1,724 matches
-
școli semne religioase care aparțin unui singur cult. Am avut și noi o întreagă dezbatere legată de prezența icoanelor în școli. Exact. Și probabil că vor apărea tot mai multe dezbateri de acest gen în spațiul public românesc. Deci dincolo de simbolistica pe care fiecare poate să o interpreteze vizionându-ți filmul, ți-ai pus întrebări legate de învățământul religios și de felul în care ne comportăm în general și în care societatea ne obligă să acționăm religios. Am înțeles bine? Sunt
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
se diferențiază în limfocite T helper și limfocite T citotoxice. De altfel, același mesaj antigenic prelucrat de celulele prezentatoare de antigen este utilizat și de limfocitele B, diferențiate ulterior în plasmocite producătoare de anticorpi specifici. Limfocitele T helper (cunoscute sub simbolistica Th sau limfocite CD4+), sunt, așa cum le arată numele, „ajutătoare“ în opera de transmitere a mesajului antigenic de la celulele APC specific către limfocitele T citotoxice, efectoare. Ele nu ucid, ci doar poartă și transmit mesaje. Limfocitele T citotoxice (Tc, CTL
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
Jean-Claude Bertrand • Discursul repetat, Cristinel Munteanu • Introducere în știința comunicării și a relațiilor publice, Flaviu Călin Rus • Manipularea cuvîntului, Philippe Breton • Mediatizarea discursului electoral și imaginea publică a candidaților, Viorica Roșca • Propaganda politică, Jean-Marie Domenach • PR politic, Flaviu Călin Rus • Simbolistica politică, Lucien Sfez • Teoria proceselor de comunicare, Alex Mucchielli, Jean-Antoine Corbalan, Valérie Ferrandez • Relații publice și publicitate, Flaviu Călin Rus În curs de apariție: Strategii de comunicare eficienta, Mircea Agabrian LIBRĂRII în care puteți găsi cărțile colecției ACADEMICA ALBA-IULIA Librăria
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
firelor narative provenite din surse multiple, el complică excesiv lucrurile, iar pitorescul substituie acumularea lentă de tensiune. Când reface istoria Casandrei, Nicolae Iorga pornește de la o tragedie a lui Eschil (Agamemnon) și alta a lui Euripide (Troienele) păstrând în parte simbolistica originalului, de pildă conotațiile funeste ale focului omniprezent. Alți autori se inspiră din câte o piesă elină : Petru Dumitriu și Iosif Naghiu reiau prima secvență a Orestiei eschiliene, Radu Stanca, Nicolae Ionel și Vlad Zografi se întorc la una sau
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
1943), achitându-se cu mare rafinament și înțelegere nativă de o misiune grea. Poate părea surprinzător faptul că magistrul Ion Gugiuman, s-a aplecat cu mare delicatețe și asupra amintirilor și povestirilor, scriind o carte pentru copii dar cu o simbolistică aparte: Povestiri din grădina bunicilor (1983). La prima vedere pare o carte de ficțiune dar se observă din titlurile povestirilor o anumită nostalgie a profesorului Gugiuman pentru perioada copilăriei și a cadrului în care acesta a trăit: Grădina bunicului, Florile
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
micșora vreodată puterea acelei cărți care se întinde până în veșnicie?” J. W. Goethe 162. „<<Domnul von Schweinichen>> este o interesantă carte de istorie și morală; pentru osteneala de a citi suntem din plin răsplătiți; pentru anumite situații, ea oferă o simbolistică de cea mai perfectă speță. Nu este o carte de citire, dar trebuie citită.” J. W. Goethe 163. „Pe eșafod, Madame Roland ceru cele necesare scrisului, pentru a-și așterne gândurile cu totul deosebite care i-au plutit înaintea ochilor
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
ani pictori ca Asger Jorn, Constant (Constantin Nieuwenhuys), Pierre Alechinsky, Jean-Michel Atlan, Corneille (Cornelis van Beverloo) și mai ales Karel Appel, personalitatea cea mai marcantă a grupului a cărui sursă de inspirație este desenul naiv la care adaugă combinîndu-se o simbolistică luată din iconografia animalieră și din semnele elementare aparținînd tradiției nordice. Ca o reacție împotriva acestor tendințe, care în multe privințe ilustrează incertitudinile, neliniștea și sentimentul absurdului care caracterizează perioada de după al doilea război, se dezvoltă un curent realist sau
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
Imaginea evenimentelor la care participăm cu interes ne lasă perspectiva convingerii că semnificațiile unor lansări de cărți, ale unor expoziții de artă, ale unor spectacole muzicale sau teatrale sau de alt gen, colocvii sau discursuri sau dezbateri dialogale, prin urmare simbolistica acestor gândite întreprinderi nu rămâne fără urmări în percepția și crezul asistenței. Ne bucurăm ori de câte ori consistența actului cultural se reflectă în însuși acceptul ideii de a recunoaște că nu s-a pierdut timpul, că dorim a fi prezenți și data
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
