5,222 matches
-
tip de abordare. Urmăm același tip de analiză comparativă și pentru celelalte două clase de verbe. Distingem situațiile în care verbele permit nelexicalizarea obiectului direct de cele în care se construiesc cu două argumente și de cele cu structuri reorganizate sintactic. Evidențiem pentru fiecare tip de configurații sensurile care se actualizează, în direcția distincțiilor percepție directă - percepție indirectă, percepție fizică - percepție cognitivă. Arătăm că aceste distincții sunt valabile, în mare măsură, pentru toate unitățile din clasa verbelor de percepție nonintențională. Verbele
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
cele mai largi posibilități de construcție, ca urmare a polisemantismului său. Clasa verbelor de percepție evidențială este analizată independent de celelalte două clase, fiindcă unitățile incluse exprimă un alt tip de informație perceptuală - modală, inerent evaluativă - și participă la construcții sintactice diferite de cele caracteristice verbelor de percepție nonintențională și intențională. Încheiem capitolul prin semnalarea unor particulărități în ceea ce privește capacitatea de pasivizarea a verbelor de percepție. Arătăm că acestea manifestă o preferință pentru pasivul-reflexiv și lasă neacoperită poziția complementului de agent. Menționăm
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
în ce privește pasivizarea, o regulă fermă este dificil de stabilit. Ceea ce ne-am propus în lucrarea de față a fost să surprindem și să analizăm comportamentul unităților din clasa verbelor de percepție în limba română actuală, din dublă perspectivă - semantică și sintactică. Fără a susține că am epuizat problemele legate de această temă, care poate fi extinsă și aprofundată în multe alte direcții, ne-am oprit asupra fenomenelor regulate, observând eterogenitatea unităților incluse în clasa delimitată. Această trăsătură, a eterogenității, a făcut
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
ed.), Studii de Gramatică, III, p. 151-169. Pană Dindelegan 1974 = Gabriela Pană Dindelegan, Sintaxa transformațională a grupului verbal în limba română, București, Editura Academiei Române. Picoche 1986 = Jacqueline Picoche, Structures sémantiques du lexique français, Paris, Nathan. Popușoi 2002 = Carolina Popușoi, Structuri sintactice ale limbii române cu element predicativ suplimentar, București, Academia Română, Fundația Națională pentru Știință și Artă. Pustejovsky 1995 = James Pustejovsky, The Generative Lexicon, Cambridge, Massachussets, MIT Press. Rizzi 2003 = Luigi Rizzi, Comparative Syntax and Language Acquisition, London, Routledge. Rosch 1973 = Eleanor
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
40 Testele folosite de Gisborne (2010) sunt preluate de la Brinton (1988) și Dowty (1979). 41 Clasificarea propusă de Vendler aparține domeniului lexical-noțional, operând la nivelul unităților lexicale verbale independent de valorile temporale sau aspectuale ale celorlalți constituenți prezenți în grila sintactică a verbelor. Vom arăta că aspectul nu este o proprietate inerent lexicală, ci se stabilește la nivelul GV extins, fiind determinat și de tipul de argumente și de adjuncți selectați. 42 Enghels (2007: 75) arată că în jurul încadrării verbelor de
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
cu preponderență, monosemantice, cu păstrarea sensului lor de bază în majoritatea contextelor, ele fiind astfel relativ libere de context". Contrar afirmației autoarei, vom susține și vom încerca să arătăm în prezenta lucrare că sensurile verbelor sunt puternic determinate de contextul sintactic și, în vederea operării unor dezambiguizări, uneori și de cel pragmatic/comunicativ. 58 Vezi, de exemplu, analizele propuse de Alm-Arbius (1993) și Grezka (2009), discutate mai detaliat în lucrare. 59 Majoritatea studiilor care fac referire la polisemia verbelor de percepție se
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
