40,428 matches
-
administreze. Delapidarea nu este luată în considerare ca fiind corupție dintr-un punct de vedere strict legal, dar este inclusă în definițiile mai largi. Delapidarea este o formă de corupție și abuz de putere care poate să se dezvolte în sfere instituționale și morale închise, în mod independent față de moralul public și cu posibilități puține de sancțiune publică. În multe țări corupte, delapidarea reprezintă o parte fundamentală a capacității unor elite aflate la guvernare de obținere a resurselor, chiar mai importantă
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
mituire, stigmatul social poate fi mai scăzut<footnote Potrivit lui Huntington (1968), corupția nu este o caracteristică a societăților nedezvoltate, ci o consecință a modernizării lor rapide, care introduce confuzie într-un moment în care noile elite economice caută influență în sfera politică. footnote>. Încercarea de a aplica norme tradiționale unei economii complexe, moderne este o rețetă pentru corupție. De la argumente parțial teoretice și intuiție, economiștii și experții în științe politice au emis ipoteze asupra legăturilor dintre corupție și dezvoltarea economică. În
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
numai dacă se făcuse apel la o persoană influentă, fără să fi fost nevoie de contraprestație materială. În Condica Criminalicească și procedura ei din anul 1826, apărută în Moldova, sub domnia lui Ioan Sandu Sturza, delictul de corupție - având o sferă de conținut redusă - era prevăzut în articolele 203 și 204. Textele incriminatoare vizau pe acei funcționari care, pentru daruri sau alte avantaje materiale, facilitau evadarea condamnaților ce se aflau sub supravegherea lor. Astfel, ei erau pedepsiți cu închisoarea și obligați
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
și pentru încălcarea dispozițiilor acestei legi. Spre deosebire de legislația altor state, în legislația noastră nu există vreun text care să incrimineze o infracțiune numită „corupție”, dar literatura juridică include în această noțiune în sens larg numeroase încălcări ale legii penale în ceea ce privește sfera relațiilor de serviciu. Concepută în cel mai popular sens al cuvântului, corupția este folosirea abuzivă a puterii în avantaj propriu. Din această cauză juriștii caută să identifice acele infracțiunii care presupun corupția, adică obținerea de profituri pe căi ilegale. În
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
cel mai popular sens al cuvântului, corupția este folosirea abuzivă a puterii în avantaj propriu. Din această cauză juriștii caută să identifice acele infracțiunii care presupun corupția, adică obținerea de profituri pe căi ilegale. În literatura juridică de specialitate, în sfera noțiunii de „corupție” în mod strict înțeleasă, sunt incluse patru infracțiuni din categoria infracțiunilor de serviciu sau în legătură cu serviciul. Este vorba despre: articolul 254: luarea de mită; articolul 256: primirea de foloase necuvenite care sunt infracțiuni de serviciu, și pe
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
folosească de funcțiile, atribuțiile ori însărcinările primite, pentru dobândirea pentru ei sau alte persoane de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite. Tot în vederea stabilirii fenomenului corupției în România au luat ființă o serie de organisme cu scopul de a stabili sfera de manifestare a acestui fenomen, de a limita extinderea și de a acționa pentru combaterea acestuia. Procesul de integrare a României în Uniunea Europeană a fost un proces îndelungat, care a necesitat o serie de ajustări structurale, o serie de reforme
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
legislativă, executivă și judecătorească în stat. Cele mai multe libertăți cetățenești au fost suprimate. Organizațiile sociale, cum ar fi uniunile comerciale, cluburile profesionale și organizațiile de tineret au existat cu adevărat, dar au fost manipulate de Partidul Comunist. Societatea civilă, ca o sferă de interacțiune autonomă față de stat, a fost foarte atenuată. Atunci când au apărut mișcările sociale independente, cum ar fi Solidaritatea în Polonia, și Charter 77 și mai târziu Forumul Civic în Cehoslovacia, acestea au fost percepute de Partidul Comunist ca fiind
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
va regăsi o majoritate din aceeași facțiune; și cu cât va fi mai mic numărul indivizilor ce compun o majoritate, cu atât mai ușor le va fi să se coordoneze pentru a-și pune în aplicare planurile de opresiune. Lărgiți sfera și includeți o diversitate mai mare de facțiuni și grupuri de interese; prin asta faceți mai puțin probabil ca o majoritate să se unească în jurul unei cauze comune și să încalce drepturile altor cetățeni; sau dacă o asemenea cauză există
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
