12,660 matches
-
cunoașterii, din ce în ce mai puternică, o mișcare a studiilor complexe, care vorbește despre săgeata timpului, despre incertitudini, și care crede că sistemele sociale umane sunt cele mai complexe, dintre toate sistemele". Vezi "Statutul sociologiei ca știință socială", în Dumitru Otovescu-co., Tratat de sociologie generală, Editura Beladi, Craiova, 2010, p. 106. 820 Solomon Marcus, Provocarea științei, Editura Politică, București, 1988, p. 122. 821 Credem că știința ne-a adus azi în situația de a considera că omul are capacități nelimitate de cunoaștere și că
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
descoperite mai întâi pe cale matematică și apoi, prin perfecționarea instrumentelor de observare, descoperirile sunt confirmate. Din acest motiv nu împărtășim părerea lui Wallerstein care afirmă: "Trăim într-un univers incert,al cărui singur merit este permanența acestei incertitudini...". Vezi "Statutul sociologiei ca știință socială", în Dumitru Otovescu-co., Tratat de sociologie generală, Editura Beladi, Craiova, 2010, p. 108. 822 Ce înțelegem prin "natură" și "lege naturală"? Vezi René Descartes, Lumea, Editura IRI, București, 2003, p. 51. 823 Vezi și René Descartes, Lumea
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
instrumentelor de observare, descoperirile sunt confirmate. Din acest motiv nu împărtășim părerea lui Wallerstein care afirmă: "Trăim într-un univers incert,al cărui singur merit este permanența acestei incertitudini...". Vezi "Statutul sociologiei ca știință socială", în Dumitru Otovescu-co., Tratat de sociologie generală, Editura Beladi, Craiova, 2010, p. 108. 822 Ce înțelegem prin "natură" și "lege naturală"? Vezi René Descartes, Lumea, Editura IRI, București, 2003, p. 51. 823 Vezi și René Descartes, Lumea, Editura IRI, București, 2003, pp. 113-177. 824 Pentru o
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
o aduce în sufletul lui nici o experiență de pe firul timpului, și care participă în calitate de factor constitutiv, reglator și modelator, la orice experiență". Vezi și Ilie Bădescu, "Relații sociale. Spațiul dens. Noi teorii asupra relațiilor sociale", în Dumitru Otovescu-co., Tratat de sociologie generală, Editura Beladi, Craiova, 2010, pp. 282-283. 1083 Pentru o imagine cu privire la problemele interne al comunismului rusesc de a se structura într-un partid politic. Vezi V.I. Lenin, " Un pas înainte, doi pași înapoi", în Opere complete, vol. 8, Editura
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
și pe moarte, care cere tărie, disciplină,fermitate, intransigență și unitate de voință", Opere, vol. 41, Editura Politică, București, 1966, p. 6. 1146 Pentru o analiză sociologică a claselor sociale recomandăm Maria Larionescu, "Structura socială", în Dumitru Otovescu-co., Tratat de sociologie generală, Editura Beladi, Craiova, 2010, pp. 320-338. 1147 Immanuel Wallerstein pune în evidență (chiar dacă în mod involuntar) confuzia pe care a trăit-o Marx atunci când a pus semnul de egalitate între transformările de ordin social,conflictele firești, în devenirea și
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
ordin social și în același timp este, la marxiști, punctul de plecare în analiza societății capitaliste "exploatatoare". Fraza care deschide prima secțiune a "Manifestului comunist" este următoarea: ,,Istoria societăților de până azi este istoria luptelor de clasă". (Immanuel Wallerstein, "Statutul sociologiei ca știință", în Dumitru Otovescu-co., Tratat de sociologie generală, Editura Beladi, Craiova, 2010, pp. 79-110). O frază discutabilă sub semnul adevărului său și în spatele căreia se va ascunde o lungă istorie a unor conflicte imaginate și fabricate. Muncitorii vor vedea
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