relevant pentru ideea convergenței dintre semantică și sintaxă. 1 În DLR, tomul XIII, V-Veni, s.v. vedea. 69 Articolul de dicționar pentru verbul a vedea este foarte extins. Acesta cuprinde, pe de o parte, numeroase sensuri contextuale, provenite din reorganizări sintactice și, pe de altă parte, sensuri metaforice, strict legate de utilizări idiomatice sau colocaționale. Acestea nu vor fi enumerate toate, fiindcă, în primul rând, în acest punct al descrierii lexico-semantice, nu ne interesează inventarierea tuturor sensurilor metaforice și, în al
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
percepție - percepția senzorială directă (engl. direct sensory perception), în contextele (143 a, c, e), dar, frecvent, și inferențe cognitive sau percepții indirecte (engl. indirect perception), în contextele (143 b, d, f). În engleză, această distincție semantică este codată în structuri sintactice diferite: (143) a. She saw him leaving the store 'L-a văzut părăsind magazinul'. b. She saw that he had left the store 'A văzut că a părăsit magazinul'. c. He heard her singing in the garden ' A auzit-o
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
s-ar exprima percepții abstracte. Considerăm însă că distincțiile menționate în subcapitolul 3, referitoare la ontologia stimulilor vizuali/mentali, ne ajută să nuanțăm analiza acestor structuri, arătând că există mai multe tipuri de percepții care se pot exprima în configurațiile sintactice de tipul [a vedea + GComplcă]. Reținem însă analiza propusă de autoare pentru contextele în care se exprimă percepții cognitive /abstracte (din contexte ca Văd că ai dreptate < Văd √ faptul că ai dreptate), nu și în cele în care se exprimă
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
nu folosesc verbul a vedea în această poziție. În franceză se utilizează perifraza prendre garde, în spaniolă, pe poziția verbului a vedea poate apărea, la fel ca în franceză, derivatul nominal al verbului cuidar "avea grijă" sau, în altă configurație sintactică, interjecția ojo, urmată de imperativ sau de infinitiv: Cuidado en no dejarINF la puerta abierta!, ¡Ojo, no dejesIMP la puerta abierta!; ¡Ojo con no dejarINF la puerta abierta! 1 Fenomenul de variație sintactică indicativ-conjunctiv în prezența unor forme verbale cu
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
cuidar "avea grijă" sau, în altă configurație sintactică, interjecția ojo, urmată de imperativ sau de infinitiv: Cuidado en no dejarINF la puerta abierta!, ¡Ojo, no dejesIMP la puerta abierta!; ¡Ojo con no dejarINF la puerta abierta! 1 Fenomenul de variație sintactică indicativ-conjunctiv în prezența unor forme verbale cu trăsătura semantică [+Negativ] poartă denumirea "polaritate a conjunctivului" (Siegel 2009: 1863) și este prezent atât în limbile romanice, cât și în limbile balcanice. 99 Pentru unele aspecte interesante ale tiparului [a vedea + interogativă
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
ștergerea sau nelexicalizarea în matrice a obiectului direct din categoria semantică "senzație fizică" < Simt √ durere /o ușoară pișcătură etc. dacă/când mi se face injecție. 110 Clasa verbelor de percepție este considerată o clasă "cu predispoziție" pentru angajarea în tipare sintactice ternare cu predicate secundare. Așa cum se va observa din prezentarea configurațiilor sintactice, atunci când regentul este un verb de percepție, predicatul secundar are o clasă de substituție foarte largă. Între configurațiile posibile se conturează diferențe semantice de tipul asertiv vs nonasertiv
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
fizică" < Simt √ durere /o ușoară pișcătură etc. dacă/când mi se face injecție. 110 Clasa verbelor de percepție este considerată o clasă "cu predispoziție" pentru angajarea în tipare sintactice ternare cu predicate secundare. Așa cum se va observa din prezentarea configurațiilor sintactice, atunci când regentul este un verb de percepție, predicatul secundar are o clasă de substituție foarte largă. Între configurațiile posibile se conturează diferențe semantice de tipul asertiv vs nonasertiv, percepție directă vs percepție indirectă, percepția fizică a unei proprietăți vs reprezentarea
