3,605 matches
-
vătrai și clește, Dar el tăcea săracul ca un pește, Și doar fiori de groază când și când, Treceau pe trupușorul lui plăpând...” (George Toparceanu Ariciul) 2. Scrie cuvinte cu înțeles asemănător: sferică, a încremeni, sumedenie, vătrai. 3. Desparte în silabe cuvintele: domol, posac, plăpând, a alerga. 4. Scrie un cuvânt cu sens asemănător pentru fiecare expresie: El a-ncremenit pe loc, A tăcea ca un pește , Când și când. 5. Scrie cuvintele care îl caracterizează pe arici 6. Memorează versurile poeziei
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
cuvânt (cu alte cuvinte copilul poate fi capabil să producă sunete perfecte în ele însele, dar face erori la aceleași sunete atunci când le combină în unități complexe, cum ar fi cuvântul sau propoziția); ștergerea consoanei inițiale sau finale, omisiunea de silabe, substituția (erorile de vorbire ale copiilor cu apraxia vorbirii sunt deseori inconsistente și imprevizibile); înmulțirea erorilor pe măsura creșterii lungimii pronunției, inclusiv probleme privind cuvintele multisilabice; erori de vocalizare (unele sunete sunt asemănătoare, numai că unele se produc prin folosirea
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
dată, însă apoi va ceda iar rata discursului va scădea; tulburări de prozodie (prozodia e melodia discursului oral, și include rata, accentul, pauza și intonația). Copii cu apraxia discursului pot vorbi mai repede sau mai încet. Pot să greșească accentuarea silabelor. Vocea lor poate suna monoton; uneori, dar nu întotdeauna, apraxia orală poate acompania apraxia verbală. Apraxia orală este abilitatea redusă de a efectua la cerere gesturi nonverbale cum ar fi: suflarea aerului în obraji, lingerea buzelor, scoaterea limbii, etc.; apraxia
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
realității. Lesbianism: forma feminină a homosexualității. Licantropia: tulburare psihică de personalitate, cu caracter delirant, în cursul căreia bolnavul se crede preschimbat în lup. Lipemanie: termen ieșit din uz, desemnând, în trecut, melancolia sau delirurile melancolice. Logoclonie: repetarea spasmodică a unei silabe în mijlocul sau la sfârșitul cuvântului. Logoree: arta de a vorbi fără să spui nimic, flux verbal adesea incoerent și dezordonat, specific excitației maniacale. Manie: tulburare psihică autonomă caracterizată printr-o stare de excitație psihomotorie, dispoziție euforică, fugă de idei, logoree
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
obsesiv, a unor cuvinte sau grupe de cuvinte, împotriva voinței bolnavului, acesta recunoscând caracterul anormal al acestui fenomen. Opoziție: atitudine patologică prin care un bolnav psihic se opune la solicitările externe. Palilalie: tulburare de limbaj constând în repetarea iterativă a silabelor, cuvintelor sau frazelor. Panică: atac subit de anxietate asociat cu manifestări somatice, trăit cu intensitate de bolnav ca un pericol vital iminent. Pantofobie: angoasă paroxistică în cursul căreia orice eveniment, obiect sau persoană constituie o sursă de frică, de neliniște
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
academică românească. Iată de ce considerăm necesară clarificarea și decriptarea tuturor sensurilor acestui barbarism științific, inevitabil și profitabil. Cuvântul latin curriculum este un substantiv neutru de declinarea a II-a. Prin urmare, se scrie și se citește cu accent pe penultima silabă, la nominativ, acuzativ și vocativ singular: curricólum. La genitiv singular ia forma curriculi (prin urmare, este greșit să-l folosim ca în expresia „componente ale curriculumului”, pe care o auzim adesea; corectă ar fi expresia curriculi elementa, dar aceasta ar
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
