71,127 matches
-
Darwin, toate civilizațiile, indiferent de stadiul de dezvoltare, au în structura lor nu numai mijloace de evoluție, ci și cele de autodistrugere, și Natura este foarte fragilă! Darwin: Așa că nimic nu va mai putea opri marșul omului către stele, după solii metalici navele V1, V2 și multe altele. Materia devine inteligentă dar purtătorul acestui dor unic al Universului este doar OMUL! Profesorul: Domnilor, surprize oferite de către oamenii de știință: mai am una de ultimă oră. A fost descoperită încă o Planetă
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
destinul la ușă": sol-sol-sol mi. Dacă în prim parte a simfoniei, allegro con brio, nota a patra a temei fatidice este coborâtoare, semnificând faptul că destinul este cel care domină, în partea a treia, Allegro, notele ajung la unison sol-sol-sol sol, pentru ca în Scherzo învingerea destinului să fie simbolizată de înălțarea notei finale peste triolet, sol-sol-sol si, iar apoi trioletul devine el însuși suitor: la-si-do re. Un motiv central este mereu reluat de Franz Schubert în compozițiile sale ca, de pildă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
rețelei feroviare și a arterelor stradale, de instalare a rețelei de alimentare cu apă, precum și de construcție a locuințelor și a unor unități economice. În același timp, prin lucrări specifice, omul a contribuit la echilibrarea versanților și la păstrarea calității solului (de exemplu, stabilizarea alunecărilor de teren din zona Țicău - Sărărie prin îndiguiri, plantații de salcâm, pin etc.). Relieful teritoriului în care se încadrează orașul Târgu Frumos prezintă diferențe din punct de vedere al genezei, altitudinii, pantelor, atât de la N la
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
și șarpele de pădure. În apele râurilor și în iazuri trăiesc diferite specii de pești, în special crapul, carasul, mreana, bibanul și somnul, iar în apropierea acestor suprafețe acvatice: șobolanul de apă, broasca de lac, lișița, rața sălbatică, barza etc. Solurile Diversitatea litologică și de relief, împreună cu condițiile climatice neuniforme, determină o gamă foate variată de soluri. În regiunea de “câmpie” colinară a Jijiei inferioare se întâlnesc cernoziomuri și cernoziomuri cambice (levigate), lutoargiloase și argiloase, dezvoltate pe depozite loessoide sau argile
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
special crapul, carasul, mreana, bibanul și somnul, iar în apropierea acestor suprafețe acvatice: șobolanul de apă, broasca de lac, lișița, rața sălbatică, barza etc. Solurile Diversitatea litologică și de relief, împreună cu condițiile climatice neuniforme, determină o gamă foate variată de soluri. În regiunea de “câmpie” colinară a Jijiei inferioare se întâlnesc cernoziomuri și cernoziomuri cambice (levigate), lutoargiloase și argiloase, dezvoltate pe depozite loessoide sau argile. Pe suprafețe mici, pe terasele inferioare ale Jijiei și Bahluiului, dar și pe unele culmi mai
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
sau argile. Pe suprafețe mici, pe terasele inferioare ale Jijiei și Bahluiului, dar și pe unele culmi mai înguste și versanți apar și cernoziomuri carbonatice. În zona de contact a “câmpiei” cu Podișul Central Moldovenesc și Colina Bour-Dealu Mare apar soluri cenușii, sub forma unei fâșii aproape continui. În sudul și nord-vestul județului cea mai mare răspândire o au solurile brune podzolite asociate, pe versanți, cu soluri brune și brune erodate. Solurile aluviale, aluvial gleizate, adesea salinizate și asociate cu solonețuri
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
și versanți apar și cernoziomuri carbonatice. În zona de contact a “câmpiei” cu Podișul Central Moldovenesc și Colina Bour-Dealu Mare apar soluri cenușii, sub forma unei fâșii aproape continui. În sudul și nord-vestul județului cea mai mare răspândire o au solurile brune podzolite asociate, pe versanți, cu soluri brune și brune erodate. Solurile aluviale, aluvial gleizate, adesea salinizate și asociate cu solonețuri și lăcoviști, caracterizează aproape toate luncile din jumătatea estică a județului. Datorită condițiilor fevorabile de relief și de sol
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