marxiști, punctul de plecare în analiza societății capitaliste "exploatatoare". Fraza care deschide prima secțiune a "Manifestului comunist" este următoarea: ,,Istoria societăților de până azi este istoria luptelor de clasă". (Immanuel Wallerstein, "Statutul sociologiei ca știință", în Dumitru Otovescu-co., Tratat de sociologie generală, Editura Beladi, Craiova, 2010, pp. 79-110). O frază discutabilă sub semnul adevărului său și în spatele căreia se va ascunde o lungă istorie a unor conflicte imaginate și fabricate. Muncitorii vor vedea peste tot numai dușmani de clasă pe care
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
o activitate a oamenilor îndreptată, direct sau indirect, spre rezolvarea unor probleme ale oamenilor. În general, o instituție (iar organizațiile sunt un tip specific de instituție) este ,,entitatea care există grație legii, normelor în vigoare” <footnote Speranția, Eugeniu, Introducere în sociologie, vol. II, Casa Școalelor, București, 1944, p. 137. footnote> stabilite de colectivitate și adresate unei colectivități, este orice ,,mod de conduită instituit de colectivitate” care ,,nu depinde de fiecare voință particulară luată în parte”<footnote Durkheim, Émile (a se vedea
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
de vedere al unui mare spectru de științe și formațiuni profesionale. În acest „spectru” formativ vom întâlni managementul afacerilor, marketingului, calității, conducerii, serviciilor, comerțului, merceologiei; studiem diferențiat managementul macroeconomiei și al microeconomiei; facem apel la abordarea managementului din perspectiva economiei, sociologiei, psihologiei, dreptului etc. Pentru fiecare dintre aceste „corpuri” disciplinare avem la dispoziție definiții și caracterizări, de asemenea, diversificate. Și totuși, toate acestea au o realitate esențială comună, ele referindu-se la aspectele particulare ale activităților umane. „Managementul calității” nu se
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
o măsură uneori determinată, de factorii de natură societală. De aceea, vorbim și de comportamentul colectiv, „termen generic care desemnează tipurile de comportament proprii unor indivizi care, sub influența unei credințe împărtășite, acționează uneori în «concentrat»”<footnote Larousse. Dicționar de sociologie, Editura Univers Enciclopedic, București, 1996, p. 56. footnote>. Comportamentele de grup (care nu se confundă cu cele colective) se referă la „ansamblul comportamentelor realizate de membrii unui grup în calitatea lor de membri ai grupului și în legătură cu poziția lor în cadrul
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
vor întâlni în forma lor „pură” (ca „tipuri ideale” după terminologia lui Max Weber). Omul real „va prezenta o combinație a unora dintre aceste tipuri, putând a se detașa predominanța unuia sau a altuia”<footnote A se vedea Hoffman, Oscar, Sociologia organizațiilor, Editura Economică, București, 2004, paragrafele 2, 3. footnote>. Așa cum a arătat sociologul Max Weber (1864-1920) în organizații se manifestă forțe social-politice diferite, față de care oamenii iau atitudini în raport cu poziția lor față de autoritate, iar această poziție, la rândul său, depinde
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
esențial; dacă mentalitățile omului sunt un puternic determinant al acțiunilor sale, atunci măsura în care viziunea religioasă generează o clasă diferențiată de percepere socială a lumii va avea influențe majore asupra întregului mod de viață al oamenilor. Cel care în „sociologie” a studiat și a statuat cu claritate acest mod specific de comportament al omului religios, a fost sociologul francez Émile Durkheim (1858-1917), după care „religia este în definitiv sistemul de simboluri prin care societatea își capătă conștiința de sine, este
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
Percepția socială a omului religios este generată de principiul funcțional „iubește pe aproapele tău ca pe tine însuți”, ceea ce va impune un sistem motivațional specific, o conducere bazată pe luarea în considerare a „trăirilor sufletești” specifice. Astfel, întâia problemă a sociologiei nu se referă la instituțiile, nici la structurile sociale, ci la cadrele trăirii colective, care sunt totdeauna cadre de actualizare a „latențelor sufletești”. „Sociologia este știința acestor cadre sociologice sau spirituale, care se actualizează proporțional cu intensitatea trăirilor spirituale, individuale