sunt colorate în roșu sau roz, alb și verde, fiecare din culori având un simbol. Culoarea roșie alungă spiritele rele; culoarea albă simbolizează puritatea, iar cea verde reprezintă sănătatea. Interpretarea culorilor diferă de la o provincie la alta. În alte zone, simbolistica este aceasta: verdele reprezintă pământul plin de grădini și livezi; albul simbolizează puritatea zăpezii, iar rozul este culoarea florii de piersic... Ceea ce s-ar traduce astfel: în livadă (pe pământ), mugurele de piersic îmbobocește sub mantia zăpezii. Cu prilejul acestei
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
Rinzai”, fiind unul dintre cele mai mari temple Zen din Japonia. Ceea ce m-a impresionat, vizitând acest templu, a fost grădina „Hojo”, o grădină de excepție, total deosebită de ceea ce am văzut până acum. Deși spațiul afectat grădinii este mic, simbolistica ei este fascinantă. În grădină se găsesc trei pietre mici, însoțite de alte trei pietre și mai mici, pietre ce par a crește din nisipul alb și fin din jurul lor. Ni s-a spus că spațiul dintre arbuști și pietre
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
Abăluță ne propune un text autobiografic, patetic prin luciditate și lirism, de o izbitoare forță perceptivă, de un conținut tragism, în care omul secolului al 21-lea se regăsește ludic. Necurmatei treceri care supune omenescul destin, poetul îi opune, prin simbolistica nimicului, nesfârșita întindere a clipei. Universal prin neființă, dar prezent prin cuvânt iată magnificul paradox al celui mai recent comunicat al său", a declarat criticul literar Barbu Cioculescu. Cum vă definiți Dumneavoastră poezia? Dar alți critici? Cred că, începând de la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
apărut a doua ediție, revăzută și adăugită, a cărții de sonete Imparele, cu o amplă prefață semnată de criticul Viorel Coman, și un eseu Seducția imparului, al autorului. Am simțit nevoia să mă explic în legătură cu structura (3+3+3+5), simbolistica și gândirea de fond a Imparelor. Lansarea, la ediția a 8-a de anul trecut a Festivalului Poeților din Balcani, a stârnit interes. Mai ales că prefațatorul a avut curajul să afirme că ar fi "cea mai importantă carte de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
102-103), Eliade făcea trimitere la „studiul nostru despre Labirint, de apropiată apariție”- cf. nota 132. Nu a mai ajuns să scrie și să publice un studiu sau o carte autonomă despre labirint, dar a dedicat, în diferite lucrări, subcapitole speciale simbolisticii labirintului: în Tratat, discutându-l din perspectiva „simbolismului centrului”, sau în Mituri, vise și mistere, integrându-l simbolisticii „Pământului-Mamă” și a „hierogamiilor cosmice”. Nu poate fi ignorată, în acest context, nici sensibilitatea particulară a lui Wikander de a acorda atenție
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
ajuns să scrie și să publice un studiu sau o carte autonomă despre labirint, dar a dedicat, în diferite lucrări, subcapitole speciale simbolisticii labirintului: în Tratat, discutându-l din perspectiva „simbolismului centrului”, sau în Mituri, vise și mistere, integrându-l simbolisticii „Pământului-Mamă” și a „hierogamiilor cosmice”. Nu poate fi ignorată, în acest context, nici sensibilitatea particulară a lui Wikander de a acorda atenție proiectelor anunțate de Eliade. Deși nici Wikander nu a scris în mod special despre labirint, într-o recenzie
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
Response to Mircea Eliade’s Fiction”, în Bryan Rennie (ed.), Changing Religious Worlds. The Meaning and End of Mircea Eliade, Albany State University of New York Press, 2001, pp. 79-93. Despre o anumită biografie legionară, camuflată în canavaua epică și în simbolistica romanului, vezi Matei Călinescu, Despre Ioan P. Culianu și Mircea Eliade. Amintiri, lecturi, reflecții, Polirom, Iași, 2002, mai ales capitolele „«În România n-am aflat nimic despre România»” și „Între istorie și paradis: încercări inițiatice (1979)”. În 1940, la Oxford
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
vezi „Făurari,războinici, maeștri ai inițierii”, op. cit., pp. 107-108. Pentru literatura iraniană, Eliade folosește pasaje cosmogonice din BundahiÍn despre etiologia mitologică a metalelor - vezi „Sacrificiile umane aduse cuptoarelor”, op. cit., pp. 69-70. Ar fi interesantă o hermeneutică a partiției trifuncționale a simbolisticii metalului: metalul uneltelor și al armelor războinicilor, metalul ordalic topit (care înglobează perfect funcția ambivalentă malefică/benefică a metalului) în decorul eshatologic al „judecății de apoi”, metalul însemnelor regale, sceptrul și coroana. Din păcate, de la cercetările sale lingvisitce despre numele
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
