5,527 matches
-
interpretări simpliste și superficiale, precum: „oamenii nu mai pot suporta mizeria și sărăcia”, „acum pe nimeni nu interesează ce se întâmplă cu celălalt”. Din păcate, printre astfel de comentatori publici, mediatizați, au fost nu doar reporteri și ziariști, ci și „sociologi” și „psihologi” (dar, poate că nu întâmplător, nu și psihosociologi). Observații asupra unor evenimente din derularea vieții de zi cu zi, cum este cel al uciderii lui Kitty, ca și investigații expres proiectate au sugerat că există mai multe stadii
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
comportamentului prosocial sugerează că noi, ființele umane, în ciuda slăbiciunilor și nereușitelor de care dăm dovadă, suntem capabili și de profundă grijă neegoistă pentru semenii noștri (...). Suntem mai sociali chiar decât ne lasă să întrevedem teoriile elaborate de psihologia socială a sociologilor” (1998, p. 307). Oricât de mult credit am acorda valorilor morale și principialismului - lucru pe care, de altfel, l-au practicat de mult analiști ai naturii umane și vieții sociale din alte discipline, filosofi, istorici, antropologi, sociologi și alții -, nu
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
psihologia socială a sociologilor” (1998, p. 307). Oricât de mult credit am acorda valorilor morale și principialismului - lucru pe care, de altfel, l-au practicat de mult analiști ai naturii umane și vieții sociale din alte discipline, filosofi, istorici, antropologi, sociologi și alții -, nu putem ignora faptul că și altruismul, și conduitele prosociale concrete se petrec la intersecția cauzală a mai multor factori. Datele empirice, cu explicațiile și interpretările atașate lor, arată cât de variabile și complexe sunt motivația și decizia
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
tipuri de grupuri cu relevanță în abordarea (psiho)sociologică. Grupurile primare sunt grupuri mici, în care nu numai că oamenii au relații „față în față”, se cunosc nemijlocit, dar aceste relații sunt emoțional-afective, de intimitate, căldură și solidaritate. H. Cooley, sociologul american care a operat distincția primar/secundar în problematica grupului, afirmă că grupurile primare sunt „leagănul naturii umane” (1909). Decisiv în formarea personalității noastre este grupul familial, dar mai târziu și alte grupuri devin vitale pentru siguranța și confortul nostru
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de alt gen nu presupun relații „față în față” și nu implică scopuri personale durabile pentru indivizii concreți. Este și cazul marilor întreprinderi, al organizațiilor în general. Pe plan social mai larg, disocierea grupuri primare/secundare se regăsește în ceea ce sociologul german F. Tönnies (1887) a teoretizat ca fiind Gemeinshaft (comunitate) și, respectiv, Geselshaft (societate). Termenul Gemeinshaft se referă la comunități mici și tradiționale, caracterizate prin relații de grup primar și relativ stabile transgenerațional, pe când Geselshaft, la relații de tip secundar
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
putând identifica și altele decât cele expuse mai sus. Dacă ne referim la condiția minoritară etnică văzută ca entitate colectivă, păstrarea identității ei depinde, desigur, în primul rând de dorința și voința de a o păstra. Dar, pentru psihosociologi și sociologi, chiar aceste date subiective sunt determinate de o serie de factori exteriori, mai precis de interacțiunea dintre trăsăturile majorității și cele ale minorității, dintre care decisive sunt nivelul de trai al uneia și al celeilalte și puterea în alocarea de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
