5,503 matches
-
prima oară problema compensațiilor teritoriale cuvenite României În cazul În care statele balcanice ar fi beneficiat de pe urma alterării statu-quo-ului <ref id="51">51 Carol I, Jurnal, I (1881-87), ed. Vasile Docea, București, 2007, p. 397. </ref>. În 1903, Take Ionescu sintetiza astfel această politică balcanică: „Nici un om politic român nu aspiră să anexeze Macedonia, nici să fondeze acolo un stat român. Ținem Însă ca naționalitatea românilor din Macedonia să fie păstrată și ei să aibă garanția că vor putea să se
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
spații restrânse și chiar În condiții speciale de iluminare / Întuneric (pentru a-i spori concentrația de THC). Există cel puțin 20 canabinoizi activi, dar ingredientul psihoactiv principal este delta 9 tetrahydro cannabinolul (THC) care a fost identificat prima dată și sintetizat În 1964. THC ul este considerat o substanță halucinogenă "blândă" prin comparație cu LSD ul. Concentrația de THC din marijuana variază de regulă Între 4 8%, pe când În hașiș (concentrat de rășină) ea crește până la 12%, cel mai concentrat fiind
TULBURĂRI MENTALE INDUSE DE MARIJUANA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by R. Andrei, P. Boişteanu, Rodica Enache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1465]
-
2 ATP per mol de glucoză catabolizată) și acumularea în organismul uman a produșilor neoxidați cu caracter acid (acid lactic și acid piruvic), care pot diminua pH - ul mușchiului până la 6,4. Prin catabolizarea glucozei pe cale aerobă (glicoliza aerobă), se sintetizează 38 moli de ATP dintr-o moleculă de glucoză. Degradarea aerobă a glucozei este consecutivă glicolizei anaerobe care intră prima în acțiune. Deși se manifestă ca un proces mai lent în comparație cu glicoliza anaerobă, glicoliza aerobă reprezintă însă o cale majoră
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
a IV-a, a V-a, a VI-a, a VII-a, a VIII-a, a IX-a) practicant al jocului de baschet precum și modelul absolventului ciclului gimnazial în ce privește deprinderea de a practica autonom jocul de baschet, model care ar sintetiza următoarele; Elevul să practice autonom jocul de baschet sau alte forme de jocuri dinamice, pregătitoare, cu temă, școală specifice baschetului în lecțiile de educație fizică. Elevul să fie capabil să arbitreze sau să se autoarbitreze cu ceilalți colegi în cadrul jocurilor
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
Grupa care conține aceste cuvinte, motivează asocierea astfel : Cuza a fost obligat de monstruoasa coaliție să abdice și a murit în exil, în Germania. CVINTETUL Adaptat la clasele primare, el poate lua forma unui plan de întrebări prin care se sintetizează conținutul unui text al lecției. Ce este ?( despre cine se vorbește) Ce fel este ?( se dau 3 însușiri esențiale) Ce face ? ( se scriu 3 acțiuni definitorii) Ce sentimente trezește ? ( 2-3 stări sufletești) Ce reprezintă el ?( descrie într-un cuvânt) Exemplu
TEHNICI DE UTILIZARE A METODELOR ACTIVE, ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Valentina Mănăilă () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_892]
-
sufletului, în sensul de fenomen atât de obiect, cât și subiectiv; 4) raporturile de ansamblu ale vieții psihice; 5) raporturile de comprehensiune; 6) raporturile de cauzalitate; 7) modurile și sensul reprezentărilor teoretice; 8) inteligența și personalitatea. Ulterior, reluând problema, și sintetizând „temele” de mai sus, K. Jaspers preferă să vorbească în sfera psihopatologiei despre „fenomenele psihice individuale” care concentrează „tematica obiectului psihopatologiei”. Acestea sunt următoarele: 1) Experiențele vieții trăite. Fenomenele subiective ale vieții psihice morbide, reprezentând „psihopatologia fenomenologică” (tulburări de conștiință
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