printr-o cerere suplimentară care se manifestă pe prima treaptă, iar insuficiența cererii, printr-o ofertă suplimentară pe aceeași treaptă. Referitor la factorii care determină cerea și oferta de muncă, se constată chiar o relativă unanimitate pentru a include În sfera acestora nivelul productivității muncii, ritmul creșterii economice, durata muncii, ritmul ocupării, gradul de Înzestrare cu factorii de producție, pământ și capital, gradul de utilizare a capacităților de producție și evoluția relativă a salariului În raport cu prețul celorlalți factori de producție. Chiar dacă
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
ci și prin presiunea exercitată de oferta de muncă. În aceeași măsură piața mărfurilor, serviciilor și cea a titlurilor de valoare vor fi influențate de modificările cererii de muncă. Dată fiind specificitatea pieței muncii, aceasta poate fi prezentată ca o „sferă a concesiunilor”, În timp ce restul piețelor apar ca o „sferă a cauzelor” . Faptul că mărimea salariului și gradului de ocupare a forței de muncă este dependentă de mărimea, structura și nivelul tehnic al capitalului demonstrează că piața muncii este strâns legată
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
În aceeași măsură piața mărfurilor, serviciilor și cea a titlurilor de valoare vor fi influențate de modificările cererii de muncă. Dată fiind specificitatea pieței muncii, aceasta poate fi prezentată ca o „sferă a concesiunilor”, În timp ce restul piețelor apar ca o „sferă a cauzelor” . Faptul că mărimea salariului și gradului de ocupare a forței de muncă este dependentă de mărimea, structura și nivelul tehnic al capitalului demonstrează că piața muncii este strâns legată de piața capitalului. În același timp, piața muncii este
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
Protecției Sociale s-a creat o instituție specializată. Potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 18/2009 privind organizarea și funcționarea la Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, atribuțiile Direcției Generale Politici Forță de Muncă se situează În domeniul pieței muncii, acoperind o sferă largă de activități, de la promovarea politicilor pentru creșterea ocupării forței de muncă, până la activități de reprezentare pe plan intern și extern, În acest domeniu. Direcția Generală Politici Forță de Muncă elaborează strategiile, politicile și cadrul legal, În domeniul ocupării forței
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
persoane să desfășoare activități specifice unei ocupații sau profesii; c).perfecționarea constă În dezvoltarea competențelor profesionale În cadrul aceleiași calificări; d) specializarea este o formă specifică de formare profesională care urmărește obținerea de cunoștințe și deprinderi, Într-o arie restrânsă din sfera de cuprindere a unei ocupații; e) recalificarea constă În obținerea competențelor specifice unei alte ocupații sau profesii, diferită de cele dobândite anterior (art. 5). Formarea profesională a adulților are ca principale obiective: a) facilitatea integrării sociale a indivizilor În concordanță
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
lit. d) este mai restrictivă, ea referindu-se numai la transferul ce presupune „trecerea din proprietatea cedentului În proprietatea cesionarului a unei Întreprinderi, unități sau părți ale acestora...”. Or, noțiunea de cesiune avută În vedere de norma europeană are o sferă mai largă, ea aplicându se așa cum a decis Curtea de Justiție, și În cazul unui contract de cesiune sau al unuia de Închiriere, care nu presupune schimbarea proprietății”. Prin Întreprindere, unitate sau o parte a acestora se Înțelege o entitate
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
patronale, sindicale și alte organizații ale societății civile; 31. elaborează criteriile și formele activității de mediere a conflictelor de muncă și reglementează formarea mediatorilor pentru domeniul său de activitate; 32. asigură consultarea permanentă a partenerilor sociali asupra inițiativelor legislative din sfera sa de activitate; 33. asigură relația cu Parlamentul, mass-media, Consiliul Economic și Social și cu alți exponenți ai societății civile În problemele specifice domeniului ministerului; 34. elaborează și fundamentează documentele ce reflectă poziția României În raport cu politica și strategia Uniunii Europene
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
sunt de domeniul de interes al administrației sau al partenerilor sociali, În vederea asigurării unui climat de pace și stabilitate socială; b) consultarea obligatorie a partenerilor sociali asupra inițiativelor legislative sau de altă natură, cu caracter economico-social; c) alte probleme din sfera de activitate a administrației publice centrale sau din județe și municipiul București asupra cărora partenerii sociali convin să discute. Din comisiile de dialog social organizate la nivelul ministerelor și al instituțiilor publice fac parte: a) reprezentanți ai ministerelor sau ai
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
