1,602 matches
-
3 litri de apă, care se fierbe și se adaugă apei din cadă, la temperatura de 37ș C. Se face o baie zilnic, seara, la culcare. O cură durează timp de 21 de zile. Băi cu frunze și fructe de soc, 50-100 g la 3 litri de apă, care se adaugă apei din cadă, la temperatura de 37ș C. Cataplasme cu făină din semințe de muștar, 200 g Într-un săculeț de pânză, care se aplică pe regiunea lombară, Într-un
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
două, pe locul dureros. NEVRALGIE INTERCOSTALĂ (dureri mari de-a lungul nervului intercostal) Infuzie cu frunze de iederă, o lingură la o cană de apă, care se fierbe 15 minute. Se beau 2 cești pe zi. Infuzie de flori de soc, 2 lingurițe la o cană de apă clocotită. Se beau 3 căni pe zi. Cataplasme cu infuzie de flori de soc, 2 lingurițe Într-un litru de apă fierbinte. Băi cu frunze și fructe de soc, 50-100 g la 3
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
o cană de apă, care se fierbe 15 minute. Se beau 2 cești pe zi. Infuzie de flori de soc, 2 lingurițe la o cană de apă clocotită. Se beau 3 căni pe zi. Cataplasme cu infuzie de flori de soc, 2 lingurițe Într-un litru de apă fierbinte. Băi cu frunze și fructe de soc, 50-100 g la 3 litri de apă clocotită, care se strecoară și se adaugă apei din cadă. Frecții cu ulei din fructe de ienupăr, În
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Infuzie de flori de soc, 2 lingurițe la o cană de apă clocotită. Se beau 3 căni pe zi. Cataplasme cu infuzie de flori de soc, 2 lingurițe Într-un litru de apă fierbinte. Băi cu frunze și fructe de soc, 50-100 g la 3 litri de apă clocotită, care se strecoară și se adaugă apei din cadă. Frecții cu ulei din fructe de ienupăr, În alcool 1%. Frecții cu venin de albine. NEVRALGIE CERVICALĂ (dureri În regiunea cervicală) Infuzii cu
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
ienupăr, În alcool 1%. Frecții cu venin de albine. NEVRALGIE CERVICALĂ (dureri În regiunea cervicală) Infuzii cu frunze mărunțite de iederă, o linguriță la o cană de apă În clocot. Se beau 2 cești pe zi. Infuzie de flori de soc, 2 lingurițe la o cană de apă fierbinte. Se beau 3 cești pe zi. Cataplasme cu rădăcină de tătăneasă, 4-5 linguri de plantă la o cană cu apă, care se fierbe 20 de minute. Cataplasme calde cu flori și frunze
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
să bea oțetul. Alta: făină de secară să frământați cu rachiu să faci o turtă și s-o Întinzi cât cuprinde junghiul, să o ude cu rachiu și să o presare cu chimen pisat. De durere de cap: floare de soc să fierbi și să spele capul Într-o zi, de două ori. Cui pute gura: frunză de salcie albă sa fierbi și să speli gura de zece ori, cu oțet. De durere de ureche: rădăcină de hrean să pisezi bine
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
mare Îi usucă și să-i pisezi și să-i dai să bea cu lapte dulce, când te doare. De durere de cap: frunză de pelin alb, să opărești cu oțet undezat (diluat) și leagă la cap. Alta: floare de soc să fierbi și să speli capul, Într-o zi, de 9 ori. Pentru trânji (hemoroizi): frunze de nuc să pisezi și să plămădești (macerezi) cu rachiu tare și să-l bea, că-i va trece. De dureri : sămânță de scai
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
frigurile, să iei cîte o porție, pe nemâncate. Pentru durere de gât: să pisezi coajă de rodie și s-o fierbi, apoi să ții zeama În gură, că trece. Pentru rast când are omul la inimă: să iei coajă de soc, s-o pisezi și s-o pui peste rast. Într-alt chip: să umpli o bașcă de berbec cu oțet de vin și s-o pui deasupra rastului, să stea toată noaptea, 3 seri. Pentru asurzeală (surditate): să iei unt
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
să picuri cîte 3 picături În ureche. Pentru durerea capului: să pisezi rută verde și s-o amesteci cu rachiu și drojdie sau cu oțet și să le legi la cap până va trece. Și alta: să iei floare de soc, s-o fierbi și să te speli pe cap, până la 9 ori. Când curge omului trupul (are diaree): să iei câteva gutui și să le pisezi bine, să le strecori zeama, s-o bei pe nemâncate, dimineața și seara. Când
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
