2,424 matches
-
dacă Jesu Joy of Man’s Desiring trebuia neapărat inclus între cântecele de nuntă sau devenise un fel de clișeu în ultimul timp. În schimb, Fran părea să fie calmă și detașată și perfect fericită să o lase pe mama soacră să hotărască totul, fără a înțelege măcar că discuțiile erau o parte esențială a întregului proces, la fel cum nunta nu exista cu adevărat până când nu era imortalizată cum se cuvine într-un album de fotografii legat în piele, cu file
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
să fie atât de sigură de ea pe cât părea. — Apropo, eu și Sean ne gândeam ca data viitoare să punem în scenă Romeo și Julieta. — De-abia aștept. Stevie îi întinse un petic de hârtie. — Te-a căutat viitoarea mamă soacră. Poți să-i dai un telefon? Fran încercă imposibilul, anume să găsească un colț liniștit din care s-o sune. — Bună, Camilla, am înțeles că m-ai căutat. — Da. M-am gândit că ți-ar plăcea să afli minunata veste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
bătrânul, fratele: că ea să plece. Când am primit scrisoarea aia, îmi venea să urlu, să țip. Dacă era unu’ în fața mea, cred că-l strângeam de gât. După aia mi-o scris asta că a rezolvat cu casa, cu soacră-mea stă acolo. Și am început să-mi iau gândul ca să mă răzbun pe ei. Făceam tot felul de planuri, când scap, ce le fac, cum, ce să le iau, copiii-s mari. Zic, le iau nepoții, le iau bunicii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
banii care au fost, care s-au dat. Dintr-o notă de 200 de persoane, a trebuit să plătească vreo 60 de mii masa. A fost căsătorit din ’89 până-n ’92, în ianuarie. Separare. Discuții cu socrul, cu cumnatul, cu soacra, scandaluri... N-a fost perioadă bună sau rea. Cam faze, așa. Când caldă, când rece - mai câte un scandal, iar se împăcau. Gelozia. Și era un tâmpit. Și cu asta, basta! I se năzărea tot timpul, tâmpit. N-avea nici un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
zi. Mă duc să văd ce-i cu Rodica, iar de acolo la sârbi, că plec cu un amic, dacă vine mă-ta, frigiderul e plin, iar banii, la taică-meu, să-i dea Rodicăi. M-am dus la Oltenița, soacră-mea ce crezi că-mi spune, Rodica e în spital la București. Bine, uite, mă duc la sârbi. M-a luat, m-a pupat soacra, socru’. Pe aprilie am mers la sârbi, după o lună de zile am dat și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
plin, iar banii, la taică-meu, să-i dea Rodicăi. M-am dus la Oltenița, soacră-mea ce crezi că-mi spune, Rodica e în spital la București. Bine, uite, mă duc la sârbi. M-a luat, m-a pupat soacra, socru’. Pe aprilie am mers la sârbi, după o lună de zile am dat și eu telefon, să văd ce face copiii, la o verișoară de-a ei. Verișoara, că nu știe nimic. A murit Manuela, fata aia bolnavă, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
văd ce face copiii, la o verișoară de-a ei. Verișoara, că nu știe nimic. A murit Manuela, fata aia bolnavă, și nu a fost nici la înmormântare. Aia zice probabil. Am plecat de urgență, m-am oprit direct la soacră. Unde e Rodica... măi, mamă, să vezi, lumea a înnebunit. Mă, maică, a fugit cu un țigan. Dar de ce s-a mai mutat cu mine... am mers la cămin să întreb, că fugise cu un băiețaș, maică-sa lu’ ăsta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
fugit cu un țigan. Dar de ce s-a mai mutat cu mine... am mers la cămin să întreb, că fugise cu un băiețaș, maică-sa lu’ ăsta trăia la cămin. Am întrebat, am înțeles unde a fugit. S-a dus soacră-mea și a adus-o înapoi. Când am văzut-o, am simțit o mare bucurie în sufletul meu. Am luat-o cu totul la sat. Copilul mare exmatriculat, cel mic era să rămână repetent, am insistat pe lângă director și l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
o săptămână, dau telefon, înainte de a pune banii la poștă, dar la telefon am vorbit cu un unchi - vino de urgență, curva iar a plecat. Mi-a căzut telefonul din mână. Eram gata să-i pun banii la poștă. Acasă. Soacră-mea cică ai fost un prost, trebuia s-o bați, a dracului ea, de să-i rupi o mână și un picior. Am început să plâng pe copii. Am dormit trei zile la soacra. N-a venit. Am zis că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
