4,151 matches
-
sunt explorări ale sinelui, sunt aventuri ale minții și spiritului. Exact această combinație între călătoriile reale și cele imaginare, între călătoriile reale/geografice și cele interioare definește Travel Series/ Seriile de călătorie, un lucru bine punctat în subtitlul Călătorii ale sinelui/ Journeys of the Self. Al I PASCU Referință Bibliografică: Travel Series (Journeys of the self): un nou model de literatură neconvențională / Pompiliu Comsa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1343, Anul IV, 04 septembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014
UN NOU MODEL DE LITERATURĂ NECONVENŢIONALĂ de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376133_a_377462]
-
căsătoriilor. Dragostea „agape” cea necondițioată implică un comportament cu afecțiune, prețuire, respect, dedicație, până la sacrificiu. Fiecare ființă umană este extrem de scumpă în ochii lui Dumnezeu, deoarece a dat pe singurul Său Fiu să moară, ca să putem fi răscumpărați de sub puterea sinelui, păcatului și a morții. Și măsura dragostei în căsătorie este dată de Biblie: „Bărbaților, iubiți-vă nevestele cum a iubit și Hristos Biserica și S-a dat pe Sine pentru ea”. (Efeseni 5: 28). Așadar, dacă vorbim despre intensitate și
DESPRE MĂSURA DRAGOSTEI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374694_a_376023]
-
o flacără vie. Nimic din mistuirile ce mi-au străbătut timpul nu mi-au ucis idealul de a îmbrățișa iubirea. Ea nu ascultă de legi. Se naște în libertatea chemării. Simt forfotul mării. Mi s-au reflectat mai mereu torentele sinelui în ochi, în zvâcnirea brațelor, în călătoriile spre val, spre țărm, în cuvintele încremenite de uimire, de dor sau descătușate din legături știute și neștiute. Mă-ndrept spre centrul vieții. Vreau să mă răsfrâng în sărutul soarelui, în stabilitatea stâncilor
OGLINDA de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374720_a_376049]
-
politic și tribun al Basarabiei, cu doi copii minunați, dacă nu setea de lumină izvorâtă din artă împletită cu dorința de a-și căuta un loc de taină, așa cum poate oferi numai poezia, loc în care să-și poată regăsi sinele? Urmărind cazna izbăvitoare a creației sale, remarcăm că poeta Tatiana Dabija se hrănește din cuvânt, slujind poezia cu dăruire. Înzestrată de Pronia Cerească cu multe daruri de suflet, a reușit să împletească înțelepciunea cu o cumpătare controlată și să împărtășească
PLASA UNEI ILUZII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374696_a_376025]
-
un pai/ i paiul se frânge/ La prima atingere a mea./ M-agăț de un pai/ i paiul sângeră -/ Nu pot nimic schimba...//”( Perindare) Poeta Tatiana Dabija pare stăpânită de o neliniște plămădită în cântec ca o rostire firească a sinelui, o neliniște transformată într-un pilon pe care și-a așezat trăirile. Lumea a devenit una a sinelui, nu mai este o realitate exterioară și o îndeamnă să-și reprofileze universul interior. Eul poetic recunoaște indirect faptul că originea tristeții
PLASA UNEI ILUZII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374696_a_376025]
-
neadormire și permanentă căutare, un încăpățânat vârtej de sentimente te ia din loc și te plimbă dintr-o parte în alta a existenței palpabile dimpreună cu aceea posibilă, rememorarea fiind forța motrice care conduce elementele ființei într-o sublimare. Ancorarea sinelui se poate face în diverse moduri conducând spre o mare de stări care nu sunt altceva decât reflexii și refracții proprii. „Gândurile sufletului” vin cu patimă nestăvilită înspre o ordine despre care fără a fi predefinită, rămâi surprins să afli
UN DEMERS NECESAR ÎNTR-UN EXCURS DELOC ÎNTÂMPLĂTOR PRIN GRĂDINILE MINŢII DE DANIEL MARIAN de BAKI YMERI în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374753_a_376082]
-
J Păcat că nu am urmat o școală românească.. Am învățat în limba ucrainiană și în rusă. Însă, nu cred că limba definește caracterul omului. Felul de a gândi, de a vedea lumea și oamenii este izvorul creației, al descoperirii Sinelui, a vieții ca atare. - Sunteți, Maestro Eugen Doga, exemplul complet și fascinant totodată pentru modul cum un om este una cu opera sa de artă, dar cum aceasta, ajungând pe cele mai înalte culmi, nu v-au dus la autosuficiență
