1,505 matches
-
și a permis rezolvarea atâtor chestiuni importante; aceeași unitate domnind între noi va produce, în viitor, aceleași efecte. Acțiunea tutulor, acțiunea leală și onestă a partidului nostru în viitoarele alegeri este necesară pentru a înlătura pe aceia cari nu se sfiesc spre a triumfa să săvârșească acte violente și brutale. Indiferența multora sau lipsa noastră de unitate în acțiune a constituit pentru aceștia un mijloc puternic de reușită. anul 1875 249 Pentru a evita aceste rele rezultate, câțiva alegători, luând inițiativa
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
armele în mână, nu aș apăra drepturile și independența acestei țări“ - „Adunarea Deputaților. Sesiunea extraordinară. Ședința de la 29 aprilie 1877“, MOF., nr. 109, 14/26 mai 1877, p. 3237), Vasile Maniu („Când este vorba însă despre independența noastră, nu mă sfiesc a declara sus și tare că România a fost pururea ceea ce este și astăzi, un stat independinte“ - ibid., nr. 110, 15/27 mai 1877, p. 3266) ș.a. 49. Camera a votat o moțiune de compromis (propusă de Petre Grădișteanu, A
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Iași). Asta ar trebui s-o spună și mulți din presa locală, însă unii n ar recunoaște că s-au dezobișnuit să citească nici să-i pici cu lumînarea. Dovadă că, în anii precedenți, doi de la „Steagul” nu s-au sfiit să ne fie șefi! Răsfoind colecția ziarului din 1963, descopăr că Cicerone Cernegura, fostul coleg de redacție, stabilit actualmente la Roma (am fost unul din cei care i-au „girat” plecarea, lucru exploatat ulterior de Calimandric și de alți neprieteni
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
la timp. (Aceasta nu-i absolvă de vină, ci îi face complici!) Dacă ne-am supărat că rușii au criticat cartea lui Dumitru Popescu Pumnul și palma (fără ca ea să fie tradusă și deci cunoscută publicului sovietic), nu ne-am sfiit să terfelim cărțile lui Paul Goma, nepublicate în țară și cunoscute de puțini oameni, sau fragmentar, de la Europa Liberă! Se poate afirma și trebuie să se susțină cu vehemență că Paul Goma este un scriitor român contemporan, unul din cei
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
de membri de partid, care vă acordă încrederea lor, fără a ridica niciun fel de obiecțiune și fără a face niciun fel de opoziție, arătând o apatie generală în ședințele de partid. Din discuțiile avute cu aceștia, niciunul nu se sfiește să-și arate nemulțumirea față de dvs., de politica dvs. și a familiei dvs. În frunte cu academician, doctor, inginer, savant sau, mai bine zis singura savantă a țării, dar niciunul, absolut niciunul nu ia nicio poziție în ședințele de partid
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
sau scrisă. Există oare în țara noastră posibilitatea unei asemenea publicități, fie și numai pentru a te apăra împotriva agresiunii organizate? Nu există! Puterea Securității este nelimitată. Ea își este sieși lege și nu se teme de nimic, nu se sfiește de niciun abuz. Ea arestează și trimite în judecată pe cine vrea, iar tribunalele militare îi execută dispozițiile. De pe vremea lui Dej și până în prezent nu se cunoaște nici măcar un caz de arestat politic anchetat și trimis în judecată de
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
și scârbit de situația din țară, nu avea nici un fel de complex de inferioritate față de Occidentul pe care Îl admira, nici față de faimoșii români exilați Eliade, Cioran, Ionesco, pe care am Înțeles că Îi cunoștea și pe care nu se sfia să-i considere datori colegilor din țară, rămași izolați și necunoscuți În crispata lor tenacitate creatoare sub dictatură. Am petrecut Împreună o seară sau două În Storkwinkel În compania unui Bănulescu afectuos și Înțelept, franc, dar și reticent cu măsură
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
exaltării, ferindu-l, apoi, sub urgia comunistă, de exaltare și prostie, de complicitatea cu umflata și mizerabila Putere, la care consimțeau atâția dintre cei ce aveau să se revendice, imediat după căderea zdrențuitei cortine roșii, eroi. Nego nu s-a sfiit să-și expună public „culpa” juvenilă și tocmai această mărturisire, de o crudă, luminoasă sinceritate, Îi legitimează și opțiunile ulterioare. În ce măsură opțiunile sale estetice, existențiale sau politice, inevitabil interconectate, au deranjat și deranjează și astăzi nu doar parte din establishment
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
le vedem...” (John Ruskin ) ,, Când l-au trimis părinții la învățătură, ulița l-a întovărășit până la colț; mai mult nu putea. De acolo l-a privit o clipă și s-a întors spre casă, lăsându-l singur. Pașii lui se sfiau pe celălalte ulițe; ochii îi erau uluiți de vălmășeală, urechile asurzite de larmă; sufletul înfricoșat. Și sufletul, fără să-i ceară încuviințarea, s-a furișat acasă.” (Ionel Teodoreanu ) ,,Vreau chiar această viață pe care o trăiesc, nenorocită, plină de lipsuri
