3,171 matches
-
contra cetății... Aristip se dezangajează din treburile colective, cu care consideră că-ți pierzi vremea și energia, bunuri de preț care pot fi utilizate mai cu folos pentru a te desăvârși, a te realiza ca ființă autonomă și independentă de sloganele colective. în fața alternativei propuse de Socrate - a urma sau a conduce, a comanda sau a te supune, a fi stăpân sau sclav -, Aristip nu alege nici una, nici alta. A urma i se pare la fel de odios ca și a conduce, ceea ce
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
frecvent discutate de relații inițiator‑agent sunt relațiile dintre acționari și manageri sau cele dintre profesioniști și clienții lor (avocați‑acuzați, medici‑pacienți). Clienții unui anumit ofertant de servicii sunt însă în poziția unui „inițiator” față de un „agent”. De altfel, sloganul „clientul nostru, stăpânul nostru” este o expresie a contradicțiilor acestei relații: clientul este proiectat în imaginea de stăpân, deși o parte substanțială a controlului efectiv asupra serviciului oferit se află în mâna agentului (economic, în acest caz). Sloganul este util
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
De altfel, sloganul „clientul nostru, stăpânul nostru” este o expresie a contradicțiilor acestei relații: clientul este proiectat în imaginea de stăpân, deși o parte substanțială a controlului efectiv asupra serviciului oferit se află în mâna agentului (economic, în acest caz). Sloganul este util tocmai pentru a masca, temporar, distribuția reală a puterii în relație, pentru a da iluzia unui control total asupra procesului de furnizare a serviciilor. Problemele relației inițiator-agent Problemele tipice ale relației inițiator-agent derivă din a) asimetria de control
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
mai ales în aprecierile normative ale fenomenului, care diferă chiar și în interiorul grupurilor hiperglobalist și sceptic, în contextul în care transformaționaliștii adoptă o viziune mecanicistă, pe cât posibil neutră axiologic. Astfel, hiperglobaliștii de sorginte neomarxistă consideră că termenul globalizare este un slogan menit să escamoteze încercările unor liberali extremi de a dezmembra sistemele naționale de asigurare a bunăstării și de a reduce cheltuielile sociale ale statului și deplâng extinderea monopolului capitalismului imperialist. Scepticii de orientare stat-centristă consideră că statele sunt în continuare
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
footnote Idem. footnote> Privatizarea - aport de capital străin pentru dezvoltarea economiei. Privatizarea se înscrie în ofensiva globalizării, efectul principal urmărit fiind scoaterea statului din economie. Ideea este originară în ideologia liberală și neoliberală asupra economiei, care este tradusă și în sloganul impus mediatic că „statul este un prost gospodar” și, în consecință, pentru a se ajunge la eficiență, progres și management performant, unitățile economice trebuie privatizate. În accepția oficială, pentru un guvern, privatizarea este o sursă de venit la buget, operația
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
Cel mai mare impact cu privire la acest concept a avut-o Budweiser în campania „Whassup”, creată de agenția DDB Chicago (Stoica, 2004). Astfel, prietenii au devenit un ingredient nelipsit al reclamelor la bere. În România, Bergenbier i-a așezat chiar în slogan. Desigur, acest aspect ține și de locurile obișnuite de consum al berii - terase, baruri - locuri aglomerate. Publicitatea a adoptat acest clișeu al „prietenilor” (ce împărtășesc nu doar aceeași bere, ci și idealuri, aspirații, idei comune) pentru că prezită un comportament natural
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
Ba mai mult decât atât, a sosit momentul ca ei înșiși să-și dea seama de asta și să se elibereze de grija lor vinovată de a se supune ordinii degradante a hoardei. 17 mai 1973. Analiza lingvistică a unui slogan 1tc "17 mai 1973. Analiza lingvistică a unui slogan1" Limbajul economic este unul prin definiție pur comunicativ: „locurile” în care el se produce sunt cele în care știința este „aplicată”; altfel spus, sunt locurile pragmatismului pur. Tehnicienii vorbesc între ei
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
și în afara acesteia: este limpede că aceia care produc vor să aibă cu aceia care consumă un raport de afaceri absolut clar. Există un singur caz de expresivitate - dar de expresivitate aberantă - în limbajul pur comunicativ al industriei: este cazul sloganurilor publicitare. Într-adevăr, ele trebuie să fie expresive, ca să impresioneze și să convingă. Dar expresivitatea lor este monstruoasă, pentru că devine imediat stereotipă și se fixează într-o rigiditate opusă expresivității - aceasta din urmă fiind mereu schimbătoare, oferind o infinitate de
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
