21,114 matches
-
oferă, prin Cititorul din peșteră o mică bijuterie - adevărată pledoarie pentru lectură într-o manieră amuzant-ironică și totodată tandră - care, odată citită, nu se poate uita. Apărut în 2006, într-o ediție comemorativă a Zilei Mondiale a Lecturii, am putea socoti acest volumaș un "Bildungsroman" al unui copil al străzii care, printr-o miraculoasă aventură, ajunge să se cufunde, fără voie, în lumea cărților unde, maturizându-se, învață cum să trăiască plăcerea de a citi, să fie disponibil pentru lectură, să
Avanpremieră editorială - Rui Zink - Cititorul din peșteră by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/8795_a_10120]
-
să se declanșeze. A apărut după cîteva minute, cărînd căldări cu apă și dîndu-le cu cana, prin vizetă, celor de la dreptul comun. Politicii erau prea istoviți pentru a-și mai croi drum către vizetă. Hoțul-șef mi-a declarat, probabil socotindu-mă purtătorul de cuvînt a politicilor, că nu mai poate face nimic pentru noi, pentru că de-acum s-a ajuns la Ťpe viață și pe moarteť. După care s-a băgat și el în grămadă cu gîndul să apuce să
Un povestitor remarcabil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8805_a_10130]
-
fie cunoscut printre simpatizanții societății ieșene și prinde a se răspîndi, deși încă timid, dincolo de cercul acestora, mai ales după apariția aprecierilor maioresciene din Direcția nouă.... Totodată, apar și primele contestații, provocate mai ales de calitatea de junimist. Junimiștii fiind socotiți de adversarii lor nicidecum "naționali", ci, cum se cunoaște, drept "cosmopoliți". Activitatea de gazetar, prestigiul tot mai consistent dobîndit de Junimea, răspîndirea principiilor ei literare în toate regiunile unde se vorbea românește au contribuit la stabilizarea renumelui poetului pe o
Ce (mai) înseamnă "poet național"? by Dan Mănucă () [Corola-journal/Journalistic/8818_a_10143]
-
El Rastro și Automoribundia, de la El hombre de alambre la cele patru proze care compun ciclul "nebuloasei" (El incongruente, El novelista, Rebeca și El hombre perdido). Acesta din urmă (tradus în 2004 pentru prima dată în limba română) poate fi socotit, înainte de orice, un roman al căutării. Sunt multe (și abstracte) lucrurile pierdute și care nu mai pot fi regăsite ("iluzia de a te întâlni cu tine însuți", de pildă, ca și iluzia de a găsi un sens existenței, refugiile de
Un picaro al lumii dezvrăjite by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/8825_a_10150]
-
Observăm că aluziile și trimiterile intertextuale nu sunt puține, dar, până la urmă, farmecul acestei proze "nebulitice" rezidă în faptul că ele sunt topite într-un romanesc al trăirii, articulat în teribile scenarii ale iluziei, care ne-ar îndreptăți să-l socotim pe omul pierdut un fel de picaró al lumii dezvrăjite, un Don Quijote care nu mai crede posibilă împăcarea dintre Lume și Ficțiune. Despre traducerea domnului Radu Niciporuc, numai de bine, cu atât mai mult cu cât s-a confruntat cu
Un picaro al lumii dezvrăjite by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/8825_a_10150]
-
Gheorghe Grigurcu "laudă a lucrurilor" și a mi-cilor viețuitoare în-trupează strădania pacifică a lui Petre Stoica, pactizarea d-sale, fie și resignată, nelipsită de nuanțe elegiace, cu lumea ce ni s-a dat. Așa cum Leon Bloy socotea că așa-zisele locuri comune conțin mari tensiuni, mistere nebănuite, obiectele din preaj-mă, ne-băgate în sea-mă, aparent tocite de uzanțele noastre, poartă-n în ele se-crete energii, ne-bă-nuite tîlcuri. "Demodarea" lor nu e decît un truc menit
Retrospectivă Petre Stoica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8840_a_10165]
-