-i pun banii la poștă. Acasă. Soacră-mea cică ai fost un prost, trebuia s-o bați, a dracului ea, de să-i rupi o mână și un picior. Am început să plâng pe copii. Am dormit trei zile la soacra. N-a venit. Am zis că viața pentru mine nu are rost. Copilul era câștigat de ea, pe ea care am iubit-o, plecase... Doamne, ce rost am, amărât, pe drum... Am încercat să mă spânzur și am fost surprins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
-o dracului în pace. Plângeam după ea când puneam capul pe pernă și eu, și copilul. Copilul mă împăca pe mine și eu pe el. De Sfântul Nicolae am plecat la Oltenița la copil, de i-am dus câteva eugenii. Soacră-mea a zis că Rodica și-a făcut apariția. Unde e, pe căminul unde trăiați. Am mers la ea, i-am propus să se întoarcă. O dată mi-a dat răspuns că nu se întoarce. Eram totuși mulțumit că am văzut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
dacă fusese o insultă sau doar ceva ce-ar spune o mamă iubitoare, cînd mă bătu pe braț. — Și n-ar trebui să-mi mai spui doamnă Cooper. Spune-mi Linda. „Doamna Cooper“ mă face Întotdeauna să mă gîndesc la soacră-mea. Îi aruncă o privire scurtă soțului ei, apoi coborî vocea: — Și, sinceră să fiu, aș prefera să nu mă gîndesc deloc la ea, dacă e posibil. — Mami! exclamă Emma. Au trecut doar cîteva săptămîni de cînd a murit. Măcar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
că o să ai? — Dă-mi și mie un pic de timp, rîd eu, că nu m-am logodit nici de douăsprezece ore. Întreabă-mă din nou săptămîna viitoare și-o să am o imagine mai clară. CÎt privește nunta, viitoarea mea soacră și-a exprimat deja preferința pentru o nuntă hibernală... — Nu! exclamă Sally, cu o expresie oripilată. Spune-i că nu e treaba ei. N-aș face asta, am răspuns zîmbind. Oricum, e tare drăguță și sînt convinsă că o să fim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
asemenea hohot de rîs, că Împroașcă toată masa cu cafea. — O, Doamne, Îmi pare rău. Își șterge ochii, apoi se Întinde să mă bată ușurel pe mînă. Uneori ești atît de naivă. — De ce? Pentru că Într-adevăr Îmi place viitoarea mea soacră? — Tuturor le plac viitoarele lor soacre, afirmă ea cu tărie, căci ura nu se instalează decît după căsătorie. Dar tu nu-ți urăști soacra, zice Sally. Credeam că voi două vă Înțelegeți foarte bine. Acum n-o urăsc, dar aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
toată masa cu cafea. — O, Doamne, Îmi pare rău. Își șterge ochii, apoi se Întinde să mă bată ușurel pe mînă. Uneori ești atît de naivă. — De ce? Pentru că Într-adevăr Îmi place viitoarea mea soacră? — Tuturor le plac viitoarele lor soacre, afirmă ea cu tărie, căci ura nu se instalează decît după căsătorie. Dar tu nu-ți urăști soacra, zice Sally. Credeam că voi două vă Înțelegeți foarte bine. Acum n-o urăsc, dar aș spune că, În cel mai fericit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
ușurel pe mînă. Uneori ești atît de naivă. — De ce? Pentru că Într-adevăr Îmi place viitoarea mea soacră? — Tuturor le plac viitoarele lor soacre, afirmă ea cu tărie, căci ura nu se instalează decît după căsătorie. Dar tu nu-ți urăști soacra, zice Sally. Credeam că voi două vă Înțelegeți foarte bine. Acum n-o urăsc, dar aș spune că, În cel mai fericit caz, ne tolerăm reciproc. Sincer, e mult mai ușor cînd nu trebuie să avem de-a face una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
aș spune că, În cel mai fericit caz, ne tolerăm reciproc. Sincer, e mult mai ușor cînd nu trebuie să avem de-a face una cu cealaltă. — Dar de ce? Întreb eu, extrem de nedumerită. Nu am priceput niciodată chestia asta cu soacrele. De ce trebuie să existe neapărat animozitatea asta? De ce nu vă puteți Împăca? — De ce e cerul albastru? dă Fran din umeri. Și iarba verde? Unele lucruri... așa sînt, pur și simplu. Nu pricep de ce tu nu te Împaci cu a ta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