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
188), ca acuzativ predicativ, "care arată ce sau cum este obiectul". Caragiu (1957: 72) consideră că, în această ipostază, propoziția gerunzială se comportă ca un complement direct, corespunzând construcției romanice acuzativ cu infinitiv. Odată cu GA I (1966: 232), această poziție sintactică este interpretată ca element predicativ suplimentar, așa cum apare și la Edelstein (1972: 99), exprimând "o notă a numelui, arătând ce acțiuni efectuează acest nume în timpul cât are loc acțiunea verbului regent". GALR II (2008: 194; 301-306) păstrează denumirea de predicativ
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
vedere cognitiv, fiind introdusă în câmpul de percepție al unui perceptor prin intermediul acțiunii desfășurate, în timp ce în română aceasta este adusă întâi în universul de discurs (prin avansarea din subordonată în propoziția matrice) și ulterior conectată cu evenimentul desfășurat, prin reorganizarea sintactică a enunțului. 127 Gheorghe (2004: 244-245) arată că acest tip de construcții corespund unui subtip al relativelor prezentative semnalate de Lambrecht (2000) pentru franceză. 128 Jeffrey S. Gruber, Studies in Lexical Relations, MIT doctoral dissertation, distribuită de Indiana University Linguistics
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
două categorii vide "se susțin prin coreferențialitate, formând un tip de anafore zero, de tip asociativ". 133 Singurul verb care selectează ca argument obiectul prepozițional este verbul reflexiv a se uita. Deși a se uita se angajează în alte tipare sintactice decât restul verbelor de percepție intențională (care se construiesc cu obiecte directe), pentru unitatea descrierii, vom prezenta comportamentul sintactic al acestui verb în acest punct al lucrării. 134 Willems (1983: 157) distinge între caracterul preponderent direct al percepției exprimate de
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
care selectează ca argument obiectul prepozițional este verbul reflexiv a se uita. Deși a se uita se angajează în alte tipare sintactice decât restul verbelor de percepție intențională (care se construiesc cu obiecte directe), pentru unitatea descrierii, vom prezenta comportamentul sintactic al acestui verb în acest punct al lucrării. 134 Willems (1983: 157) distinge între caracterul preponderent direct al percepției exprimate de verbul regarder 'a privi' și caracterul preponderent indirect al percepției exprimate de verbul voir 'a vedea'. Această trăsătură semantică
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
acest punct al lucrării. 134 Willems (1983: 157) distinge între caracterul preponderent direct al percepției exprimate de verbul regarder 'a privi' și caracterul preponderent indirect al percepției exprimate de verbul voir 'a vedea'. Această trăsătură semantică are reflexe în plan sintactic, remarcându-se că verbele de percepție intențională (a privi, a asculta) nu permit realizarea obiectului direct prin GComplcă. Structura [verb de percepție + GComplcă] a fost interpretată ca exprimând percepții inferențiale/reprezentări mentale (văd că a plouat) sau percepții cognitive (văd
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
probând posibilitatea verbului de a primi o determinare cu sens final: Am atins marginea paharului ca să văd dacă are vreo crăpătură. Frecvent, verbele care desemnează "contactul fizic" sunt considerate ca desemnând percepții nonintenționale. 140 Vezi diferența dintre relativele periferice/neintegrate sintactic și relativele integrate sintactic în GALR II (2008: 221). 141 Vezi, comparativ, construcțiile cu verbe de percepție nointențională, în care aceste subordonate ocupă poziția de obiect direct. 142 Structurile cu verb de percepție intențională și predicat secundar realizat adjectival nu
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