Milano. }in minte că ne-a întâmpinat cu multă prietenie. Era volubil ca mai toți italienii, dar și temător a vorbi ca nu cumva să-i fie surprinse asprele vorbe despre Mussolini, pe care nu-l suferea, și despre fascism, socotit de el a fi un fel de operetă ridicolă."1 Revenit în țară, ocupă postul de director al fabricii de sticlărie din Heci-Lespezi (în 1900). Pentru scurt timp, însă, pentru că în 1902 este chemat să conducă tot o fabrică de
Acasă la Sigmund Freud by George Ar () [Corola-journal/Journalistic/8817_a_10142]
-
vulgaritate. De aceea țin să spun din capul locului că acest jurnal intim nu e destinat publicității nu numai în timpul vieții mele, dar nici după moartea mea înainte de a trece cel puțin treizeci de ani. După ce va trece asemenea răstimp, socotit firește de la săvîrșirea mea din viață, și dacă ar putea prezenta vreun interes pentru lumea de atunci, s-ar putea eventual publica subt auspiciile Academiei sau S.S.R. Atunci cred că cei mai mulți dintre cei ce vor figura aici nu vor mai
Casele memoriale de la bloc by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/8856_a_10181]
-
195 dovleci + dovlecei, apoi 2, 1/2 saci fasole etc." Veselul trubadur și mult mai pragmaticul prozator; greierele și furnica; greierele stă De vorbă cu mine însumi și cîntă Allegro ma non tropo, în timp ce furnica își plînge soarta și își socotește traiul: "Cum să scrii romane cînd toată vremea ești frămîntat de grijile cele mai materiale și mai vulgare? Mi-e imposibil să mă concentrez asupra subiectului meu transcendental, ca să zic așa, dacă veșnic trebuie să mă gîndesc la datorii și
Casele memoriale de la bloc by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/8856_a_10181]
-
Gheorghe Grigurcu O carte de interviuri literare poate fi socotită un bruion de roman. Populată de personaje care se mărturisesc, își exprimă opiniile, se contrag în atitudini, eventual se revarsă în reacții de opoziție, conturînd conflicte de variabile intensități și de multe ori narează, își desfășoară firul existenței ca o
Seductia dialogulu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8887_a_10212]
-
de Drieu, prietenul nu mai crede în nimic, s-a lepădat de comunism, neagă forța rusă, s-a retras la țară, face nevestei sale copii. Era faza de tăcere, când tolănit la soare își rumegă înfrângerea. În realitate, Malraux nu socotea că are rost să intervină. Înainte de sfârșitul războiului, el a înviat parcă din morți, s-a prezentat plin de forță la armată rezistență și datorită prestigiului care nu s-a știrbit a preluat comanda unei divizii, vestita brigadă Alsacia Lorena
Dincolo de baricade by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8849_a_10174]
-
onoare, de care nu mai putea fi vorba. Daune, de asemenea, urmau a fi plătite, incluzând și tratamentul cucuiului duduiei, în clinici specializate - din străinătate. Dacă ezitările premierului erau de prevăzut, încetineala cu care se observa că acționează parchetul fu socotită scandaloasă. Abolirea pedepsei capitale convenea vinovatului, care ar fi putut scăpa astfel doar cu o pedeapsă de cincisprezece ani - muncă silnică, na. Un mânios formator de opinie, în care clocotea pofta de vindictă a revoluționarilor de la 1789, făgădui probe și
Aveți ceva împotrivă? by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8903_a_10228]
-
gardienii noștri, cu competența necesară pentru politici, era unul preferat în unanimitate: Dom' Șef Bușcu. Un țigan mărunțel, înfipt în cizme. Nu m-am lămurit, cu toate că am făcut unele eforturi, dacă era chiar nebun sau făcea pe nebunul. Toată lumea îl socotea dus cu pluta. Asta făcea să i se treacă cu vederea toanele și dintr-o parte și din alta, adesea fiind distractiv. Mă întrebam mereu dacă nu-și ascundea sub trăsneală neputința de a fi rău. Nu vorbea. }ipa. Adică