supărătoarea similitudine fonematică a lui curriculum cu un cuvânt românesc vulgar (de altfel, moștenit de la romani) nu este simplă fantezie - cum susțin unii teoreticieni simandicoși 5. Conotațiile vulgare sunt păstrate mai ales datorită pronunției incorecte a cuvântului curriculum. Accentuarea primei silabe produce fonematic sugestii neplăcute, dar accentul trebuie pus, cum am mai spus, în conformitate cu normele latinei clasice, pe penultima silabă. Așadar pronunțiile corecte sunt următoarele: curricólum, curricóla, curriculÄrum, curricóli etc.6 Sensuri conotativetc "Sensuri conotative" Sensurile conotative ale lui curriculum sunt
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
fantezie - cum susțin unii teoreticieni simandicoși 5. Conotațiile vulgare sunt păstrate mai ales datorită pronunției incorecte a cuvântului curriculum. Accentuarea primei silabe produce fonematic sugestii neplăcute, dar accentul trebuie pus, cum am mai spus, în conformitate cu normele latinei clasice, pe penultima silabă. Așadar pronunțiile corecte sunt următoarele: curricólum, curricóla, curriculÄrum, curricóli etc.6 Sensuri conotativetc "Sensuri conotative" Sensurile conotative ale lui curriculum sunt mult mai bogate și mai profunde. De fapt, pentru teoria contemporană a curriculumului, numai ele au importanță. Sensurile conotative
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și peiorativ s-a păstrat până în zilele noastre în Oltenia. Nici o injurie nu poate fi mai mare pentru un țăran din Dobridor (Dolj) decât cea care îi contestă hărnicia și demnitatea: „Bă, tu ești un simplu c...!”. 6. Latinii aveau silabe lungi și silabe scurte. Silabele lungi se pronunțau cu o durată de două ori mai mare decât cele scurte. În aceasta consta accentuarea. Numai cuvintele monosilabice permit accentuarea pe prima silabă - ceea ce nu este cazul lui curriculum, care se silabisește
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a păstrat până în zilele noastre în Oltenia. Nici o injurie nu poate fi mai mare pentru un țăran din Dobridor (Dolj) decât cea care îi contestă hărnicia și demnitatea: „Bă, tu ești un simplu c...!”. 6. Latinii aveau silabe lungi și silabe scurte. Silabele lungi se pronunțau cu o durată de două ori mai mare decât cele scurte. În aceasta consta accentuarea. Numai cuvintele monosilabice permit accentuarea pe prima silabă - ceea ce nu este cazul lui curriculum, care se silabisește astfel: cur-ri-có-lum. Cuvintele
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
până în zilele noastre în Oltenia. Nici o injurie nu poate fi mai mare pentru un țăran din Dobridor (Dolj) decât cea care îi contestă hărnicia și demnitatea: „Bă, tu ești un simplu c...!”. 6. Latinii aveau silabe lungi și silabe scurte. Silabele lungi se pronunțau cu o durată de două ori mai mare decât cele scurte. În aceasta consta accentuarea. Numai cuvintele monosilabice permit accentuarea pe prima silabă - ceea ce nu este cazul lui curriculum, care se silabisește astfel: cur-ri-có-lum. Cuvintele bisilabice primesc
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Bă, tu ești un simplu c...!”. 6. Latinii aveau silabe lungi și silabe scurte. Silabele lungi se pronunțau cu o durată de două ori mai mare decât cele scurte. În aceasta consta accentuarea. Numai cuvintele monosilabice permit accentuarea pe prima silabă - ceea ce nu este cazul lui curriculum, care se silabisește astfel: cur-ri-có-lum. Cuvintele bisilabice primesc accentul pe ultima silabă. Orice cuvânt latin cu mai mult de trei silabe are accentul pe penultima, dacă este lungă; dacă penultima silabă este scurtă, accentul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cu o durată de două ori mai mare decât cele scurte. În aceasta consta accentuarea. Numai cuvintele monosilabice permit accentuarea pe prima silabă - ceea ce nu este cazul lui curriculum, care se silabisește astfel: cur-ri-có-lum. Cuvintele bisilabice primesc accentul pe ultima silabă. Orice cuvânt latin cu mai mult de trei silabe are accentul pe penultima, dacă este lungă; dacă penultima silabă este scurtă, accentul cade pe antepenultima. Utilizatorii contemporani ai acestui cuvânt cred că este vorba de ultima situație și accentuează antepenultima