îi aparține. c) O conștiință enunțiativă a nebuniei prin care, recunoscându-se nebunia ca atare, este denumită și definită în ordinea limbajului. d) O conștiință analitică a nebuniei raportată la formele acesteia, la relațiile dintre ele, constituind „discursul despre nebunie”. Sintetizând cele de mai sus, se poate afirma că „nebunia” ca atribut al ființei umane are următoarele semnificații care constituie „discursul lingvistic” despre această temă psihopatologică: - un mod particular de cunoaștere; - un mod particular al conștiinței; - un mod particular de asimilare
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
să discernem, dincolo de aspectul pur medical al bolii, și o dimensiune antropologică a acesteia (F. Laplantine). Psihologia medicală, axându-se în principal pe suferință, ca fenomen sufletesc de „limită”, va cerceta în primul rând aspectele antropologice ale acesteia. Elementul care sintetizează dimensiunea antropologică a bolii sunt „modelele patologice”, de factură etiologică sau terapeutică ale acesteia. Pentru F. Laplantine, „modelele sunt construcții teoretice cu caracter operator, ipoteze de cercetare elaborate plecând de la o ruptură epistemologică în raport cu ceea ce este trăit și care nu
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
să primească vizite medicale cât mai dese; - să dispună de un ajutor permanent, de o atenție deosebită din partea medicilor și a personalului medical auxiliar de îngrijire. În relația sa cu medicul, orice bolnav urmărește câteva avantaje, care ar putea fi sintetizate în: a) caută un punct de sprijin, un refugiu, medicul având rolul simbolic, în sens psihanalitic, de „mamă protectoare”; b) caută o figură parentală omniscientă și omniprezentă de care să asculte și în care să aibă încredere; c) caută un
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sensul acesta în sfera tulburărilor de caracter sunt incluse următoarele tipuri de persoane: apaticii, timizii, retrașii sau izolații, impulsivii, emotivii și labilii emoțional. În sfera tulburărilor de comportament sunt incluse următoarele tipuri de persoane: instabilii, discordanții, agresivii, perverșii, hiperactivii, antisocialii. Sintetizând din punct de vedere psihopatologic tulburările de caracter, A. Porot distinge trei mari grupe de modificări: 1) Modificări și variații fiziologice în raport cu pubertatea și adolescența, modificări precatameniale, modificările care apar la femei în cursul sarcinii, post-partum, la menopauză, sau în
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
care se impune a defini și analiza starea de normalitate psihică. Aparent lucrurile par a fi simple și clare. În fapt însă, „normalitatea” se dovedește a fi nu un concept, ci un domeniu al fenomenelor psihice nepatologice. În sensul acesta, sintetizând datele din literatura științifică de psihologie, P. Berner recunoaște existența a două aspecte principale pentru starea de normalitate: 1) Normalitatea obiectivă, cea care este constatată direct de observator la un subiect sau la o grupă de subiecți și care poate
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihopatic, presupun un anumit mod sau stil de viață al acestora și implicit un anumit „destin”. Aceste aspecte sunt cuprinse în caracteristicile psiho-biografice ale acestor indivizi. O analiză psiho-biografică a personalităților psihopatice pune în evidență aspecte specifice care pot fi sintetizate în următoarele: a) incapacitatea adaptării lor sociale, b) imposibilitatea acestor indivizi de a putea duce o viață în comun cu alții, c) psihopații se dovedesc inapți pentru viața de familie, se simt constrânși de rigorile cuplului conjugal datorită iritabilității lor
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
morale, - teme de puritate și de protecție corporală, - teme de protecție față de pericolele exterioare, - teme de ordine și simetrie, - teme de precizie și completudine (perfecționism), - teme legate de scurgerea timpului. Din punct de vedere psihopatologic, această tematică bogată poate fi sintetizată în următoarele forme de tulburări clinice: - fobia de contact, de atingere, sau délire de toucher, - nebunia îndoielii (folie du doute) sau remușcarea intelectuală, - obsesii religioase, - obsesii cu conținut agresiv cu autoacuzare sau conduite reparatorii, - onomatomanie și aritmomanie. e) Personalitatea obsesională