și seara. De ieșire afară: revent plămădindu-se În rachiu și bându-se la prânz și seara câte un păhăruț. Pentru junghi: 12 și mai multe lipitori se pun pe locul cu junghi. Pentru nădușeală (transpirație): mușețel cu floare de soc reduce nădușeala, bându-se ca un ceai. La facerea (nașterea) femeii: rută pisată și dată să bea asupra muncilor (durerilor). După facere, pentru casă, zeamă de mușețel (ceai) și untdelemn să ia cu apă, fără sare. După săvârșire, pentru scurgerea
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
se poate vindeca, nici vindeca: coajă de stridie să ardă bine și să o piseze și piatră acră arsă, să le amestece cu cretă și să ungă la bube. Pentru răceală multă: să jupoaie cea după deasupra de la lemnul de soc, să o lepede să rămână verdeața și pe aceea să răzuie cu cuțitul și cu mălai de mai, să o puie Într-o tigaie la foc și să facă 2 perioare de pânză și fierbinte să o pună În perioară
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
-i trece. Pentru umflături la om sau la femeie : iarba lui Tatin (tătăneasă) să o Încălzească și să se oblojească cu ea, că trebuie să se dezumfle, sau de va fi coaptă, să spargă. Pentru albeață la ochi: burete de soc să usuce bine, să-l piseze și să-l cearnă de 9 ori și să-l sufle În ochi, miercurea și vinerea, dimineața. Pentru albeață de multă vreme: să caute furnici mari de copaci, să le bage Într-o sticlă
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
busuioc, Îndulcit cu miere sau frunze de busuioc macerate În vin, Împreună cu frunze de nalbă, roșcove, semințe de gutui și frunze de cimbru. Alt leac: ceai din amestec de flori de nalbă, de coada șoricelului, de urzică, de tei, de soc și de iasomie. Tuberculoză: pulbere de oase luată cu ceai, lapte sau În mâncare, ca substanțe calcifiante. Reumatism: ceai și băi din salcie, dar și băi cu fiertură din semințe de ovăz, secară, grâu, porumb, frunze de brad, molid și
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de 15 minute, luăm spuma albă care se formează deasupra, picurăm puțină zeamă de lămâie, mai lăsăm câteva clocote și dăm la răcit. Punem în sticle bine închise și punem data, apoi le depozităm în cămară. SOCATĂ 14 flori de soc, 10 l de apă rece, o lămâie - coajă și zeamă, o linguriță de sare de lămâie, o linguriță de oțet, 100 g zahăr ars și 1 kg zahăr Se amestecă timp de 2 zile. Se filtrează și se pune în
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
Press, San Diego, California, 2003. 15. Jenkins, G.; Wallace, M., IT Policies and Procedures: Tools and Techniques that Work, ediția a III-a, Prentice Hall, New York, 2001. 16. Katz, A.H., „Classification: System or Security Blanket”, J. Natl. Class. Mgmt. Soc., 8, 76-82, 1972. 17. King, C.M.; Dalton, C.E.; Osmanoglu, T.E., Security Arhitecture: Design, Deployment and Operations, Osborne/McGraw-Hill, Berkely, California, 2001. 18. Krause, M.; Tipton, H.F., Information Security Management Handbook, ediția a IV-a, volumul I, Auerbach Publications, New York, 1999
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
lui a fost mult mai evidentă decât a altor literați. Oare exist ă vreo cauză? Articole ca cele citate și altele - vorba lui I. Delamisa (Ion Manta - Roșie, magistratul) care la 15 aprilie 1955 semna articolul „Scriitori bârlădeni și „Comanda soci ală” a ceasului de față” - au fost număr de număr: „Mai multă atenție ate lierelor mobile din regiunea noastră”, de Elena Prisecar u; „L‐am văzut pe tovarășul Stalin” - scria M. Florescu, student la Institutul de căi ferate din Moscova
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Durkheim, E., Le suicide, Alcan, Paris, 1930. Ellenberger, H.F., „Ethno-psychiatrie” în EMC, Socio-psychiatrie, vol.III, Masson, Paris, 1965. Enăchescu, C. Enăchescu, C. „Struttura ed esistenza nella psicologia normale e patologica (Saggio sula questione ontologica nella patologia mentale)” în Riv. Psicol. Soc., 17, 4, 1970. Enăchescu, C., „Analyse psychopathologique des rêves et des états oniro-hallucinatoires dans la peinture des malades mentaux” în Ann. Méd. Psychol., 1, 2, 1970. Enăchescu, C., „Considerații asupra aspectelor „psihoestetice” ale artei psihopatologice” în Neurologia, 18, 4, 1973
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
mai importantă decât în opera altor scriitori, pentru că opera lui e comică, și într o astfel de operă, numele e o însușire mai esențială a personajului, decât în alte genuri literare.“ 5.10. IORDAN, IORGU: „Limba eroilor lui Caragiale“, București, Soc. de științe istorice și filologice, 1955, p. 56. Iorgu Iordan explică în studiul său cum posibilitățile de dezvoltare a vieții culturale în condițiile social-economice din a doua jumătate a secolului al XIX-lea sunt reduse la minimum. Învățământul superficial dă