trebuie să fie expresive, ca să impresioneze și să convingă. Dar expresivitatea lor este monstruoasă, pentru că devine imediat stereotipă și se fixează într-o rigiditate opusă expresivității - aceasta din urmă fiind mereu schimbătoare, oferind o infinitate de interpretări. Falsa expresivitate a sloganurilor este, astfel, punctul forte al noii limbi tehnice care o înlocuiește pe cea umanistă. Aceasta e simbolul vieții lingvistice a viitorului, adică al unei lumi inexpresive, fără particularități și diversitate de culturi, perfect omologate și aculturate. Al unei lumi ce
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
gândești că ar putea exista o alta la fel de reală sau că s-ar putea crea alte valori analoage celor care au dat importanță unei existențe. Această viziune apocaliptică a viitorului este justificabilă, dar probabil nedreaptă. Pare o nebunie, dar un slogan recent, devenit fulgerător celebru, și anume cel al „jeanșilor Jesus” - „Nu vei mai avea alți jeanși în afară de mine” -, apare ca un fapt nou, o excepție de la canonul fix al sloganurilor, dezvăluind o posibilitate expresivă nebănuită și indicând o evoluție diferită
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
este justificabilă, dar probabil nedreaptă. Pare o nebunie, dar un slogan recent, devenit fulgerător celebru, și anume cel al „jeanșilor Jesus” - „Nu vei mai avea alți jeanși în afară de mine” -, apare ca un fapt nou, o excepție de la canonul fix al sloganurilor, dezvăluind o posibilitate expresivă nebănuită și indicând o evoluție diferită de cea care, dintr-un convenționalism adoptat imediat de disperații ce vor să considere viitorul drept moarte, se putea prevedea la nivel rațional. A se vedea reacția ziarului Osservatore romano
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
expresivă nebănuită și indicând o evoluție diferită de cea care, dintr-un convenționalism adoptat imediat de disperații ce vor să considere viitorul drept moarte, se putea prevedea la nivel rațional. A se vedea reacția ziarului Osservatore romano 1 la acest slogan: cu modesta sa italiană învechită, spiritualistă și puțin îngâmfată, jurnalistul intonează un bocet câtuși de puțin biblic, pozând într-o victimă sărmană și nevinovată. Este același ton cu care au fost scrise, de exemplu, lamentațiile împotriva imoralității, ce au invadat
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
foarte curând câștigată, fapt ce ar duce la dizolvarea „naturală” a Bisericii. Pare nebunesc, repet, dar cazul jeanșilor „Jesus” este o dovadă a acestei stări de fapt. Cei care i-au produs și i-au lansat pe piață folosind ca slogan la nivel pragmatic una dintre cele zece porunci demonstrează - probabil cu o oarecare absență a sentimentului de vinovăție; altfel spus, cu inconștiența celui care nu-și mai pune anumite probleme - că se situează deja dincolo de limitele în care se încadrează
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
oarecare absență a sentimentului de vinovăție; altfel spus, cu inconștiența celui care nu-și mai pune anumite probleme - că se situează deja dincolo de limitele în care se încadrează forma noastră de viață și orizontul nostru mental. Există în cinismul acestui slogan o intensitate și o inocență de tip complet nou, chiar dacă probabil ele s-au dezvoltat de-a lungul acestor ultime decenii (în Italia, chiar într-o perioadă mai scurtă). Sloganul amintit afirmă, în laconismul său de fenomen dezvăluit brusc în fața
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
de viață și orizontul nostru mental. Există în cinismul acestui slogan o intensitate și o inocență de tip complet nou, chiar dacă probabil ele s-au dezvoltat de-a lungul acestor ultime decenii (în Italia, chiar într-o perioadă mai scurtă). Sloganul amintit afirmă, în laconismul său de fenomen dezvăluit brusc în fața conștiinței noastre, dar deja complet și definitiv, că noii industriași și noii tehnicieni sunt complet laici, dar de o laicitate care nu se mai măsoară în raport cu religia. O astfel de
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
burgheză, conform căreia religia ca autoritate și ca formă de putere este pe cale de dispariție, ea supraviețuind doar ca produs natural la un macronivel de consum și ca formă de folclor ce încă mai poate fi exploatată. Dar scopul acestui slogan nu este doar unul negativ; el nu reprezintă doar noul mod în care Biserica e brutal redusă la ceea ce reprezintă de-acum în realitate. Există și un scop pozitiv, și anume posibilitatea neprevăzută de a ideologiza și deci de a
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
brutal redusă la ceea ce reprezintă de-acum în realitate. Există și un scop pozitiv, și anume posibilitatea neprevăzută de a ideologiza și deci de a conferi expresivitate limbajului publicitar și, potențial, celui al întregii lumi tehnologice. Spiritul blasfemiator al acestui slogan nu se limitează la o demonstrație, la o pură observație ce fixează expresivitatea la nivel de pură comunicativitate. El e ceva mai mult decât o simplă găselniță fără prejudecăți (al cărei model este anglo-saxonul Jesus Christ super star): dimpotrivă, el