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
creierului și ele apar de regulă în cursul evoluției clinice a unor afecțiuni de natură degenerativ-abiotrofică, așa cum sunt întâlnite în demențele presenile (Pick și Altzheimer) sau în demențele senile și presbiofrenie, în alcoolismul cronic, în epilepsie etc. J.M. Burchardt a sintetizat aceste sindroame psiho-organice cerebrale în următoarele cinci tipuri: secțiunea medulară cu tetraplegie; starea de comă de diferite grade și intensitate ca gravitate; sindromul apatic (Kretschmer); sindromul Korsakow; sindromul psiho-organic cerebral (epilepsie, PGP, demențe etc., așa cum se poate vedea în schema
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
temele delirante pot avea o tematică unică sau multiplă. Ideile delirante polimorfe sunt caracterizate prin faptul că au o tematică multiplă și disparată. Ideile delirante sistematizate prezintă o tematică unică, precisă și sunt bine organizate. Temele ideilor delirante pot fi sintetizate în trei grupe principale: Idei de persecuție, de prejudiciu moral, social, profesional, influență corporală sau psihică, idei de relație. Idei de satisfacție și grandoare (megalomanie), exprimă ambiția, superioritatea intelectuală sau fizică, puterea, bogăția, misticismul, gelozia, idei reformatoare sau mesianice. Ideile
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
instruirii și curriculumului, după câte cunosc, n-au infirmat în vreun fel această concepție generală - dimpotrivă, fie au subestimat-o, fie au ignorat-o, risipind astfel o idee pedagogică mai fertilă decât oricare alta. Întrezărim, în eforturile actuale de a sintetiza „raționalitatea modernă” și „umanismul postmodernist”, pe temeiul cunoașterii ca o cunoaștere de sine, tocmai redescoperirea acestei „ultramoderne” idei socratice. Dacă nu se va autodistruge, omenirea secolului XXI va supraviețui respectând acest măreț principiu al „cunoașterii de sine”. Theaitetos cel genial
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de a gândi. Totuși, în 1949, în lucrarea sa Basic Principles of Curriculum and Instruction 12 a propus un model tetrafazic de construire a unui curriculum care comportă deosebiri semnificative față de modelul lui Bobbitt. Marsh (1992) a reușit să-l sintetizeze grafic după cum se vede în figura de mai jos13. Fiecare etapă presupune răspunsuri raționale la o succesiune de „patru întrebări raționale”: Fig. 10.2 - „Raționalul lui Tyler” Tyler a făcut precizări importante în legătură cu „cine întreabă” și „cine trebuie să răspundă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
dezvoltării curriculumului ca disciplină socioeducațională și tehnologie eficientistă de tip life adjustment. Cartea lui Alberty (1953) nutrea ambiții similare, dar de pe poziții reconstrucționiste și progresiviste. Capodopera deceniului a fost însă cartea lui Smith, Stanley și Shores (1950, 1957), care a sintetizat magistral liniile de forță ale curricula moderne și s-a impus ca lucrare de bază a teoriei curriculare moderne. Chiar și astăzi se mai crede că Fundamentals of Curriculum Development ar trebui considerată cartea de căpătâi a oricărui designer și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Sarah Lawrence College, cursul de psihologie presupune studiul unor lucrări, realizarea unor observații pe teren, ba chiar și lectura unor reviste și romane pe care studentul le identifică relativ independent (este consiliat de profesor ori de câte ori simte nevoia). Tendința de a sintetiza și a generaliza este majoră, dar nu e singura. Adesea se ajunge la unificare multiși transdisciplinară. Cursul „progresul democrației” este multidisciplinar, iar „creșterea independenței popoarelor” e transdisciplinar. Acest tip de fuziune permite însă și profesionalizarea, și specializarea. Cursul de „asigurare