Varul Alexandru si alte povesti adevarate by Adrian Oprescu () [Corola-journal/Journalistic/8892_a_10217]
-
să-l informeze pe rege despre invazia avară. Neputând să ne bazăm pe trupele disponibile, am stăruit mai curând să întărim cât se poate de mult zidurile, poruncind închiderea tuturor porților și dublarea celei principale cu grilajul de fier. Am socotit proviziile și am ajuns la concluzia că se putea rezista, dar nu mai mult de două săptămâni. Am văzut sosind armata avară de pe turnul cel mare de deasupra porții principale la revărsatul zorilor ce poleiau întreaga lume. Trecură pe podul
MARCO SALVADOR by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/8873_a_10198]
-
Gheorghe Grigurcu Neîndoios unul dintre intelectualii actuali de seamă, dl Gabriel Liiceanu e îndeobște socotit drept filosoful nostru en titre, urmașul în linie dreaptă al lui Noica. Cap de serie, pilduitor profesionist al domeniului, ce se dorlotează în această postură, depășind-o voluptuos în sensul unor manifestări de autoritate absolută pe tărîmul civic în care
Pe marginea unui jurnal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9772_a_11097]
-
către farmecul coincidențelor și către o eternitate improbabilă, ei seamănă cu guvernantele bătrîne al căror suflet este prea uscat pentru a avea acces la lumea magică a copilului pe care îl țin de mînă". Autorul socotit și, după toate semnele, socotindu-se filosof, căci socialmente nu l-am auzit recuzînd calificativul cu care e habitual gratulat, nu pregetă a-și mărturisi aci despărțirea de filosofie. Cu simțămîntul că n-a pierdut nimic, altminteri zis că filosofia nu-i aparținea organic: "încetînd
Pe marginea unui jurnal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9772_a_11097]
-
căscat!", iar despre C. Rogozanu și Luminița Marcu că n-ar fi decît niște "scandalagii care sparg sticle noaptea între blocuri și scoală vecinii". Est modus in rebus... n P.S.: în ce privește "plagiatul" de care a fost învinuit recent Gabriel Liiceanu, socotim că e o făcătură de prost gust. Un intelectual de talia d-sale nu și-ar putea susține prin odiosul procedeu nici ceea ce avem impresia că îi constituie calitățile, nici ceea ce avem impresia că-i constituie scăderile.
Pe marginea unui jurnal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9772_a_11097]
-
Containerelor, al Sarcofagelor, al Arcului de triumf etc. Iar acestă dualitate merge și mai departe, regăsindu-se în fiecare obiect în funcție de natura acestuia, sub forma distribuirii egale a interesului între volum și suprafață. Dacă, în mod absolut, Maitec poate fi socotit unul dintre cei mai puternici creatori de volume, alături de George Apostu, din întreaga noastră sculptură, creatori de volume în sine, dincolo de orice epică a formei, nici suprafața nu este scăpată de sub control sau tratată ca o realitate secundă. Ea este
In memoriam, Ovidiu Maitec - Contradicțiile materiei by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9803_a_11128]
-
ghicim admirația uimită: "Negruzzi mărturisește că s-ar Ťînvoiť cu părerea Ťmoderațilorť, care nu împărtășeau nici elanul de purificări lingvistice de care mulți erau cuprinși, nici închistarea altora față de orice nuanță de schimbare. Acești moderați, cu care Negruzzi se Ťînvoiať, socoteau că elementele luate din alte limbi decât latina, mai demult sau mai încoace, nu trebuiau alungate ca fiind Ťstrăineť, ci păstrate în limbă și adaptate spritului nostru, românizate (Ťtrebui a le subția, a le înnobila și a le româniť). Ca
Costache Negruzzi, precursorul by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9809_a_11134]