zona de contact a “câmpiei” cu Podișul Central Moldovenesc și Colina Bour-Dealu Mare apar soluri cenușii, sub forma unei fâșii aproape continui. În sudul și nord-vestul județului cea mai mare răspândire o au solurile brune podzolite asociate, pe versanți, cu soluri brune și brune erodate. Solurile aluviale, aluvial gleizate, adesea salinizate și asociate cu solonețuri și lăcoviști, caracterizează aproape toate luncile din jumătatea estică a județului. Datorită condițiilor fevorabile de relief și de sol, majoritatea terenurilor prezintă o largă și variată
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
cu Podișul Central Moldovenesc și Colina Bour-Dealu Mare apar soluri cenușii, sub forma unei fâșii aproape continui. În sudul și nord-vestul județului cea mai mare răspândire o au solurile brune podzolite asociate, pe versanți, cu soluri brune și brune erodate. Solurile aluviale, aluvial gleizate, adesea salinizate și asociate cu solonețuri și lăcoviști, caracterizează aproape toate luncile din jumătatea estică a județului. Datorită condițiilor fevorabile de relief și de sol, majoritatea terenurilor prezintă o largă și variată utilizare în agricultură, plecând de la
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
solurile brune podzolite asociate, pe versanți, cu soluri brune și brune erodate. Solurile aluviale, aluvial gleizate, adesea salinizate și asociate cu solonețuri și lăcoviști, caracterizează aproape toate luncile din jumătatea estică a județului. Datorită condițiilor fevorabile de relief și de sol, majoritatea terenurilor prezintă o largă și variată utilizare în agricultură, plecând de la culturi cerealiere, plante tehnice, legumicultură, culturi pomi viticole, până la pășuni și fânețe naturale. II. Caracterizarea geografică a populației 1. Contextul emigrării și stabilirii rușilorlipoveni în România și în
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
au venit din alte comunități apropiate (Manolea, Brătești, Tg.Frumos) și sau așezat în două minicartiere numite Median și Mahala, unde și-au ridicat și o biserică. Venirea acestora în târgul Lespezi a fost condiționată de factori naturali Ărelief neted, soluri fertile, aproprierea apei, învelișul vegetal-pădurea constituind o sursă importantă de lemn pentru construcții și lemn de foc), de prezența sau apropierea unor căi de comunicație (“Drumul Siretului”, calea ferată) și de vecinătatea unor localități mai mari ĂPașcani, Fălticeni). Printre cele
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
legumicole din Moldova și din țară și se remarcă mai ales prin culturile protejate în solarii, realizate la un nivel ridicat, atât managerial cât și tehnic. Aceste zone s-au dezvoltat atât datorită condițiilor naturale (surse de apă pentru irigații, soluri cu fertilitate ridicată, climat moderat), cât și celor economico-sociale (căi de comunicație, piețe de desfacere în marile orașe din Moldova și nu numai), la care se adaugă tradiția îndelungată și experiența bogată acumulată în câteva secole. Orașul Tg. Frumos dispune
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
convenționale. -exerciții de orientare pe hartă și de interpretare a semnelor convenționale. 4.3. Localizarea unor elemente din realitate pe reprezentări cartografice. -exerciții de identificare a elementelor cadrului natural(unități și subunități de relief, rețeaua hidrografică, repartiția vegetației și a solurilor); -exerciții de completare a unor hărți cu informație lacunară. 4.5. Realizarea reprezentărilor grafice simple pe baza unor date ofertate. -exerciții de clasificare a structurii populației după criterii dateăpe grupe de vârstă, pe etnii, conferională) și realizarea de reprezentări grafice
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
referate; - studiu de caz; - aplicații în teren; - portofoliul; - lucrul cu hărți și realizarea de materiale cartografice. Resurse materiale - Hărți ale județului Iași;P.U.G al orașului Tg. Frumos; - Harta geomorfologică a orașului și a împrejurimilor; - Hărți ale vegetației și solurilor zonei Târgu Frumos; - Planșe, fotografii. Conținuturile învățării Capitolul I. Introducere în studiul opționalului. Capitolul II.Cadrul natural al orașului Târgu Frumos și al județului Iași și favorabilitatea procesului de populare. 1. Așezarea geografică; 2. Geologia Ăevoluția paleogeografică, litologia, resursele subsolice
