1,535 matches
-
înțeles că nu este el singurul mândru și fericit, că lui îi revin numai rămășițele și că cucerirea lui se datora unui capriciu întîmplător al ei de a fi iubită de un poet. De altfel, Mimi însăși nu s-a sfiit să-i spuie clar că nu trebuie să fie pretențios și nici să o plictisească cu gelozia, fiindcă destul o sâcâie bărbatul ei cu d-astea. Firește, tânărul s-a resemnat cu situația. Își zise că, la urma urmelor, ea
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
dânsul sau ceva similar și-și zise cu admirație: "Minunată femeie!" Lângă el, la masă, discuția era în toi. Prefectul Boerescu adusese vorba despre guvern, lăudîndu-l negreșit și astfel stârnind Criticile din ce în ce mai vii ale colonelului pensionar Ștefănescu, care nu se sfia să declare că "mergem spre dezastru sigur dacă se tolerează anarhia". El nu face politică și nu-i pasă ce partid e la putere, dar pretinde ca guvernul să fie energic, să știe ce vrea și să păstreze ordinea și
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
cochetăria, flirtul ― totuși, cu oarecare măsură. Nadina speria lumea cumsecade pe unde umbla cu nebuniile ei, cu ceata de admiratori după ea. Măcar după ce s-a măritat să se fi potolit. Profitând de iubirea oarbă a bărbatului, nu s-a sfiit să-și ia un amant din primul an de căsnicie, dacă nu din prima lună. Alții au urmat în serie. Numai ea a aflat precis despre cinci, ultimul Raul Brumaru, cu care s-a plimbat astă-vară și prin străinătate, nu
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
adevărata atmosferă, deși chiar puținele cuvinte ale lui Ichim i-o zugrăviseră suficient. Vorbi întîi cu logofătul Bumbu, care mărturisi că trăiește cu spaima în sân și nici măcar nu poate să-i spuie boierului cum stau lucrurile, și pentru că se sfiește, și de teamă să nu-l supere. Dacă ar fi consimțit acum trei săptămâni să îndulcească numai nițeluș condițiile învoielilor, azi n-ar mai avea nici o grijă. Atunci oamenii s-ar fi mulțumit cu câteva fărâmături, acuma nici nu mai
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Simpla-i prezență, prin prestigiul persoanei sale, constituia o piedică în dezlănțuirea anarhiei complete. Țăranul are instinctul respectului de bătrâni și fruntași, cu atât mai mult de stăpânul din moși-strămoși. Unde și cât va fi prezent dânsul, oamenii se vor sfii a trece la prădăciuni. Au pus foc la Ruginoasa, fiindcă el nu era acolo... Desigur, mai ales după incendierea conacului din vecini al lui Cosma Buruiană, chibzuind azi-noapte îndelung, și-a pus întrebarea dacă totuși n-ar fi mai înțelept
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
vrei să-mi spui ceva ? Cosmina dădu, aprobator, din cap. Iacob îi puse degetul pe buze. — Vorbește-mi despre asta în gând, atunci când mă săruți... Îi acoperi gura cu a lui, ea întredeschise buzele, îmboldită de cuvinte pe care se sfia să i le spună. — Vezi, a fost mult mai bine. — Ce simplu e... E valabil pentru orice fel de îmbrățișare, oricât de intimă ? Și tot ea : Vai, ce-am zis... Spune-mi mai bine tu... El se aplecă iarăși, dar
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
întinse, că acesta era, de fapt, al ei. Filip nu ar fi intrat niciodată nepoftit în apartamentul de la parter, dar, atunci când ieși să-l întâmpine, închise mai întâi computerul și adăposti caietul în sertar. El se opri la capătul scărilor, sfiindu-se să pășească pe prima treaptă, acolo unde, lângă perete, se afla o vază cu crizanteme galbene. Cosmina îl luă de mână. — Tu poți, îi spuse. Urcă... Ea intră, el rămase în prag privind odaia care, dereticată și cu perdelele
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
au asociat și câțiva ardeleni, prețuind la unison omul și opera, i-au și închinat un volum omagial, gest perfect îndrituit și deplin meritat, pe care sărbătoritul - aflat deja într-o stare de sănătate tot mai precară - nu s-a sfiit a-l întâmpina cu rezerva, vecină cu nemulțumirea, generată de propria-i repulsie la ceea ce el numea „revigorarea prin sfeștanii”, ca păcat statornic al întregii societăți românești. „Statura mea socială - i se confesa omagiatul, în cuprinsul unei corespondențe destinată altui