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cele scurte. În aceasta consta accentuarea. Numai cuvintele monosilabice permit accentuarea pe prima silabă - ceea ce nu este cazul lui curriculum, care se silabisește astfel: cur-ri-có-lum. Cuvintele bisilabice primesc accentul pe ultima silabă. Orice cuvânt latin cu mai mult de trei silabe are accentul pe penultima, dacă este lungă; dacă penultima silabă este scurtă, accentul cade pe antepenultima. Utilizatorii contemporani ai acestui cuvânt cred că este vorba de ultima situație și accentuează antepenultima silabă, provocând zâmbetele ironice ale auditorilor presupuși neavizați. Dar
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
accentuarea pe prima silabă - ceea ce nu este cazul lui curriculum, care se silabisește astfel: cur-ri-có-lum. Cuvintele bisilabice primesc accentul pe ultima silabă. Orice cuvânt latin cu mai mult de trei silabe are accentul pe penultima, dacă este lungă; dacă penultima silabă este scurtă, accentul cade pe antepenultima. Utilizatorii contemporani ai acestui cuvânt cred că este vorba de ultima situație și accentuează antepenultima silabă, provocând zâmbetele ironice ale auditorilor presupuși neavizați. Dar cei care se află în eroare nu sunt „receptorii învechiți
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Orice cuvânt latin cu mai mult de trei silabe are accentul pe penultima, dacă este lungă; dacă penultima silabă este scurtă, accentul cade pe antepenultima. Utilizatorii contemporani ai acestui cuvânt cred că este vorba de ultima situație și accentuează antepenultima silabă, provocând zâmbetele ironice ale auditorilor presupuși neavizați. Dar cei care se află în eroare nu sunt „receptorii învechiți”, ci „emițătorii moderni” semidocți. 7. Nu are mare importanță că expresia curriculum vitae a fost reactualizată, dar sărăcită de sensurile ei fabuloase
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
acustică), literatură ș.a. Cunoaștem „elemente de conținut” cuprinse în acest curriculum ambițios. De exemplu, Prodikos folosea tratatul lui Protagoras Orthoepia (Orqoevpeia = „Despre corectitudinea exprimării”), adăugând elemente de etimologie, sinonimie și precizia limbajului. Hippias preda cu atenție teme privind sunetele, cantitatea silabelor, ritmuri și metrică. Știința gramaticii pare să fi fost core al curriculumului sofist. Dar nu cunoaștem în ce fel reușeau sofiștii să articuleze coerent un corpus de cunoștințe atât de vast și nici cum reușeau să parcurgă atât de repede
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
dintre ele, la care a predat retorul Viventiolos, a rezistat până în secolul al VI-lea. Este interesant că acest erudit se afla în dispută cu episcopul din Vienna pe probleme curriculare (dascălul îi reproșa lui Avitus că „trăsese cam lungă silaba mediană din politur și nu urmase exemplul lui Virgiliu” într-o anumită predică a episcopului; acesta din urmă, mâniat, îi replică „creștinește” că a făcut un barbarism și îl trimite să-și revadă propriile studii în propria școală: „Sper că
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
că era vorba despre o vastă și perfidă acțiune de spionaj. Dușmanii siguranței statului au fost însă demascați, urmând să fie pedepsiți exemplar. Una dintre primele întrebări pe care anchetatorii mi le-au pus se referea la „mantra”, grupare de silabe fără sens pe care cei ce practicau meditația erau solicitați s-o repete mental în cursul relaxării. „știm noi că acesta este codul secret pe care îl foloseați în cursul comunicării cu ceilalți membri ai sectei.” Dușmanii siguranței statului au
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