Wikander la candidatura din 1952 pentru catedra de sanscrită de la Uppsala - vezi supra, XXVII, nota 1 (pp. 254-255). Numai că nu a uitat - ceea ce pentru Dumézil era o formă odioasă de sacrificiu modern, pentru Eliade se integrează în coerența unei simbolistici cu rădăcini adânci: „...Uppsala e singurul loc din lume unde tradiția sacrificiului uman s-a menținut intactă, din timpurile precreștine (Sfântul Erik fusese martirizat aici în 1160) până în zilele noastre, când sacrificiul uman se efectuează numai în cercurile academice șsubl
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
publicate, a fost frapat de o situație de care nu fusese conștient. Toate momentele dramatice din povestirile sale - crimă, moarte, vedenii, dar și declarații de iubire - au loc de cele mai multe ori pe o scară. El însuși se miră de această simbolistică constant recurentă. Dar își amintește că în copilărie avea adesea coșmaruri, în care elementul principal îl constituia faptul că era urmărit pe o scară. Poate că, spune el, la rândul său, dobândise această spaimă față de trepte de la mama sa, care
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
mult înainte propria sa interpretare. El era de părere că treptele din vise semnifică oprimarea dorinței sexuale. Din acest punct de vedere, ca și din altele, Eliade a polemizat cu Freud: fără să tăgăduiască că treptele pot avea și această simbolistică, el a integrat-o într-un context mai larg. Cele mai interesante sunt acele cazuri când îndeletnicirea pur imaginară a urcărilor pe o scară poate acționa tămăduitor asupra nevroticilor moderni, care n-au habar de acele reprezentări și utilizări primitive
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
de idei nu ne-au oferit semnificația simbolică, originală și extrem de plină de consecințe, a treptelor și scării. Dar istoria religiilor (religionshistoria) poate, printr-o anevoioasă lucrare de reconstrucție, să ajungă la o cultură religioasă de ansamblu, în care această simbolistică are o însemnătate pregnantă, bogată și plină de semnificație. Categoriile profane ale gândirii și fanteziei pot fi explicate ca forme secularizate ale acestei imagini religioase a lumii. Privind însă din perspectiva categoriilor profane, această imagine religioasă a lumii nu poate
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
fast de atâtea și atâtea delegații ale fabricilor și instituțiilor! - și, mai ales al „unuia” - „prim-secretarul”, „secretarul general” și apoi „președintele” cu sceptru și cocardă tricoloră. Această concentrare teribilă a puterii În persoana unui singur individ a creat o simbolistică care, cum am văzut după 22 decembrie, s-a răsfrânt, s-a „revărsat” asupra celui ales, de data aceasta prin vot liber, secret și universal. Și, dacă nu numai unele vârfuri ale intelighenției, dar nici grupuri largi ale populației nu
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
asemenea situații, evident că nu pot fi evitate stereotipurile, clișeele naționale, care în fond nu sunt altceva decât o exprimare iconografică și rituală a unui fond cultural național. Pentru mine, personal, a fost destul de amuzant să văd această redundantă exhibare simbolistică (și mă refer în primul rând la țările baltice), dorința lor de a-și prezenta tuturor folclorul, de a-și expune evenimente importante ale istoriei naționale. De exemplu, la Vilnius, când am făcut turul orașului, am vizitat niște biserici, mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
vrâncean, dar îmi manifestam uimirea și mai ales îngrijorarea față de excesiva, insistenta alegere a acestei balade de către gustul actual, capabil de a o ridica pe un altar al reprezentării, pur și simplu, a destinului nostru românesc. O veritabilă „reducție” a simbolisticii și a șanselor noastre de viitor și, mai ales, o flatare a acelui fatalism care, nu o dată, constatam eu ca „nordic” și ca urmaș al unor ardeleni și maramureșeni care au luptat prin secoli pentru o „Românie a românilor” în ciuda
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
ani (convertit în 35? Mort în 64?). În schimb, faptul de a nu putea localiza cu exactitate Cana, de a nu putea repera pe o hartă "deșertul", "muntele", nu i-a împiedicat câtuși de puțin pe exegeți să gloseze asupra simbolisticii vinului și a singurătății. Laice sau nu, științele despre religie discută chestiuni de datare, niciodată de localizare (sociologul memoriei Maurice Halbwachs e singurul care a făcut excepție, înainte de război, cu a sa topografie a Evangheliilor, lucrare care n-a mai
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
de intrare. Semnificantul înflorește, semnificativul se vestejește. Voga "locurilor de memorie" nu poate masca faptul că memoria noastră a ostenit să tot recupereze locurile pe care turismul comemorativ le pune la dispoziția ei, fiind din ce în ce mai puțin disponibilă pentru așa ceva. Industrializarea simbolisticii, o trăsătură originală a secolului XX, a înzecit oferta vizuală de "resursare" pe măsură ce declinul școlii și apusul umanioarelor i-au epuizat cerința intimă. Sufletele noastre secătuiesc, iar noi ne încovoiem sub potopul de pliante ispititoare și de invitații multicolore la
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]