soluții care să aducă, în situația dată, maximum posibil de avantaje fiecărui actor. Strategiile optime (raționale) pot fi identificate de actorii sociali înșiși sau induse de autoritate ori prin intermediul normelor - așa cum arată teoria alegerii raționale (Coleman, 1990; Iluț, 1990). Mulți sociologi consideră că pluralismul democratic care să încurajeze un comportament rațional al indivizilor și grupurilor, producător de beneficii mutuale, este mai mult un deziderat decât o realitate chiar în SUA. Puterea, averea, resursele de a participa la viața socială sunt nu
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
sunt tot mai puține norme prescriptive („ce trebuie să faci”) și proscriptive („ce nu trebuie să faci”) general acceptate. Totodată, sunt tot mai prezente valori, norme, atitudini (opinii) și comportamente identice sau foarte apropiate în toate culturile (Hannessy, 1985). Remarca sociologului american făcută în anii ’80 și-a amplificat validitatea o dată cu încheierea mileniului doi și intrarea în cel de-al treilea. Globalizarea, ca tendință de sedimentare pe toată planeta a unor comportamente comune, dar și sporirea diversității culturale în interiorul aceleiași țări
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
spontane, expresive și pe termen scurt, iar revoluțiile sunt deliberative (conștiente și structurate), instrumentale și pe termen lung. Într-o foarte documentată lucrare, dedicată în exclusivitate acțiunii sociale și unde se analizează și acțiunea virtuală petrecută în spațiul cibernetic (cyberspace), sociologul clujean Achim Mihu (2002) operează distincția dintre acțiunea colectivă și acțiunile de tip borderline. Spre deosebire de prima formă, care, în spirit weberian, înseamnă acțiunile inițiate în comunități structurate, cu viață comună, coezive, cele din urmă sunt caracteristice agregatelor, simplelor colecții de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
raporturile intersubiective în experiența vieții cotidiene. Aceste abordări, numite sociologii interpretative, cuprind mai multe teorii care s-au aplecat inclusiv asupra fenomenului comunicațional: dintre ele, ne vom opri asupra interacționismului simbolic și etnometodologiei. ¬ Interacționismul simbolic. Curentul interacționist este rezultatul cercetărilor sociologilor reuniți în ceea ce s-a denumit școala de la Chicago. Pentru Herbert Blumer, creatorul conceptului, interacționismul simbolic subliniază natura simbolică a vieții sociale. În 1969, Blumer rezumă acest demers în trei premise principale: „Prima premisă este aceea că oamenii acționează față de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Sava, Muzica și literatura, II, București, 1987, 244-260; Gheorghe Iancovici, Pasiunea eseului - Eugeniu Sperantia. Un tratat de estetică ignorat, MS, 1988, 1; Scarlat, Ist. poeziei, IV, 121; Gheorghe Toma, Problema metafizicii la E. Sperantia, TR, 1992, 37, 38; Teodor Tanco, Sociologul Eugeniu Sperantia, pref. Tudor Drăganu, postfață Achim Mihu, Cluj-Napoca, 1993; A. I. Brumaru, Cartea ontopoietică, F, 1994, 12; Ion Maxim Danciu, Eugeniu Sperantia și dinamica umanului, „Saeculum”, 1995, 1-2; Muthu, Cântecul, 126-128; Doru Pop, O biografie neromanțată a scriitorului român, TR
SPERANTIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289824_a_291153]
-
etnologie”, 1995, 1; Ion Sofronie, Victimă a genocidului stalinist, „Luceafărul” (Chișinău), 1996, 36; Grigore Botezatu, Din corespondența inedită a profesorului Petre V. Ștefănucă, „Revista de etnologie”, 1997, 2; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 291; Datcu, Dicț. etnolog., III, 242-244; Ștefan Costea, Sociologi români. Mică enciclopedie, București, 2001, 447. Gr. B.
STEFANUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289912_a_291241]
-
STAHL, Henriette Yvonne (9.I.1900, Saint-Avold, Franța - 25.V.1984, București), prozatoare și traducătoare. Este fiica Alexandrinei Blanche Boeuve, profesoară, și a lui Henric Stahl, profesor și literat; sociologii Henri H. Stahl și Șerban Voinea sunt frații ei (cel de-al doilea doar prin mamă). Venită în țară în 1901, S. va face cursul primar și liceul în particular, iar între 1921 și 1925 va urma Conservatorul de Artă
STAHL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289841_a_291170]
-
la Sighet foști deținuți politici, exponenți ai disidenței, ai opoziției anticeaușiste: Cicerone Ionițoiu, Doina Cornea, Radu Filipescu, legendarul Vasile Paraschiv, Gabriel Andreescu, Dumitru Iuga, P. M. Băcanu, lipsind însă, din păcate, Paul Goma, Dorin Tudoran, Mircea Dinescu. Au fost apoi istorici, sociologi, comentatori politici, ziariști: Alexandru Zub, Dinu C. Giurescu, Victor Frunză, Stelian Tănase, Mircea Carp, Adrian Niculescu, Marius Oprea, Doina Jela, Petru Caraman, Ilie Șerbănescu, Lavinia Betea, Dorin Branea, Anatol Petrencu (din Chișinău), Ioana Boca (ea avînd și un mare rol
Sighet 2002 by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14991_a_16316]
-
sistem propriu. Pentru a-l verifica și a-l face cunoscut, pleacă în Franța, unde se și căsătorește. Acolo i se naște, în 1900, și primul copil, viitoarea romancieră Henriette Yvonne Stahl, cel de-al doilea, Henri H. Stahl, ilustru sociolog peste decenii, venind pe lume după un an, la București. În 1901 debutează la „Moftul român”, cu sceneta Furtună conjugală, iscălită Stahl. Tot atunci se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București, licența luându-și-o
STAHL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289842_a_291171]
-
a necesității istorice, dar și a caracterului binefăcător, stimulativ al împrumuturilor formale, Lovinescu ajunge, după alți trei-patru ani, la o întreagă și complexă construcție teoretică, pe larg înfățișată și argumentată în Istoria civilizației române moderne. Aici criticul în ipostază de sociolog găsește un sprijin oportun în concepția pishologistă și finalistă a gânditorului francez Gabriel Tarde cu privire la rolul imitației în viața socială. Invențiile se produc mult mai rar și au un caracter eminamente individual, socializarea lor căzând tocmai în sarcina imitațiilor, ca
SINCRONISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289696_a_291025]
-
produsul dialectic al confruntării, în sens hegelian, dintre o teză și o antiteză istorică. Oricât de interesantă și de atrăgătoare se înfățișează această teorie lovinesciană, aplicată evoluției politice și sociale române, oricât de convingător se impune autorul în haine de sociolog, nu aceasta era de fapt adevărata sa vocație și nici principalul său scop. Cum s-a mai observat și cum Lovinescu însuși a lăsat să se înțeleagă, miza cea mare și ambițioasă o constituia demonstrația relativ indirectă a necesității de
SINCRONISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289696_a_291025]
-
ale persoanei umane, precum și importanța lor În cunoașterea și Înțelegerea acesteia. 7 CONȘTIINȚA MORALĂ Funcția profetică Problema conștiinței morale este deosebit de complexă și ea rămâne o temă de permanentă reflecție, dar și de dispute pentru specialiștii psihologi, moraliști, teologi, medici, sociologi etc. Ea este una dintre cele mai importante dimensiuni ale ființei umane, care se poate manifesta sub diferite moduri, având ca funcție principală cenzura actelor noastre, puse sub semnul valorilor morale, a ceea ce este permis și a ceea ce este interzis
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
avem Întotdeauna impresia că ne referim la un cadru conceptual bine delimitat. De fapt, lucrurile nu stau deloc așa (M. Foucault, M. Thuilleaux, G. Lanteri-Laura, F. Gregoire, A. Jaccard, J.H. Bless, J. de Tonquédecă. Mulți specialiști - medici, psihologi, filosofi, moraliști, sociologi − susțin cu argumente, mai mult sau mai puțin solide, există mai multe feluri de nebunie. Nebunia, este, În primul rând, un concept cultural cu o semnificație sau cu un conținut foarte larg și, În același timp, permisibil și fluctuant, În raport cu