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
sunt considerate ca fiind bune substanțe drenante cutanate, dar și mai bune dacă în folosire le combinați cu alte forme de drenaj pe care tocmai le-am descris. Plantele cu proprietăți sudorifice sunt: scocul, mușețelul, brustrulele, trei-frați-pătați și limba-mielului. În ceea ce privește socul, puteți face o simplă infuzie: adăugați 15 ml (o lingură) de flori la 250 ml (o cană) de apă și lăsați să se infuzeze 10 minute. Și mușețelul ne poate ajuta să profităm de proprietățile sale sudorifice prin infuzie. În
Sănătate și energie Sfaturi practice pentru eliminarea toxinelor din organism by Alicia Hart () [Corola-publishinghouse/Science/2220_a_3545]
-
în istoria modernă universală, Ed. Universității "Petru Maior", Tg. Mureș, 2008. BICHICEAN, Gheorghe, Istorie europeană, Ed. Thausib, Sibiu, 2001. BICHICEAN, Gheorghe, Monarhia și Adunările de stări în Europa medievală, ediția a II-a, Ed. Thausib, Sibiu, 2000. BLOCH, Marc, La Soci(t( f(odale. Les Classes et le gouvernement des hommes, Editions Albin Michel, Paris, 1949. BOEMEKE, Manfred F., FELDMAN, Gerald D., GLASER, Elisabeth (ed.), The Treaty of Versailles. A Reassessment after 75 years, German Historical Institute, Cambridge University Press, Washington
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
e sociale, Editrice Vita e Pensiero, Milano, 1970. BUZATU, Gh. (coordonator), Titulescu și strategia păcii, Ed. Junimea, Iași, 1982. BUZATU, Gh., Din istoria secretă a celui de-al doilea război mondial, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1988. CALMETTE, J., La soci(t( f(odale, ediția a II-a, Paris, 1927. CALVOCORESSI, P., Politica mondială după 1945, ed. a VII-a, CEU, 2000. CASTELLAN, George, Histoire des Balkans (XIVe XXe siecles), Fayard, Paris, 1991. CASTELOT, André, Napoleon, vol.1-2, Ed. Politică, București
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Paris 1880) 128, apud G. Lobrano, Uxor quodammodo domina, Cap. I. Il carattere "comunitario" del diritto di famiglia nel sistema giuridico romanista e il diritto romano, în Ius Antiquum, nr. 5/2006 (Tradizione romana), p. 10. 12 J. Calmette, La soci(t( f(odale, Paris, 1927, pp. 9-11. 13 Tacitus, XIII, 1. 2. 14 Ibidem, XIV, 1. 15 Suetonius, Viețile celor doisprezece cezari, RAO Clasic, București, 1998, III. 22. Asasinatul a fost pus la cale de Tiberius (14-37). El făcea parte
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
vol. I, București, 1962, pp. 111-112. 46 J. Calmette, op. cit., pp. 19-21. Asupra acestor instituții la germani, a se vedea J. Fleckenstein, op. cit., pp. 119-122 (Vasalitatea) și pp. 122-124 (Beneficiul). 47 J. Fleckenstein, op. cit., p. 124. 48 M. Bloch, La Soci(t( f(odale. Les classes et le gouvernement des hommes, Paris, 1949, p. 259. 49 Ibidem. 50 P. Miquel, op. cit., p. 66. J. Fleckenstein, op. cit., p. 140. Istoria diplomației, I, p. 111. 51 M. Bloch, op. cit., p. 259. Gh. Bichicean
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
sînt mai multe văi, dintre care unele arabile, altele Împădurite, iar altele cu cîteva așezări gospodărești. Prima deschizăturăde vale, formată de doi pinteni, pornind de la „ Groapa Lupilor ” , cu un bot de deal Între ei, spre dreapta la intrare, este Valea Socului, vale bogată În vegetație și prielnică culturilor de grîu, porumb și fînețe, bogată În pomi fructiferi: meri, peri, cireși. Era o vale mult căutată de Îndrăgostiți, dar și o vale de recreere. De primăvara pînă toamna tîrziu, roadele Îmbelșugate ale
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
o vale de recreere. De primăvara pînă toamna tîrziu, roadele Îmbelșugate ale acestei văi, apa rece a celor două fîntîni, umbra răcoroasă a sălciilor pletoase, pomii roditori, ciripitul păsărilor, te Îmbie să respiri tihna acestei văi. În partea opusă văii Socului, tot În aceasta deschizătură, este Valea Trestiei, nume dat probabil, de la trestia de baltă ce crește pe vadul văii. Peste „ Dealul Trestiei ” și Între un alt deluleț, ce cade tot perpendicular pe matcă, este „ Valea Cuțilei ”, peste un altul „ Valea
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]