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_571]
-
cultura artistică și mai ales sensibilitate pentru culoarea în registrul minor ( “Iarna” ). Petru Bicer ( Evenimentul, vineri, 4 iunie 1993 ) AVATARURILE PEISAGISTULUI IONEL SPÂNU În plin peisaj pictural nonconfigurativ, modernist și post modernist, învățătorul Ionel Spânu (43 de ani ) nu se sfiește să expună lucrări peisagistice. Vernisate de Aurel IstratiSala de expoziții a Bibleotecii “Gh. Asachi”cele treizeci și trei de lucrări în acuarelă și ulei reprezintă a patra expoziție a lui Ionel Spânu, un pictor fără studii de specialitate, dar dotat cu un
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_571]
-
le vedem...” (John Ruskin ) ,, Când l-au trimis părinții la învățătură, ulița l-a întovărășit până la colț; mai mult nu putea. De acolo l-a privit o clipă și s-a întors spre casă, lăsându-l singur. Pașii lui se sfiau pe celălalte ulițe; ochii îi erau uluiți de vălmășeală, urechile asurzite de larmă; sufletul înfricoșat. Și sufletul, fără să-i ceară încuviințarea, s-a furișat acasă.” (Ionel Teodoreanu ) ,,Vreau chiar această viață pe care o trăiesc, nenorocită, plină de lipsuri
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_570]
-
cultura artistică și mai ales sensibilitate pentru culoarea în registrul minor ( “Iarna” ). Petru Bicer ( Evenimentul, vineri, 4 iunie 1993 ) AVATARURILE PEISAGISTULUI IONEL SPÂNU În plin peisaj pictural nonconfigurativ, modernist și post modernist, învățătorul Ionel Spânu (43 de ani ) nu se sfiește să expună lucrări peisagistice. Vernisate de Aurel IstratiSala de expoziții a Bibleotecii “Gh. Asachi”cele treizeci și trei de lucrări în acuarelă și ulei reprezintă a patra expoziție a lui Ionel Spânu, un pictor fără studii de specialitate, dar dotat cu un
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_570]
-
și mai mare În 2001, cînd scoate pe piață Plateforme, un roman cu cronici foarte proaste - unele, cea din Lire de exemplu - sau foarte bune, dar, În orice caz, foarte multe. În Critique (imediat după apariție), Pierre Varrod nu se sfiește să vorbească pe mai bine de douzeci de pagini despre un triptic romanesc, desăvîrșit cu Plateforme, relevînd Însă și marile erori de perspectivă ale scriitorului. Alte nume Însă, unele celebre, ca Alain Besanșon, Claude Imbert, Fernando Arrabal, Alain Finkielkraut, Monique
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
de nostalgie, de erudiție - calități nu la Îndemîna oricui - cred că Pascal Quignard se Înșală cînd crede că el este stăpînul literaturii din umbră. Polemica lui cu lumea pare aceea a unui anahoret, dar nu e. Pentru că autorul nu se sfiește să devină adesea explicit. Nu se ferește, uneori, de grandilocvență. E drept, nici nu adoptă epigonismul proustian al unor confrați - dintre care cel al lui Makine a fost bine remarcat la un moment dat de Grete Tartler. La răstimpuri, Quignard
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
o legătură între calitatea de persoană a individului uman și sensul moral al caracterului, tematică sedimentată de-a lungul veacurilor. Personalismele În secolul al XIX-lea termenii de „persoană” și „personalitate” au fost folosiți în mod uzual și firesc, oamenii nemaisfiindu-se să și-i atribuie. Nu au apărut însă doctrine importante centrate pe persoana umană. Preocupările intelectualilor vizau dezvoltarea științei, istoriei și politicii statelor naționale. În cadrul Romantismului s-a acordat atenție persoanelor de excepție, geniului - pe care l-a teoretizat
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
institutor la școli românești pentru meglenoromâni, în Oșani și în Criva-Palanca, iar mai târziu în Veria. C. este ceea ce se cheamă un cântăreț popular, un trubadur foarte apropiat de folclor, din care de altfel se și inspiră. El nu se sfiește să prelucreze motive din lirica populară, compunând adesea pe structura prozodică a cântecelor folclorice de la care pornește. În acest fel, s-a făcut repede cunoscut și iubit în întreaga Macedonie, ca și în țară, printre aromâni. Bunăoară, un poem al
CEARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286154_a_287483]
-
au fost nevoiți, în anul 156, după mai puțin de 150 de ani de ocupație, să-și retragă efectivele și să abandoneze tocmai provincia pe care o ocupaseră ultima, sfertul din Dacia ocupată? Faptul că D. Cantemir nu s-a sfiit să-l numească pe Marcus Acilius Aureulus ajuns în anul 268 Împărat dac al Romei - păstrându-și titlul până în vremea lui Aurelian, „hatmanul călărimii Aureulus Dacul", consfințindu-i originea de familie ca cioban din Carpați, nu-i numai un act