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și de profesorul Gh. Platon, un alt component al „podghiazului” și beneficiar al strălucitului prilej prin care detașamentul istoricilor ieșeni gustase din „dulceața Europei luminate”, rămâne referențial pentru inteligența sclipitoare, pentru inventivitatea, spontaneitatea, umorul și farmecul celui care nu se sfia, îndeobște, să se autoironizeze spre deliciul interlocutorilor. Același memorialist mai nota, perfect îndreptățit, că în numeroase alte împrejurări, cumva asemănătoare, petrecute împreună, „fie la colocviile ocazionale în jurul unei sticle de Cotnari, fie în «crama» primitoare a prietenului comun Petrișor Cazacu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de cheltuieli [...], chiar și corespondența cu Departamentul lucrărilor publice, de care atârna [telegrafia], era în limba germană, însoțită de o traducție română foarte falsă”. Funcționarii austrieci domneau peste tot. Ei formulau pretenții exagerate, sprijinite de însuși Coronini, care nu se sfia să ceară - amenințând cu rechemarea funcționarilor austrieci - sporirea lefurilor lor. Chiar dacă unii nemulțumiți plecau, ei erau imediat înlocuiți cu sudiți austrieci, așa cum s-a întâmplat bunăoară la Galați. Situația aceasta, cum s-a mai arătat, n-a fost întâmplătoare. Funcționarii
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
renașterii naționale, cele două războaie mondiale etc.). Volumul literaturii care a rezultat este impresionant, dar un loc tot mai larg și-au aflat tendințele egocentriste, șovine. Treitschke, de pildă, era extaziat de „supremația” Prusiei în relațiile internaționale și nu se sfia să arunce fraze umilitoare la adresa altor țări. Ceea ce a caracterizat faza tradițională a istoriei raporturilor internaționale a fost reducția ei la istoria diplomației în maniera, spre exemplu, a lui Albert Sorel și Emile Bourgeois, care puneau sub lupă politica și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
necurmată și ingenios chibzuită. „Alegerea colonelului Cuza de Adunarea valahă - îi scria, la 7 februarie 1859, Cavour principelui Napoleon - este un imens eveniment”. Nu atât evenimentul a surprins diplomații, cât modalitatea executării sale, ceea ce ne sugerează de ce unii s-au sfiit să-l atribuie „intrigilor politicii franceze”. În această falsă capcană a căzut vremelnic și trimisul Belgiei la Constantinopol, Joseph Jooris, un observator fin, atent și pătrunzător; deși tot el se raliase bunului simț atunci când raportase la Bruxelles că Unirea era
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Așadar, Paul de Cassagnac le așează în fața lui pe cele cinci doamne mascate și le cere să-și descopere picioarele. Le admiră, le compară și acordă premiul întâi, cum era de așteptat, piciorușelor delicate ale Mariei, pe care nu se sfiește să le sărute de mai multe ori... Deși atras de Marie, Paul de Cassagnac sfârșește prin a se căsători cu altcineva. Rănită, tânăra Marie, mai îndrăgostită de el decât crezuse, aleargă atunci să se adăpostească în brațele tânărului deputat, care
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
alt om de litere, Lionel Radiguet, îngroașă și mai mult trăsăturile. Romanul său numit Flirts zugrăvește zburdălniciile unei tinere canadiene, Annie, care își umple decolteul cu bumbac, se "mulează" pe partenerii de vals, "încalecă pe genunchii lor" și nu se sfiește să se arunce, îmbrăcată doar cu un capot, în brațele holteilor. Romancierul conchide, pe un ton categoric: Dacă aceste odrasle ale aristocrației dolarului au o idee cu totul aparte cu privire la însemnătatea capitalului lor când vine vorba de a face bani
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
lascive. Uneori, le vezi chiar încălecând, pe sub masă, pe genunchii partenerului... Dacă unele dintre aceste "destrăbălate nerușinate" nu caută decât să se distreze, altele flirtează pentru a-și găsi un soț. Jacqueline de Rouvre, de pildă, sora eroinei, nu se sfiește, în prezența lui Luc Lestranges șeful de cabinet al Ministrului de Interne să "mângâie clapele executând un arpegiu, aplecându-se cu atâta dibăcie încât corsajul, de-abia strâns, părea să-i lase dezgolit tot pieptul". Ea îl antrenează într-o
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
de be-bop, pe melodii de jazz New Orleans interpretate de frații Vian sau de orchestra lui Claude Luter. Marc Dœlnitz, animator neobosit, organizează nopți tematice, "noaptea nebuniei", "noaptea anilor nebuni". Sunt alese cu entuziasm dintre tinerele candidate care nu se sfiesc să se arate în bikini Miss Jazz, Miss Saint-Germain, Miss Tabu, Miss Pubelă (!), Miss Inocență și chiar, în una din seri, Miss Viciu. În seara respectivă, tânăra care câștigase concursul ieșise în evidență printr-o găselniță trăsnită: postată în fața fiecărui
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
e un caz. A fost. Din copilăria începută la Soroca, pînă la finalul încă suspect, petrecut, cam devreme, în Capitala Franței. Autorul nu iubește nuanțele: între alb și negru nu mai există gri. Unii-s buni, alții răi. Nu se sfiește să-i numească, și pe unii, și pe ceilalți. Are o sinceritate dezarmantă: uneori, stimabilă; alteori, deplasată. Dă verdicte întruna: uneori, juste. Cîteodată, pătimașe. Crochiuri obiective Nicki Atanasiu, Marcel Anghelescu, Marietta Sadova, Dina Cocea, Amza Pellea, securistul Institutului de Teatru