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
specific, o conducere bazată pe luarea în considerare a „trăirilor sufletești” specifice. Astfel, întâia problemă a sociologiei nu se referă la instituțiile, nici la structurile sociale, ci la cadrele trăirii colective, care sunt totdeauna cadre de actualizare a „latențelor sufletești”. „Sociologia este știința acestor cadre sociologice sau spirituale, care se actualizează proporțional cu intensitatea trăirilor spirituale, individuale și colective, dar care se pot dezactualiza atunci când această intensitate scade, oricând asemenea trăiri sunt derivate (recanalizate) de la rânduiala creației”<footnote Bădescu, Ilie, Noologia
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
care aduce în discuție aspectele psihologice ale muncii, condițiile de lucru, concentrându-se asupra sensului conceptului de „climat psihosocial” al întreprinderii<footnote Mayo, Elton, The Human Problems of an Industrial Civilization, Macmillan, New York, 1933; a se vedea și Hoffman, Oscar, Sociologia muncii, Editura Hyperion, București, 1996, pp. 19-22. footnote>; etapa managementului personalului - (cele două faze) pune în evidență viziunea managerială bazată pe funcțiunea de personal (Fayol); etapa managementului resurselor umane - valorizează și valorifică în special conceptul de „resursă umană”, ca element
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
utilă, muncește?”. Dacă vom căuta răspunsuri la aceste întrebări vom vedea că dificultățile rezultă din aceea că suntem obligați să schimbăm criteriile de evaluare a activităților menționate, că rămâne discutabil prin lipsa unor cadre de judecată constante<footnote Hoffman, Oscar, Sociologia muncii, Editura Victor, București, 2002, paragraful 2. footnote>. Fără a mai intra în dezbaterea acestei probleme, vom spune că există, în această privință, două abordări<footnote Freyssenet, Michel, „The Emergence Centrality and End of Work”, Current Sociology, SAGE Public, London
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
aspecte) și pot mai bine dezvălui complexitatea unor realități. „Această reprezentare, ce se sprijină pe o observație, este o construcție care urmărește explicarea obiectului, în sincronia și diacronia sa. Produsul acestei elaborări va fi numit «model»”<footnote Larousse, Dicționar de sociologie, p. 176. footnote>. Termenul de „model” provine din latină (modus - măsură) și desemnează o clasă foarte diversă de produse<footnote Zamfir, Cătălin, Vlăsceanu, Lazăr (coordonatori), Dicționar de sociologie, Editura Babel, București, 1993, pp. 365-366. footnote>. Sunt modele axiomatizate, logice, matematice
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
sa. Produsul acestei elaborări va fi numit «model»”<footnote Larousse, Dicționar de sociologie, p. 176. footnote>. Termenul de „model” provine din latină (modus - măsură) și desemnează o clasă foarte diversă de produse<footnote Zamfir, Cătălin, Vlăsceanu, Lazăr (coordonatori), Dicționar de sociologie, Editura Babel, București, 1993, pp. 365-366. footnote>. Sunt modele axiomatizate, logice, matematice, formatizate, conceptuale orientate sau scheme conceptuale etc. Modelele managementului resurselor umane reprezintă modalități de exprimare a unor aspecte esențiale ale acestuia (alcătuire, funcționare etc.) prin dezvăluirea a ceea ce
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
taylorismului, acordând unui post sarcini (operații) mai multe și mai complexe, mărind interesul și satisfacția. „Rotația muncii” (job rotation) constă în trecerea periodică a unui om de la un post la altul<footnote Pentru aceste experiențe, a se vedea Hoffman, Oscar, Sociologia muncii, Editura Hyperion, București, 1996, pp. 23-25. footnote>. Mai recent, locul de muncă începe a fi conceput în raport direct cu problematica umană generală a unei instituții și cu cerințele tot mai presante ale democratizării vieții în „spațiul social al