contractelor colective de muncă, solicită agenților economici și instituțiilor publice ca În aplicarea legislației să ia măsuri pentru Înlăturarea deficiențelor constatate și aplică măsuri de sancționare contravențională a celor care Încalcă dispozițiile legale din domeniul muncii si solidarității sociale. În sfera atribuțiilor mai intră și sprijinirea acțiunilor de negociere a contractelor colective de muncă (Înregistrează și organizează evidența acestora), asigurarea aplicării prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulților și distribirea biletelor de odihnă și tratament persoanelor Îndreptățite
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
de noi competențe, cu referire În special la punerea În aplicare În sectorul economic; promovarea formării și integrării direct la locurile de muncă ce au legătură cu nevoile teritoriului și a politicilor industriale, o atenție deosebită pentru noi ocupații În sfera turismului, mediului și energiei; d) cu trimitere la obiectivul de a optimiza utilizarea de fonduri: dezvoltarea legăturilor Între programe și proiecte cofinanțate de către diverse organisme, În strategia regională ce privește monitorizarea, coordonarea, evaluarea, controlul și comunicarea; completarea planurilor operaționale, asigurarea
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
este concluzia pe care o desprindem din analiza funcțiilor și modalităților de reglare și autoreglare a pieței forței de muncă. Referitor la factorii care determină cerea și oferta de muncă, se constată chiar o relativă unanimitate pentru a include În sfera acestora nivelul productivității muncii, ritmul creșterii economice, durata muncii, ritmul ocupării, gradul de Înzestrare cu factorii de producție, pământ și capital, gradul de utilizare a capacităților de producție și evoluția relativă a salariului În raport cu prețul celorlalți factori de producție. Chiar dacă
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
mijloacele ce-i stăteau la îndemână, interesul și dorința de a pătrunde în tainele limbii engleze. Îi învăța pe elevii săi cântece, poezii, le citea pagini din autori celebri, îi purta în lumi mirifice cu ajutorul literaturii, le deschidea porți spre sfere nebănuite ale frumosului și ineditului. Nu rare erau ocaziile când apela la unele opere celebre din literatura universală. Găsea că unele fragmente semnificative îi puteau înzestra pe elevi și aveau darul să le deschidă ferestre spre cultura altor popoare, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
ei în care clocoteau atâtea întrebări ce își căutau un răspuns? Putea cineva să-i dea acea liniște de care avea atâta nevoie o ființă aflată mereu pe un altar de jar încins? Atunci de unde a apărut și din ce sfere venea această tiranică punere sub acuzare? Simona socotea că singurul cu drepturi depline asupra vieții și demersurilor sale era numai Dumnezeu și pe baza acestor precepte, gândea că își putea așeza viața după îndemnul minții și sufletului său. Grija cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
se așteptase niciodată la o asemenea rezolvare. Există, cu sau fără voia noastră, un Tribunal deasupra tuturor tribunalelor pământești care desparte noaptea de zi, minciuna de adevăr, iubirea de neiubire, credința de fariseim, despre care aflăm abia atunci când intrăm în sfera tăcerilor fără răspuns, unde puterea gândului nu mai ajunge. Dumnezeu, socotind că pentru acest copil nu este destul loc pe pământ, îl luase sub aripa sa protectoare pentru a-l apăra. Nu-l putuse lăsa să străbată o viață pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
multe ore în șir. O dată ajunsă la clinică, Simona fu plasată într-un salon cu încă nouă paciente. Nu erau din categoria furioaselor sau a celor agitate. Se manifestau mai curând ca melancolice, înclinate spre reverie și locuind mental în sfere siderale. Nimic din comportamentul lor însă nu demonstra că au simțul realului; imaginația, îmbolnăvită și ea, le scosese de sub controlul normalului, făcându-le să călătorească în alte zone și dându-le senzația iluzorie că sunt pe deplin fericite. Când Simona
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
care viețuia pe pământ doar cu imaginea celui care nu mai era, a băiețelului ei. Ce mai faci, Simona, cum te simți? o întrebară colegele ei. Ea le privi cu uimire. Clipe de luciditate se interferară cu clipe ieșite din sfera irealului. Întrebarea i se păru deplasată. Nu răspunse, ca mai apoi să spună: Nu vreți să rămâneți cu mine, aici, în rai? Ce să facem aici, împreună? Să-l căutăm pe Răducu.. L-am văzut o singură dată și de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
fie proprietarul lui, În numele și interesul proprietarului. Esențial pentru existența posesiei este ca posesorul să nu aibă altă intenție asupra bunului, decât aceea de a-l păstra pentru el și pentru altul cunoscut, pentru că În acest caz ne aflăm În sfera unei detenții precare. Când avem posesia mai multor bunuri la un loc, intenția posesorului de a poseda doar pentru el trebuie s-o manifeste separat pentru fiecare bun. Posesia de drept nu poate aparține posesorului, el având doar exercițiul posesiei
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]