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
trecută însă Bisericii... Ministerul consideră că numai provizoriu mai împlinește rosturi didactice și nu acordă o prea mare însemnătate chestiunilor de învățământ. Proiectul de lege are, pentru anumite fețe bisericești, un mare cusur nemărturisit pe care eu nu mă voi sfii totuși să-l spun: e prea sever ortodox în spirit și în rezultatele pe care le-ar produce. E cel mai ortodox act al Bisericii noastre de după război". 8 Nae Ionescu, O nouă facultate de teologie, în "Cuvântul", an III
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Cultura Duhului, Alba-Iulia, Editura Reîntregirea, 2002, pp. 28-29: Unde duce cultura cuvântului lui Dumnezeu, credința în cuvintele lui Dumnezeu? Cuvintele lui Dumnezeu omului pot părea, și par de multe ori, sminteala cea mai mare, și însuși Apostolul Pavel nu se sfiește a vorbi de "nebunia lui Dumnezeu", dar adaugă că nebunia lui Dumnezeu se arată mai înțeleaptă decât înțelepciunea omului. Înțelepciunea omului e neputincioasă, precum și omul; este stricăcioasă, precum și omul; dar ceea ce ne pare nouă a fi o nebunie, dacă este
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
noi să ne amintim numele dumneavoastră, dar vă pot ajuta și pe dumneavoastră. Dacă doriți să dezvoltați un comentariu făcut de cineva, dacă doriți să fiți de acord sau să vă exprimați dezacordul sau să dați un exemplu, nu vă sfiiți să faceți acest lucru. Nu trebuie să aveți impresia că îmi răspundeți tot timpul numai mie. Puteți discuta fără probleme între dumneavoastră despre aceste chestiuni. Eu sunt aici ca să pun întrebări, să ascult și să mă asigur că fiecare dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
societate, o pinacotecă fără artă și o școală fără instrucțiune bună, în acest timp formele se discreditează cu totul în opinia publică și întârzie chiar fondul, ce, neatârnat de ele, sar putea pro duce în viitor și care atunci sar sfii să se îmbrace în vestmântul lor desprețuit.<ref id=”1”>Ibidem, p. 165. </ref> Și, dacă textul din 1868 este punctul de plecare al „reacției“ îndreptate în contra proliferării simulacrelor, discursul din 1876, rostit în Cameră spre a apăra un proiect
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
DIN BACĂU FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE MIȘCĂRII, SPORTULUI ȘI SĂNĂTĂȚII Conf. univ. dr. Ababei Cătălina Editura PIM IAȘI, 2007 Abordarea „Tehnologiei informației în atletism” este o provocare prin ea însăși, pe care autoarea conf. univ.dr. Cătălina Ababei nu s-a sfiit numai să o accepte ci să o și depășească cu succes, cu atât mai mult cu cât aceste note de curs se adresează masteranzilor de la informatizare și modelare în educație fizică și sport. Prezentată unitar, pe structura unei autentici cercetări
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]
-
ale complexului fenomen comunicațional. Desigur, erou al ascensiunii orientărilor calitative și critice în cercetarea comunicării interculturale, lucru pe care l-am ilustrat (ca să evit termenul matematic "demonstrat"), într-o măsură rezonabilă, în Politicul în paranteză, profesorul González nu s-a sfiit să îmi amintească doar câteva dintre calitățile orientării căreia i-a dat trup și suflet în cariera sa: domnia sa se referă la mandatul etico-moral care întregește portretul celor care aspiră la analiza de tip interpretativ a fenomenului comunicării umane. Desigur
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
emoțional (pathos-ul), profesorul Black apreciază că emoțiile cu care Chapman pare să lucreze "nu pot fi corect descrise în termeni de furie, dragoste, teamă, rușine, milă, bunăvoință, indignare, invidie sau opusele lor"121. La capitolul ethos, însă, Black nu se sfiește să presupună că, din punctul de vedere al celor din Coatesville, adresa lui Chapman trebuie să fi fost considerată un scandal în toată puterea cuvântului. În construcția propriului "portret", prin mijloace strict discursive, pastorul pare să pășească, în mod deliberat
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
supraomenești și sacrificii, împreună cu soțul ei, Romulus Rusan, Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței, conduce PEN Clubul român. Are o contribuție decisivă, la impunerea ca om politic a lui Emil Constantinescu, președinte al României, în perioada 1996-2000, dar nu se sfiește să-i critice lipsa de fermitate, în promovarea valorilor democrației. Volumul de versuri Soarele de apoi, publicat în 2000, dovedește că Ana Blandiana a rămas, înainte de toate, o poetă, chiar dacă, animată de sentimentul răspunderii față de ce ve întâmplă în țara
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]