a primi o determinare cu sens final: Am atins marginea paharului ca să văd dacă are vreo crăpătură. Frecvent, verbele care desemnează "contactul fizic" sunt considerate ca desemnând percepții nonintenționale. 140 Vezi diferența dintre relativele periferice/neintegrate sintactic și relativele integrate sintactic în GALR II (2008: 221). 141 Vezi, comparativ, construcțiile cu verbe de percepție nointențională, în care aceste subordonate ocupă poziția de obiect direct. 142 Structurile cu verb de percepție intențională și predicat secundar realizat adjectival nu pot fi interpretate ca
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
extralingvistice noi. Aceste realități au nevoie de termeni neechivoci (termenii tehnici fiind de obicei monosemantici, asadar foarte preciși). Sextil Pușcariu, Limba română actuala I, vorbeste de două tipuri de împrumuturi, necesare și de lux. Împrumuturile necesare sunt acele cuvinte, unități sintactice sau frazeologice care nu au un corespondent în limba română sau care prezintă unele dezavantaje în raport cu termenul autohton. În acest sens anglicismele necesare au avantajul preciziei, al brevilocventei și nu în ultimul rând al circulației internaționale. Anglicismele necesare apar în
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cătălina Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92811]
-
vorbirii este realizată, în principal în urma meditației verbale, efectuată de educator prin intermediul explicațiilor și exercițiilor recomandate. Meditația verbală, în asimilarea vorbirii, îndeplinește două funcții principale: Pune în evidență relațiile dinamice, reflectînd structura semantică a limbajului • Modelează structurile lexicale și sintactice Prima funcție este realizată prin intermediul a trei strategii: 1. marcarea lingvistică și extralingvistică a segmentelor de interacțiune 2. orientarea atenției către elementele importante ale unui eveniment sau relații. 3. introducerea copilului într-o situație de explorare și manipulare, pentru a
Specificul activit??ii instructiv-educative ?n ?nv???m?ntul special pentru deficien?ii de auz by Ioana Cherciu, Mioara Sandu [Corola-publishinghouse/Science/84004_a_85329]
-
simbolică vizuală (prin desene) a unor senzații tactile sau a unor senzații auditive (incluzând timbrul și frecvența). Teste pentru vocabularul activ și pasiv (TVAP) de J.J. Deltour și D. Hupkens pentru copii de 3-5 ani șl 5-8 ani. Evaluarea aptitudinilor sintactice (NSST) de F. Wrill-Halpen, C. Chevrie-Muller, A.M. Simon, G.Guidet pentru copii de 5-8 ani. Controlul aptitudinilor pentru lectură și scriere (CALE) de A. Girolami-Bolinier; pentru copii de 4-7 ani. Examinarea psihologică a copiilor deficienți de auz se realizează cu
Strategii educa?ionale pentru copiii cu deficien?e de auz by Daniela Nae () [Corola-publishinghouse/Science/84048_a_85373]
-
modalități de comunicare cu copilul deficient de auz. Echipa slovacă a pregătit pentru DVD modalitățile de evaluarea a limbajului folosite la nivelul ortofonic, la nivelul articulației și coarticulație, caracteristicile vocii, vocabularul active și pasiv, capacitatea de labiolectură; nivel morfologic și sintactic. De asemenea, a prezentat Testul Tree diferențiat pe nivele și domenii, fiind folosit în diagnosticarea nivelului de dezvoltare psiho- motrică, nivelului inteleligenței generale precum și a dezvoltării proceselor cognitive precum memoria, atenția auditiv-verbală. Echipa liceului nostru a prezentat pentru DVD, filme
Proiect OLDINC: Dezvoltarea limbajului verbal oral la copiii deficien?i de auz ?n vederea integr?rii by Alina Boca () [Corola-publishinghouse/Science/84056_a_85381]
-
mai rece. Remarcăm în același text ca trăsătură generală ce se păstrează și azi în vorbirea populară din multe zone, reducerea formelor cuvintelor în vorbire, în special prin omiterea sunetelor inițiale, ori finale, sau prin prezența unor construcții morfologice și sintactice, care nu alterează sensul. Zice cronicarul: “nime’ din domni, nici mai nainte, nici după aceia, l-au ajuns”.Vom întâlni și construcții morfologice arhaice cu infinitivul înloc de conjunctiv, de asemenea exprimate sintetic, pe care așa cum am amintit le-am
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]