ŞI MAREA ONOARE AVUTĂ PENTRU INTERVIU ! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371563_a_372892]
-
umanului. Autoarea proiectează limitările terestre în Marele Plan Divin, nu reneagă nimic din ceea ce aparține evoluției. Totul este un Dat și trebuie acceptat ca atare, asumat și rostogolit spre zone de cizelare și redefinire. Este într-o continuă discuție cu Sinele interior, pe care îl consultă în toate pragurile vieții. Prin starea primordială, divină, cu toate posibilitățile ei de manifestare, respiră întreaga creație artistică a acestei mânuitoare a condeiului. "Copilul" și "bărbatul" sunt două cuvinte simbol, foarte dragi autoarei la care
AUTOR: CARMEN POPESCU de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1415 din 15 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371680_a_373009]
-
Am făcut ce trebuia, îmi tot spuneam, ce-i era necesar inimii mele, nepăsându-mi dacă el vedea lucrurile în roz, în gri sau în negru, dacă avea să mă mai caute sau nu. Fusese o afacere între mine și sinele meu, iar el putea să fie ori prințul ce apare pe un cal alb, ori năluca ce se pierde în ceața zorilor. Era adevărat, mi-aș fi dorit să fie principele inimii mele, deși știam că nu am puterea să
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 1 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2210 din 18 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371670_a_372999]
-
călătoria vieții face ca aceasta să fie mai plăcută, mai ușoară și mai plină de pasiune! Amalgamul de sentimente, simțiri și mister, ce frământă ființa pe căile întortocheate ale propriilor dorințe de întâlniri, și regăsiri infinite, față în față, a sinelui, oglindit în orice pare desprins din părți ale reflectării esenței propriei persoane, se transformă continuu într-un mic univers, ce colorează diferit în intensitate, clipele înaintării prin labirintul existenței. Privirea către seninul cerului poate dărui acea pace interioară, într-o
MOMENTE ŞI SIMŢIRI UNICE de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2199 din 07 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379225_a_380554]
-
eternității... Ceasurile regăsirii de sine, ale liniștii ce învăluie suflarea, potolindu-i ritmul accelerat în trecerea numărată minut cu minut, prin drumul străbaterii între porțile lumești, devin ceasurile cele mai sfinte ale existenței, prin ele însele privindu-se spre esența sinelui, spre centrul propriei evoluții! Urmând calea chemării spiritului de natură divină, în liniștea absolută, eul propriu se va înălța, conducând ființa spre armonia deplina a ei, în echilibru cu punctele Universului, aflate într-o aliniere perfect simetrică, permițând, după propriile
SENINUL CLIPELOR EXISTENŢEI de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379260_a_380589]
-
cunoaștem cu toții astăzi, iar Pelasg-Magul din Carpați, pe la sfrâșitul adolescentei se retrage in sihastrie, colindând miticii munți Ceahlău, Bucegi, Făgăraș și Parâng. Aici, în acești munți, își va desăvârși practica în artele magiei, punând în armonie învățăturile magice, ale dezvoltării sinelui său etern. Încă din primii ani ca pustnic, și-a găsit prieteni pe Elementali- păzitorii aerului, focului, pământului și apei, cu care se ajută ori de câte ori este nevoie, fiind totodată în armonie deplină și cu celelalte fortele ale naturii. Își dezvoltă
PELASG FIUL CERULUI ȘI AL PĂMÂNTULUI- MAGUL DIN CARPAȚI (I) de ARON SANDRU în ediţia nr. 2263 din 12 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369153_a_370482]
-
cel mai pur sentiment patriotic, inestimabilele carate ale folclorului auroral românesc. „Artistul cu flori de liliac” al pătimitoarei Basarabii, maestrul Nicolae Sulac, artistul din provincia românească moldoveană de peste Prut, investită sub capriciile vremilor în țară, nu a cântat pentru faima sinelui, ori pentru aleanuri numai ale sale ci pentru ale tuturor. Multe din versurile și melodiile lui au fost sorbite de însetați, ca apa izvorului, drept sursă de inspirație, ori ca piese de repertoriu al altor cântăreți ce-au intuit și
