosc validitatea argumentului ontologic reformulat în sistemul S5 sau sistemul B (Breouwerian), acesta nu este valid în sistemul T sau în S4. În semantica lui Kripke pentru sistemele modale, principiul B este pus în legătură cu relația dintre lumile posibile (această relație fiind considerată cheia semantică pentru argumentele ontologice modale): dacă o lume posibilă w1 este accesibilă unei alte lumi w2, atunci w2 este de asemenea
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
S4 propus de Lewis, dar in anumite contexte sistemul S5 apare in schemă. Discursul lui Hartshorne despre stările lumești si despre posibilități arată că nu tot ceea ce noi numim posibilitate este accesibil din oricare altă posibilitate, așa cum se întâmplă în semantica lui Kripke pentru sistemul S5. Faptul că S5 apare uneori în schema, îl ajută să acopere afirmația că statutul modal este necesar. Într-o metaforă foarte bine aleasă, George Shileds afirma că "sistemul S5 este neancorat în condițiile temporale si
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
sens fiind teoriile. Asemenea cunoaștere poate fi sau nu verificată prin observare ori testare. De exemplu, toate cunoștințele noastre cu privire la atomi sunt de natură inferențială. De altfel, distincția existentă Între cunoașterea factuală și inferențială a fost pe larg dezbătotă de semantică. Mult timp s-a crezut că dezvoltarea cunoașterii ține exclusiv de domeniul materiilor teoretice, deținerea de informație fiind confundată adeseori cu stocarea de date sau de resurse bibliografice. În realitate, informația reprezintă doar un element al cunoștințelor și nicidecum un
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
sens fiind teoriile. Asemenea cunoaștere poate fi sau nu verificată prin observare ori testare. De exemplu, toate cunoștințele noastre cu privire la atomi sunt de natură inferențială. De altfel, distincția existentă Între cunoașterea factuală și inferențială a fost pe larg dezbătotă de semantică. Mult timp s-a crezut că dezvoltarea cunoașterii ține exclusiv de domeniul materiilor teoretice, deținerea de informație fiind confundată adeseori cu stocarea de date sau de resurse bibliografice. În realitate, informația reprezintă doar un element al cunoștințelor și nicidecum un
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
general, cuvântul casă, dându-i, premental, o anumită semnificație. Acestui tip de sens i se adaugă sensul gramatical, provenit din reguli sintactico-semantice. Totalitatea posibilităților combinatorii ale unității lexicale, cu diferitele sale sensuri și forme stabilite de vorbitori, alcătuiește paradigma cuvântului. Semantica distribuțională sau o semantica interpretativă consideră că sensul este obținut din interpretarea structurilor sintactice. De exemplu, același cuvânt casă, implicat în nexul Melcul s-a ascuns în casă, are ca trăsătură diferențiatoare sensul de cochilie. Dacă procedăm la substituția cuvîntului
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]