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
la nivel de pură comunicativitate. El e ceva mai mult decât o simplă găselniță fără prejudecăți (al cărei model este anglo-saxonul Jesus Christ super star): dimpotrivă, el se pretează la o interpretare ce nu poate fi altfel decât infinită. Așadar, sloganul își păstrează caracterele ideologice și estetice ale expresivității. Ceea ce înseamnă probabil că și viitorul, care nouă, religioși și umaniști, ne apare ca imobilitate și moarte, va fi, într-un fel nou, istorie; că exigența de pură comunicativitate a producției va
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
expresivității. Ceea ce înseamnă probabil că și viitorul, care nouă, religioși și umaniști, ne apare ca imobilitate și moarte, va fi, într-un fel nou, istorie; că exigența de pură comunicativitate a producției va fi, într-un fel, contrazisă. Într-adevăr, sloganul acestor jeanși nu se limitează să comunice necesitatea de consum, ci se prezintă de-a dreptul ca un nemesis - chiar și inconștient - care pedepsește Biserica pentru pactul său cu diavolul. De data aceasta, jurnalistul de la Osservatore romano se află cu
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
Biserica pentru pactul său cu diavolul. De data aceasta, jurnalistul de la Osservatore romano se află cu adevărat descoperit și neputincios: chiar dacă magistratura și polițiștii, puși imediat, creștinește, în mișcare, vor reuși să smulgă de pe zidurile națiunii acest manifest și acest slogan, de-acum este vorba despre un fapt ireversibil, chiar dacă poate cu mult anticipat: spiritul său este noul spirit al celei de-a doua revoluții industriale și al modificării de valori ce derivă din aceasta. 15 iulie 1973. Prima revoluție adevărată
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
ar ști unde să se localizeze. Prin spiritul televiziunii se manifestă concret spiritul noii puteri. Fără îndoială (ne-o arată rezultatele) că televiziunea este autoritară și represivă ca nici un alt mijloc de informare din lume. Ziarul fascist și inscripțiile de sloganuri mussoliniene de pe zidurile caselor ne fac să râdem (cu durere): este ca și când am compara plugul cu tractorul. Țin să repet că fascismul nu a fost, practic, în stare nici măcar să rănească sufletul poporului italian: noul fascism, prin intermediul noilor mijloace de
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
face ca normalitatea să devină paroxistică - au o experiență a sexului care îi eliberează de orice tensiune tocmai în domeniul sexualității, iar în celelalte domenii, de orice posibilitate de sublimare. S-ar spune că societățile represive (după cum spunea un ridicol slogan fascist) aveau nevoie de soldați și, de asemenea, de sfinți și de artiști, în timp ce societatea consumistă nu are nevoie decât de consumatori. Oricum, în afară de acel „ceva” pe care societatea permisivă îl permite, totul s-a prăbușit, spre rușinea idealurilor progresiste
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
contestatar” în stare pură: a aparținut tuturor formelor de contestare și nici uneia. Entuziasmul său față de „lupta împotriva sistemului” nu cunoștea limite. Adera la tot ce se nimerea, mișcare studențească sau comunitate beats, Lotta continua sau provos 1, atâta vreme cât existau plete, sloganuri revoluționare și, mai ales, glume împotriva sistemului. Che Guevara și pacifiștii, Notarnicola 2 și Pannella 3, staliniști și antistaliniști, cu toții coexistau în pace: important era ca toate să fie loc comun. Acum, Valcarenghi și-a scris memoriile despre acești memorabili
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
creștin) ca Giovanni Franzoni. Tempo, 22 noiembrie 1974 Cuprinstc " Cuprins" Visul și mânia lui Pier Paolo Pasolini (Piero Spila) 5 Prefață (Alfonso Berardinelli) 9 Notă introductivă 15 7 ianuarie 1973. „Chestiunea” părului 17 17 mai 1973. Analiza lingvistică a unui slogan 23 15 iulie 1973. Prima revoluție adevărată de dreapta 28 9 decembrie 1973. Aculturație și aculturație 33 Martie 1974. Intelectualii de la ’68: maniheism și ortodoxie a „Revoluției zilei de mâine” 36 28 martie 1974. Previziunea victoriei la „referendum” 39 Martie
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
preșcolari ,părinți, afiș cu drepturile copilului, imagini, texte. BENEFICIARI:preșcolari, părinți. REZULTATELE ACTIVITĂȚII : postere cu texte și imagini ce reliefează dreptul de a fi protejat EVALUARE: expoziție cu lucrările copiilor ; -evidențieri la panou. CONTINUITATE: Fiecare preșcolar va crea câte un slogan prin care să transmită mesaje în vederea respectării dreptului copilului de a fi protejat. Mesajele vor fi expuse în ,,Copacul așteptărilor’’pentru a fi văzute de cei care trebuie să le respecte. Turul galeriei Este o metodă de învățare prin colaborare
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]