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
333 Judith Still, "Rousseau's Lévite d'Ephraïm: The imposition of meaning (on Women)", în French Studies, 43, 1989, pp. 12-30. 334 Discours sur l'inégalité, Pléiade III; 157-158. 335 Michelet vorbește astfel de moda "heninelor": "Făpturile vii nu se sfiau să se împopoțoneze cu formele satanice, bestiale care rânjesc în monștrii bisericelor. Femeile purtau coarne pe cap [...] ele plimbau mai sus de capetele bărbaților pălăriile lor gigantice ridicate pe coarne; ele trebuiau să se întoarcă și să se aplece la
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
orientala. De-a lungul timpului, au existat mai multe propuneri care au încercat să clarifice rolul pe care Alianța și-l poate asuma în regiune, în 2005, de exemplu, Secretarul General al NATO, Jaap de Hoop Scheffer declară: "Nu ne sfiim să ne gândim la un rol potențial pe care NATO l-ar putea juca în susținerea unui acord de pace în Orientul Mijlociu și aceasta nu este nici pe departe o idee revoluționară".712 Concluzionând, apreciez că deși NATO nu este
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
societate, o pinacotecă fără artă și o școală fără instrucțiune bună, în acest timp formele se discreditează cu totul în opinia publică și întârzie chiar fondul, ce, neatârnat de ele, sar putea pro duce în viitor și care atunci sar sfii să se îmbrace în vestmântul lor desprețuit.<ref id=”1”>Ibidem, p. 165. </ref> Și, dacă textul din 1868 este punctul de plecare al „reacției“ îndreptate în contra proliferării simulacrelor, discursul din 1876, rostit în Cameră spre a apăra un proiect
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
influența slavă/rusă în organizarea socială, în organizarea politică, în limbă și în cultură, conviețuirea îndelungată atât în nordul, cât și în sudul Dunării, relațiile de colaborare politică și comercială, dar și culturală din epoca medievală și modernă), nu se sfiește să le găsească lipsuri: datarea venirii slavilor în Dacia (amintită după năvălirea bulgarilor mongoli), omiterea relațiilor comerciale și politice medievale ruso-române anterioare lui Ștefan cel Mare, cercetarea prea limitată a influențelor mișcărilor revoluționare, ale socialismului rusesc la români, ca și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
străini). în realitate, dacă Dej a câștigat în cele din urmă partida, aceasta s-a datorat tocmai fidelității sale față de Moscova. Conflictul personal între cei amintiți, și nu disputa ideologică, a cauzat confruntarea la vârful partidului. Dej nu s-a sfiit să-și elimine fizic rivalii (cazul lui Ștefan Foriș, asasinat în 1946, și cel al lui Pătrășcanu, în 1954, fiind cele mai cunoscute) sau să-i treacă într-o inactivitate politică totală (Luca închis, mort apoi în detenție, Pauker în
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
oraș, evreii în special, și-au recăpătat încrederea într-o victorie sovietică care ar putea aduce încheierea grabnică a războiului. În legătură cu acest fapt se pune și atitudinea insolentă a acestor persoane, atitudine pe care au adoptat-o în mod public, nesfiindu-se să vorbească despre succesul sovietic. Într-o prăvălie de alimente, unde veniseră să facă cumpărături câțiva evrei, aceștia au răspuns vânzătorului, care spunea că nu are articolele solicitate, cu cuvintele: "Vor veni în curând rușii și va fi de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
care muncesc din greu pentru a putea supraviețui, au trei plăceri: „o mâncare caldă și gustoasă“, „câteva fumuri de trabuc aromat și hașiș“, iar a treia plăcere este sexul, „pe care locuitorii de pe terasă îl iubesc nespus și nu se sfiesc să vorbească deschis despre el, de vreme ce este un lucru permis de religie“. Personajele principale ale romanului trăiesc sau lucrează în Blocul Yakubian; construcția însăși pare să fie un personaj, creînd contextul geografic și istoric pentu acțiunea cărții. Blocul Yakubian descrie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
de atunci. Evident că morala umană se modifică și omul viitorului nu va mai semăna cu cel de azi. Trăsăturile culturale sunt baza construcției sociale și determină particularități ale construcției sociale. Discutăm aici despre un determinism evident. Weber nu se sfiește să spună cu lumea capitalistă nu este o lume a banului și a îmbogățirii, pentru simplul motiv că banul și îmbogățirea nu sunt criterii de apreciere a capitalismului, deoarece banul a jucat un rol esențial și în alte tipuri de
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]