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
în care ne zbatem” și implicit misiunea uriașă ce revenea „muncii intelectuale”, întru maturizarea mentalului public. Ambiția redactorului revistei, în direcția creșterii nivelului de cultură politică și intelectuală, e neobosită. La pagina întâi, teoretică, Camil Petrescu, în postură de ideolog, sociolog și politolog, semnează toate editorialele revistei, printre care: Muncitorii intelectuali și ideea de clasă: (1) Cum s-a creat burghezia noastră, (2) Naționalismul burgheziei în industrie și naționalismul ei în război; Ce ne preocupă?, Cine sunt muncitorii intelectuali?, Materialism, mașinism
SAPTAMANA MUNCII INTELECTUALE SI ARTISTICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289482_a_290811]
-
sănătate mintală și de combatere a bolilor psihice atât la individ, cât și în cadrul comunității social-umane. Deși ramură a medicinei, igiena mintală, prin valențele sale multiple, reprezintă un important instrument în activitatea psihologului, a defectologului, a asistentului social și a sociologului. Ea nu este o activitate simplă, obișnuită. Acțiunea de igienă mintală se întemeiază pe un program de psihoprofilaxie, care implică activitatea unei „echipe terapeutice” complexe, cu caracter interdisciplinar, în care activitatea medicului, a psihiatrului și a psihologului se împletește cu
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
igienă mintală se întemeiază pe un program de psihoprofilaxie, care implică activitatea unei „echipe terapeutice” complexe, cu caracter interdisciplinar, în care activitatea medicului, a psihiatrului și a psihologului se împletește cu cea a infirmierei, a asistentei sociale, a defectologului, a sociologului, a juristului și a economistului. Orice acțiune de igienă mintală este o cooperare lărgită, în care statul este obligat să intervină, susținând-o moral și material. Este în interesul instituțiilor de stat și guvernamentale să promoveze acțiunea de igienă mintală
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
prin intermediul sistemului de valori ale modelului socio-cultural. Avându-se în vedere faptul că aria de cuprindere socială a acțiunii de igienă mintală este extrem de largă, aceasta reclamă o importantă concentrare de forțe cu caracter multidisciplinar: medici, psihologi, educatori, asistenți sociali, sociologi, economiști, juriști, asistenți medicali, precum și instituții de stat. Activitatea trebuie să se înscrie într-un larg program de măsuri sociale, care să antreneze majoritatea sectoarelor vieții sociale. Această acțiune trebuie să își găsească locul în programele de măsuri social-politice permanente
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
obiectivele propuse de acțiunea de igienă mintală. Aceasta presupune o conlucrare activă între membrii echipei. În ceea ce privește componența sa, echipa terapeutică dispune de următorii specialiști: medic psihiatru, medic de medicină generală sau specialist igienist sau de medicină socială, psiholog, asistent social, sociolog, jurist și economist, pedagogi, asistenți medicali. Li se asociază familiile celor vizați, instituții sociale, școala, biserica etc. 2) Dotarea tehnico-materială Succesul echipei terapeutice nu depinde numai de competența profesională și de conștiinciozitatea membrilor săi. Incontestabil că acestea reprezintă aspecte importante
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de igienă mintală trebuie să aibă o pregătire plurivalentă de specialitate: medico-psihologică și psihosocială. Aceste domenii nu pot fi separate în cazul igienei mintale, iar garanția unor rezultate eficiente este dată de formația pluridimensională a viitorilor specialiști. Medicii, psihologii și sociologii, asistenții sociali, educatorii care vor fi antrenați în programele de sănătate mintală, vor avea responsabilități serioase. Ei nu trebuie să aibă numai o pregătire strictă de specialitate, ci, în primul rând, trebuie formați în spiritul unei largi viziuni despre om
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]