NICOLAE SULAC. FLOAREA DE LILIAC A PĂTIMITOAREI BASARABII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369206_a_370535]
-
București, cu câtva timp în urmă. O carte trudită, densă, o parabolă uluitoare prin complexitatea, profunzimea și dureroasa franchețe a discursului, o carte matură și responsabilă despre condiția dramatică a intelectualului vremii contemporane românești, peregrin întru regăsirea Adevărului Unic al sinelui. Într-o lume ternă, lipsită de orizont, într-un univers ostil, golit de repere valorice esențiale, ziaristul cândva celebru, asumându-și condiția de ... boschetar, trăiește experiența dantescă ... a Iadului pământean la parametri dezumanizanți, căci ... „Diavolul s-a întins peste măsură
O CARTE DESPRE NOBEL – „ISPITA IZBĂVIRII” DE MIHAI SIN de MARIANA CRISTESCU în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374205_a_375534]
-
jurnalist de investigație, se inspiră, obsedant, din aspecte ale actualității urmărite până în consecințele ei ultime. Și aici, ca și în romanele anterioare, personajele lui Mihai Sin traversează aceeași acută criză de identitate, nu se pot fixa în niciun cotlon al sinelui contorsionat, nu reușesc să-și sară umbra nici măcar în final: „Am știut ... Pe unii din preajma ta ți-i dă Dumnezeu, El le dă un rost ... Și nici atunci ... Alteori, rostul celor de lângă tine li-l hotărăsc alții, oameni ca noi
O CARTE DESPRE NOBEL – „ISPITA IZBĂVIRII” DE MIHAI SIN de MARIANA CRISTESCU în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374205_a_375534]
-
care nădăjduiau s-o regăsească după trecerea primejdiei, unde însă nu s-au mai întors, se pare, niciodată, să-și ia manuscrisele.” De ce acest interludiu? Fiindcă tot aici s-au găsit fabuloasele și... atât de clarele (!) scrieri despre importanța studierii sinelui, a universului interior: cele șapte oglinzi eseniene: Oglinda a ceea ce suntem în momentul prezent; Oglinda a ceea ce judecăm în acest moment; Oglinda a ceea ce am pierdut/oferit/cedat la un moment dat; Oglinda celei mai mari iubiri pierdute sau a
OGLINDA DIN CUVÂNT de MARIANA CRISTESCU în ediţia nr. 1804 din 09 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374240_a_375569]
-
factorul... aleatoriu, dar esețial: Harul! Căci, fără har, nu există creație. Fără har nu există fantezie, imaginar, emoție, bucurie, disperare, comunicare... „Exteriorul reflectă interiorul”. Hellinger, Jung, marii initiați aveau să demonstreze, la rându-le, importanța spațiului interior - a relației cu sinele. „Devine limpede că întotdeauna criteriile au legătură cu observatorul, și nu cu subiectul. De aici și oglindirea. Ceea ce observi sau prezintă interes față de interlocutori este, de fapt, propria ta oglindă.” Cireșe, Tatuaj, Bicicleta, Flori, Nunta perfectă, Campionul, Muza, Inelul, Mare
OGLINDA DIN CUVÂNT de MARIANA CRISTESCU în ediţia nr. 1804 din 09 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374240_a_375569]
-
ta oglindă.” Cireșe, Tatuaj, Bicicleta, Flori, Nunta perfectă, Campionul, Muza, Inelul, Mare grijă la ce faci, Struguri, Vasilică, Prietene, Micul sanitar, Gogoși, A ta până la capăt, Arhivarul, Cântecul fazanului. Le-am numărat: sunt 17 proze - 17 „oglinzi ale pământului”, ale... sinelui. Nu 7. Cu siguranță, când s-a așezat la masa de scris, Mihaela Rașcu nu se gândea la esenieni. Ea este mai... pământeană, decât mine care, acum, voi încheia citând poezia „Oceanul” de Ștefan Petrea: „interior, călăream cai albi sub
OGLINDA DIN CUVÂNT de MARIANA CRISTESCU în ediţia nr. 1804 din 09 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374240_a_375569]
-