-
se ținea la unison - și uneori depășea, fără exagerare și fără falsă modestie - nivelul cultural european din acea vreme? A fost un moment de mare și frumoasă afirmare a inteligenței românești în artă și literatură". Pe bună dreptate, Pericle Martinescu socotește că "tinerii" săi camarazi de scris de odinioară dădeau tonul cel mai reprezentantiv al modernității, sincronizînd cultura românească cu ultimele idei și formule creatoare din Occident. Dar tocmai cînd se aflau în pragul maturității autorii în chestiune s-au văzut
Mărturia unui longeviv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9815_a_11140]
-
să abdice cu nici un preț de la aspirațiile cunoscute în tinerețe și am preferat să rămîn un Ťratatť, am preferat să Ťdisparť din publicistică, decît să scriu ceva ce nu corespundea convingerilor mele personale". Dacă generația de după primul război mondial se socotea una "sacrificată", cea căreia îi aparține ar fi una "decapitată". Firește, cu nuanțe semnificative: "Nu-i includ în această generație pe comuniștii de vîrsta mea, dinainte de 1944, care aveau un orizont îngust, dogmatic, și au apucat să-și realizeze visurile
Mărturia unui longeviv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9815_a_11140]
-
șteargă urmele și să facă să dispară, la grămadă, atât victimele, cât și armele crimei. Cei ce fac alergie la gravitate vor considera, desigur, exagerată această perspectivă, după cum cei ce se cutremură în fața lipsei de perspectivă morală a societății vor socoti probabil termenul "bășcălie" prea slab pentru tragedia pe care o întrevăd. Și totuși, ce definiție mai largă și mai exactă ar putea cuprinde la un loc; bășcălia imenselor salarii de directori ai unor uzine și regii care dădeau faliment; bășcălia
Bășcălia la români de la salvare la sinucidere by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/9798_a_11123]
-
mult de vorbă decât de obicei, pornind de la frumoasa sa colecție de icoane și plimbându-ne cu conversația, din nou, din Orientul arab creștin până la soarta cercetării românești de acum, dar și din timpul neprielnic al trecutului regim, cercetare care socotea că, în multe domenii, nu este lipsită de valoare. Și, într-a-de-văr, în ceea ce îl privește, cercetarea sa este de o va--loa-re inestimabilă. Desigur, Virgil Cândea a putut în-tocmi studiile pe care le-a făcut cu voie de la stăpânire. Dar mă
La moartea lui Virgil Cândea by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/9857_a_11182]
-
a lor, uneori tot atât de atrăgătoare pe cât textul în sine. Cer iertare că m-am referit la mine, dar eu cunosc mai bine problema motto-urilor, fiind ceva personal, ce înseamnă alegerea unuia, când scrierea e sinceră și reușită. n P.S. - Socotind că, în materie de reportaje, astăzi se scrie de cele mai multe ori fără îngrijire literară, fără respect pentru cel ce te citește, m-am gandit să reproduc - pentru comparație - câteva din articolele mele apărute în trecut, în volumul Răvașe din Kamceatka
Despre motto-uri, ca stil literar by Constantin Ţoiu () [Corola-journal/Journalistic/9866_a_11191]
-
sursele autohtone - Bacovia, Eminescu, Budai-Deleanu etc. Așadar, prin el literatura română are mai multe șanse de a pătrunde în contextul european, decât dacă am exporta alți autori, pe care nu-i stimez mai puțin (de pildă pe I. Groșan îl socotesc foarte bun), dar care sunt mai mult legați de porțile Orientului. Pentru început, cred că trebuie să fie promovate valori care să nu exprime în primul rând un specific românesc prea accentuat. În literatură, am promovat reeditarea romanului "Baltagul" de
Bruno Mazzoni îndrăgostit de România by Carmen Burcea () [Corola-journal/Journalistic/9869_a_11194]