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
au intrat În biblioteci, iar după 1989 mai multe titluri importante din bibliografia canonică a antropologiei culturale au fost traduse și publicate. Folcloriștii autohtoni au realizat câteva dicționare referitoare la figurile mitologice, datinile și sărbătorile populare, iar unele dicționare de sociologie și o traducere a unui dicționar de antropologie ar putea oferi informații despre teoriile și conceptele folosite În acest domeniu. Peisajul este foarte diferit de ceea ce aveam noi la dispoziție În anii ’70. Cu toate acestea, tânărul Învățăcel sau cititorul
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
populare În continuă transformare, sfera industriilor culturale (filmul, televiziunea, presa scrisă, sistemul publicitar, muzica etc.), literatura și artele „Înalte” etc.; c) investigarea acestor forme culturale s-a făcut din perspective teoretice și metodologice variate precum istoria, lingvistica, psihanaliza, folcloristica, filosofia, sociologia, antropologia, științele politice, studiul comparat al religiilor, teoria literară, istoria artelor etc.; frecvent, aceste abordări au folosit definiții ale conceptului de mit și interpretări ale fenomenelor mitice opuse și chiar ireconciliabile. În plus și din nefericire, inserția conceptului În civilizația
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Handelman, 1990, p. 50). La rândul său, Richard Schechner (1993, 2003) a pledat, În mai multe lucrări de referință, pentru generalizarea termenului performanță. În această sens, el Încearcă o sinteză Între anumite idei exprimate de Victor Turner, unele tendințe din sociologie (Erving Goffman și interacționiștii), teorii din literatură și arta teatrală (K. Burke, N. Frye), sugestii din etologie etc. Schechner consideră că „performanța” este o categorie generală, definită ca „o activitate desfășurată de actori, dansatori, muzicieni, precum și de spectatori sau alte
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
antiquité hellénique, Bibliotheque Universitaire, Lille Jennings, Theodore W. Jr, 1987, „Liturgy”, În Mircea Eliade (coord.), The Encyclopedia of Religions, vol. VIII, MacMillan, New York Jeridi, Zakaria, 1996, „Les mirages du sacré: le rite et la religiosité revisités”, În Cahiers internationaux de sociologie, nr. 100 Johnson, Loretta, 1990, „Charivari/Shivaree: A European Folk Ritual on the American Plains”, În Journal of Interdisciplinary History, vol. XX, nr. 3 Johnson, Paul, 2003, „Shamanism from Ecuador to Chicago: A Case Study in New Age Ritual Appropriation
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
493 6. 1. Ajout d'unités sémantiques 494 6. 2. Changements de la voix du texte 495 6. 3. Interprétations 495 Conclusion partielle 497 CONCLUSION GÉNÉRALE 502 BIBLIOGRAPHIE 511 1. Corpus 511 2. Ouvrages 512 2. 1. Traduction 512 2. 2. Sociologie de la traduction 515 2. 3. Herméneutique 515 2. 4. Linguistique, stylistique et discours poétique 515 2. 5. Autres ouvrages de Blaga 517 2. 5. 1. Ouvrages de Blaga en langue originale 517 2. 5. 2. Autres ouvrages de Blaga traduits
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
2. 8. Leș traducteurs de Blaga. Créations littéraires. Autres ouvrages traduits 522 2. 9. Autres traductions de poésie (roumain-français, français-roumain) 524 2. 10. Bibliographies 525 2. 11. Autres ouvrages consultés 525 3. Articles 526 3. 1. Traduction 526 3. 2. Sociologie 532 3. 3. Herméneutique et théorie interprétative 532 3. 4. Linguistique, stylistique et discours poétique 533 3. 5. Articles critiques sur Blaga 535 3. 6. Traductions et traducteurs de Blaga 538 3. 7. Autres articles consultés 539 4. Dictionnaires 539
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]