siguranță, când s-a așezat la masa de scris, Mihaela Rașcu nu se gândea la esenieni. Ea este mai... pământeană, decât mine care, acum, voi încheia citând poezia „Oceanul” de Ștefan Petrea: „interior, călăream cai albi sub o veștejire a sinelui refulam etnobotanice și mă jucam cu băiețelul din mine vecinul îmi bătea în țeavă vomitam fonic toate poeziile din lăuntru evident, urlam ca în dureri de facere, mirosea a poezie toată scara blocului un peisaj din mine vorbea despre suferință
OGLINDA DIN CUVÂNT de MARIANA CRISTESCU în ediţia nr. 1804 din 09 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374240_a_375569]
-
sufletească este spirit adevărat și trăiește întotdeauna în lumea spiritului. Este parte din visare și, de aceea, viseaz ă întotdeauna. Individualitatea își visează visul său. Când vă rugați Dumnezeului atotputernic, de fapt vă rugați vouă înșine. Vă rugați sufletului vostru, Sinelui vostru Superior, Divin. Așa iau naștere adevărații zei. Voi, oamenii însuflețiți, sunteți Sine-dumnezei în devenire. Iar când visați, aceea este, de fapt, visarea Sinelui vostru Superior... ș i astfel djinul, manifestare a acelei mari puteri spirituale, pe care gnosticii au
POEM FINAL PE FRUNZE DE ARŢAR ... de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362145_a_363474]
-
său. Când vă rugați Dumnezeului atotputernic, de fapt vă rugați vouă înșine. Vă rugați sufletului vostru, Sinelui vostru Superior, Divin. Așa iau naștere adevărații zei. Voi, oamenii însuflețiți, sunteți Sine-dumnezei în devenire. Iar când visați, aceea este, de fapt, visarea Sinelui vostru Superior... ș i astfel djinul, manifestare a acelei mari puteri spirituale, pe care gnosticii au numit-o Sophia, și-a luat rămas bun căci era așteptat dincolo de deșerturile Egiptului. Știi și tu că am fost sau poate încă suntem
POEM FINAL PE FRUNZE DE ARŢAR ... de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362145_a_363474]
-
LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Recenzii > NICOLETA MILEA - „METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN Autor: Nicoleta Milea Publicat în: Ediția nr. 448 din 23 martie 2012 Toate Articolele Autorului ÎN CĂUTAREA SINELUI „Eu am văzut glasul Tăcerii spărgând liniștea ... Carnea se vindecă,/ osul e fraged,/ scalpul vârstei ridic!/ Mă cuprinde tristețea:/nu sunt lucrul final,/ ci un om care-nvață să tacă...” Theodor RĂPAN* Ascendența spirituală a Poetului este Cuvântul care îngăduie
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
gândului nerostit! Etern deținut al Melanholiei mă așez să tac! Biserica din stele mă rabdă!” Simbolul central al poemelor este, evident, Tăcerea, metaforă a descoperirii trăirii, a sentimentelor, a particularului, a detaliului de viață și, nu în ultimul rând, a sinelui. Exeget al Tăcerii, nu refuză nici experiențele altora, dar se pune pe el însuși în situații dilematice de a dobândi altele, noi, inedite, parcurgând un traseu autentic, de la „savoir” (a ști) la „faire” (a face). Starea „de atunci” și cea
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
și nemurite în versurile, devenite aici mottouri, trece la poemele de acum, autoreflexe, căci așa am numit compozițiile care ne-au ajutat să găsim răspuns la întrebarea: cine este Cel care ne propune Tăcerea Poeziei sau Poezia Tăcerii, în căutarea sinelui? Un autentic labirint al Tăcerii este parcursul în care vibrația lirică o simțim egală cu viața, cu iubirea, cu nemurirea! Densă, dar confortabilă la citit, de la prima până la ultima filă, cartea de față conține, în ansamblul ei, 175 de poeme
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
semnificație, prin elemente ale viziunii artistice. Cu tonul uneori sobru, detașat, poetul caută însingurarea, tristețea, alteori patetic, se dăruie total! Dionisiacul este sublimat în apolinic, seninătatea și înaltul însoțesc aspirația spre liniște, spre Tăcere, ca stare de voluptate a descoperirii sinelui. „Tăcerile” Poetului sunt însoțite în drumul lor către cititor de 175 de desene, semnate de Damian Petrescu, genial grafician și pictor român, trăitor de multă vreme în Franța. Cale de șase cărți, inimile celor doi au bătut la unison: „Inima
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]