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
personalității umane, ci și facultățile prospective, precum imaginația, ce ar fi trebuit să fie puternic implicată în activitatea de proiectare curriculară care, în esența ei, este o activitate teleologică. În 1971, Eisner a publicat Confronting Curriculum Reform 42, lucrarea ce sintetiza dezbaterile asupra reformelor curriculare din anii ’60. Eisner evidenția, cu date concrete, faptul că schimbările nu erau orientate unitar și că se desfășuraseră confuz și contradictoriu. Existase un singur avantaj: cei ce studiau teoria curriculumului și științele educației avuseseră șansa
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
edifica o nouă Civitas solis cu ajutorul educației? Și totuși, în preajma anilor ’90, Cleo Cherryholmes a supus „curriculumul tradițional” (citește „modern”) unei critici devastatoare, de pe pozițiile poststructuralismului și postmodernismului. În lucrarea Power and Criticism: Poststructural Investigation in Education (1988), Cherryholmes a sintetizat, într-o manieră clară, ideile lui Foucault, Barthes, Derrida și ale altor poststructuraliști proeminenți și le-a raportat la discursurile și teoriile curriculumului modern. Au rezultat concluzii șocante 158. După părerea sa, structuralismul clasic, așa cum l-au teoretizat Ferdinand de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a fi cea mai remarcabilă dintre evoluțiile gândirii instrucționale moderne: constructivismul. El a mărturisit că le datorează colaboratorilor Teslow și Osman-Jouchoux clarificarea relațiilor dintre postmodernism - ca filosofie fundamentală despre lume - și constructivism - ca teorie generală a cogniției. Tabelul care urmează sintetizează aceste relații. Botezând bizar constructivismul flavor (miros, savoare, parfum etc.) a teoriei generale a cogniției, B.G. Wilson a încercat o metaforă revelatoare; sugera că mai mulți constructiviști, aparținând unor școli foarte diferite, au cochetat cu idei și teze ale cognitivismului
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pp. 7-36) natura acestor schimbări, împrejurările în care s-au produs (prăbușirea regimurilor comuniste) și implicațiile lor conceptuale și metodologice. Pentru rostul rândurilor de față, de ajuns este să spun doar că cea mai frapantă dintre aceste mutații, care le sintetizează, de fapt, pe toate, a fost abandonarea sistemelor globale de interpretare (compromise de vecinătatea lor cu ideologiile de stânga) și reconvertirea cercetării la problema generică a „subiectului”, ceea ce a pus istoria, în ansamblu, în fața unor noi exigențe, invitând-o să
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
să ducă ceva acasă”. Unul dintre salariați iese o dată cu un rucsac vizibil plin, fără să disimuleze. La control i se găsește o piatră. Reacția sa: „Nu mă pot duce acasă cu mâinile goale”. A fost, desigur, o glumă, dar care sintetiza o filosofie de viață: suntem datori să recuperăm ceea ce statul ne-a confiscat. Intervievatul istorisește cu umor tranzacțiile cu cei pe care-i conducea: „Aveam două cabine și-i controlam la ieșire. Uneori se adunau și câte 40 kg de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
bloc. Mulți și-au transferat aici obiceiurile din localitățile de baștină, în holuri se făceau nunți și botezuri, spațiul din fața blocului lua adesea locul tăpșanului rural, era piață publică, loc de socializare și schimb de informații. Un inginer pensionar ne sintetizează astfel această „filosofie” a traiului comunitar: „Locuința o dădea sindicatul și partidul, dar nu era chiar ușor de obținut, trebuiau «stimulați». Eu am primit repartiția la bloc, într-o scară nou-construită. Am fost amestecați muncitori, ingineri, economiști și, când am
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]