i, o, u). După 4 luni se produc articulări de vocale cu consoane și diferențierea lor. În jurul vârstei de 5 luni începe procesul de lalațiune ca fază superioară a gânguritului care se traduce printr‑o intensă emisie de repetiții de silabe. Spre sfârșitul lunii a zecea interesul copilului este evident îndreptat spre cuvinte care devin elementele cele mai importante ale adaptării și comunicării. Toate aceste observații sunt elemente relativ comune pentru copiii cu vârsta până la un an, dar inevitabil se pot
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
copilul pierde rândul sau nu identifică în mod corect conturul literelor, cuvintele sau paragrafele, pot apărea dificultăți de înțelegere a codului de semnalizare a sunetelor sau semnelor grafice, fenomene dislexico‑disgrafice evidențiate prin omisiuni, înlocuiri, confuzii, inversiuni, deformări de litere, silabe, cuvinte, semne ortografice. • Calitățile percepției sunt și ele afectate la persoanele cu ambliopie, în special integralitatea (adesea caracterul de tot sau de imagine continuă nu se poate realiza fără intervenția integratorilor verbali), structuralitatea (elementele obiectului‑stimul nu apar organizate și
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
combină discordant limbajul verbal cu comunicarea nonverbală. Această clasificare corespunde criteriului aplicat dificultăților de învățare a limbajului de către L. Bloom: 1. Dificultățile de învățare a formei limbajului se referă la aspectele fonologice, morfologice și sintactice: - învățarea fonologică presupune însușirea fonemelor, silabelor și prozodiei (accent, intonație); - învățarea morfologică presupune însușirea de cuvinte (substantive, adjective, verbe, adverbe, conjuncții, prepoziții etc.); - învățarea sintactică presupune însușirea ordinii, ierarhizării și raporturilor convenționale consacrate de logica lingvistică în limbă. 2. Dificultățile de învățare a conținutului limbajului se
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
diferențele dintre vorbirea copilului normal și cea a copilului deficient se accentuează tot mai mult și din cauza fenomenelor de perseverare caracteristice structurilor mintale neevoluate ale acestuia din urmă. Fenomenele de perseverare ce apar frecvent se extind de la nivelul sunetelor și silabelor la cuvinte și chiar propoziții, ceea ce dă o notă dezagreabilă vorbirii, iar comunicarea devine tot mai confuză. • Conduita verbală a deficienților mintal este dominată de caracteristicile emoțional‑afective care nu întotdeauna întregesc conținutul semantic, ci, dimpotrivă, estompează activitatea cognitivă. La
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
voce șoptită, articularea cu voce normală; - exercițiul - articulator, fonator și ortofonic; - comparația - sonoră, grafică, sonoră + grafică; - derivata sunetului - din sunete apropiate ca loc și mod de articulare, din sunete care apar primele în ontogeneză. 2. Consolidarea sunetului: - exercițiul - coarticulație între silabe (directe, indirecte, intermediare, logatomi, grupe consonantice), cuvinte (mono‑, bi‑ și polisilabice), propoziții simple și dezvoltate, fraze, analiza și sinteza fonetică orală și scrisă (silabe, cuvinte, propoziții, fraze); - comparația - sonoră, grafică, sonoră + grafică. 3. Diferențierea sunetului: - exercițiul - analiza fonematică, diferențierea motric
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
mod de articulare, din sunete care apar primele în ontogeneză. 2. Consolidarea sunetului: - exercițiul - coarticulație între silabe (directe, indirecte, intermediare, logatomi, grupe consonantice), cuvinte (mono‑, bi‑ și polisilabice), propoziții simple și dezvoltate, fraze, analiza și sinteza fonetică orală și scrisă (silabe, cuvinte, propoziții, fraze); - comparația - sonoră, grafică, sonoră + grafică. 3. Diferențierea sunetului: - exercițiul - analiza fonematică, diferențierea motric‑kinestezică, diferențierea sunetului nou și a unor sunete din grupe mai îndepărtate, diferențierea sunetului din sunete asemănătoare, analiza și diferențierea grafică; - comparația - sonoră, grafică
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]