vrea ceva, ține ca acel lucru să se Întîmple cel mai tîrziu chiar acum, dacă nu chiar acum un minut. — Alo? Mă străduiesc din răsputeri să fiu politicoasă, să-mi ascund furia, pentru că, În fond, e vorba de viitoarea mea soacră. Și, cu toate că e iritantă și enervantă la culme, ultimul lucru pe care mi-l doresc este să o Îndepărtez pe femeia care nu numai că este mama viitorului meu soț (Încă nu mă pot gîndi la cuvîntul „logodnic“ fără o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
restul sînt, și, deși s-ar putea să nu te plac, mă voi da peste cap ca tu să mă placi. Și-n asta rezidă nebunia și acesta e motivul pentru care nu sînt În stare să-mi pedepsesc aspru soacra pentru că mă pune În situații jenante la serviciu sau să-i spun să nu mă sune În intervalul orar 9.00-17.00. Sau chiar toată ziua. — Bună, Ellie, mă salută ea bucuroasă. Ce mai faci? — Bine, mulțumesc. Scrîșnesc din dinți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
e foarte obosit. Și eu am avut o săptămînă cu adevărat dificilă. Cred că o să mergem la culcare devreme... Dar Îți mulțumesc pentru invitație, adaug eu repede, ca un gînd ce abia Îmi venise, știind cînd de ușor se ofensează soacra mea. — O, dar am vorbit chiar adineauri cu Dan, spune ea, cu o ușoară undă din răceala mea de mai devreme. Apropo, e În drum spre casă și a spus că ar fi o idee foarte bună. Te sunam doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
frustrarea pe cineva, Sandy e, din păcate, și cea mai aproape și cea mai la Îndemînă persoană pe care să dau vina. — Ăăă? Sandy Își ridică neliniștită privirea de la computer. — Ți-ai dat seama că la telefon era viitoarea mea soacră? — Da. — Și-atunci de ce Dumnezeu nu i-ai spus că sînt Într-o ședință? — Dar i-am spus, răspunde Sandy. Iar ea a zis că e o chestiune urgentă și că trebuie să te scot din ședință. — Of, Doamne. Clatin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
că nici nu se poate compara cu primele săptămîni ale sarcinii. Cu cît mă gîndesc mai mult la asta, cu atît ajung mai clar la concluzia că e o problemă de spațiu personal. Știu destule femei care au probleme cu soacrele lor, pentru că acestea au impresia că nimeni nu e suficient de bună pentru fiii lor cei perfecți, și că ei ar fi putut să găsească neveste mult mai potrivite, și mi-am dat seama cît de norocoasă sînt eu că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
cadouri. Știu că are cele mai bune intenții și sînt conștientă că, refuzînd-o, par extrem de nerecunoscătoare, dar e pur și simplu prea mult pentru mine. Înainte de asta, credeam că voi fi cea mai norocoasă femeie din lume dacă viitoarea mea soacră, oricine urma să fie aceasta, mă va lua sub aripa ei și mă va considera fiica pe care n-a avut-o niciodată. Acum, constat, desigur, că sînt mult prea independentă pentru așa ceva, că nu Îmi doresc orice fel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
SÎnt incredibil de stresată? Absolut. Dar entuziasmată? — Poate o să mă crezi nebună, dar Întreaga poveste a atins dimensiuni atît de copleșitoare Încît nu știu dacă am apucat să simt vreun entuziasm În legătură cu ea. În plus, intervine Fran În numele meu, viitoarea soacră a lui Ellie e o ființă oribilă, care Își Înhipuie că e, de fapt, nunta ei. Nu că noi am avea vreo experiență În domeniul soacrelor oribile, adaugă ea, privind pieziș la soțul ei, care se Încruntă. Credeam că tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
apucat să simt vreun entuziasm În legătură cu ea. În plus, intervine Fran În numele meu, viitoarea soacră a lui Ellie e o ființă oribilă, care Își Înhipuie că e, de fapt, nunta ei. Nu că noi am avea vreo experiență În domeniul soacrelor oribile, adaugă ea, privind pieziș la soțul ei, care se Încruntă. Credeam că tu și mama vă Înțelegeți de minune zilelea astea, spune el, tăind plăcinta. — De minune? Ha! Hai mai bine să zicem că abia ne suportăm. Dar, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]