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
favorabilitatea procesului de populare. 1. Așezarea geografică; 2. Geologia Ăevoluția paleogeografică, litologia, resursele subsolice); 3. Relieful din orizontul local și din județul Iași; 4. Clima și microclimatele din zonă; 5. Hidrografia din orizontul local și apropiat; 6. Vegetația, fauna și solurile din zona orașului și din județ. Capitolul III. Considerații social-istorice 1. Istoricul așezării; 2. Toponimia locală; 3. Identitatea etnică, lingvistică și confesională a populațiilor din orizontul local și apropiat -Studiu de caz - cultură și interculturalitate; 4. Amenajarea teritoriului și planul
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
natural al orașului Tg. Frumos și al județului Iași. 1.1 1.2 1.3 3.2 3.4 4.2 4.4 7.1 1. Așezarea geografică 2. Geologia 3. Relieful 4. Clima 5. Hidrografia 6. Vegetația, fauna și solurile 8 S2-S9 Test inițial Evaluare 1 S10 3. Considerații socialistorice. Istoricul așezării. 2.Toponimia locală 3.Identitate etnică, lingivstică si confesională a populațiilor din orizontul local și apropiat. 4. Amenajarea teritoriului și planul orașului. 4 S11-S14 Evaluare orală Recapitulare la
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
ani indică faptul că populația ruso-lipovenească se află în plin proces de îmbătrânire demografică. Cu excepția orașului Iași, în toate localitățile cu populație ruso-lipovenească este evident gradul mare de ocupare a populației în activitățile sectorului primar (îndeosebi grădinărit). Condițiile climatice favorabile, solurile foarte fertile, folosirea irigațiilor, a îngrășămintelor naturale, selectarea soiurilor și semințelor, încălzirea serelor pe timpul iernii permit obținerea unor cantități mari de legume și zarzavaturi, produse întâlnite în majoritatea piețelor din orașele mari din Moldova. La Tg. Frumos și Brătești peisajul
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
se confundă cu naționalitatea. Protecția religioasă a fost dintotdeauna o forță considerabilă de care profita influența morală a Franței, și, ca o consecință, autoritatea sa politică. Școlile, spitalele, mânăstirile, ca și toate instituțiile pe care zelul misionarilor le semănase pe solul Asiei Mici, arborau drapelul francez în zilele de sărbătoare sau în zilele de pericol. Consulii noștri nu au eșuat niciodată în îndeplinirea sarcinilor lor. Starea de anarhie, care era atât de obișnuită în Imperiul Otoman, le-a dat, din nefericire
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
Papa Leon al XIII-lea (1810-1903), pe numele său laic Vincenzo Gioacchino Raffaele Luigi Pecci, a avut un pontificat foarte lung (1878-1903), sfârșit la venerabila etate de 93 de ani. 98 Sacrum inter exterras gentem legatorum jus = Drepturile sacre ale solilor sunt recunoscute (respectate) între toate neamurile pământului. 99 Publius Cornelius Tacitus, sau Tacit (56-117 e.n.). Senator, consul și istoric roman din secolul II e.n., autor al celebrelor lucrări Istorii, Anale, Despre originea și țara germanilor, Dialog despre oratori, Despre viața
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
imobile. Asupra extinderii reglementării articolului 3 din Codul Comercial și la bunurile imobile a existat o controversă. Bunurile imobile sunt sînt acele bunuri care au o așezare fixă și stabilă (pămîntul, clădirile și în general, tot ceea ce este legat de sol). Avocatul Magdalena Popeanga interpretează astfel această situaŃie : „Așa cum rezultă din dispozițiile art.3 pct.1, 2 Cod Comercial, cumpărarea (este) făcută în scop de revânzare sau închiriere iar vânzarea este precedată de o cumpărare făcută în scop de revânzare. Pentru
CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE COMERCIALĂ by Mihai Vintilă () [Corola-publishinghouse/Administrative/676_a_1125]
-
imobile. Asupra extinderii reglementării articolului 3 din Codul Comercial și la bunurile imobile a existat o controversă. Bunurile imobile sunt sînt acele bunuri care au o așezare fixă și stabilă (pămîntul, clădirile și în general, tot ceea ce este legat de sol). Avocatul Magdalena Popeanga interpretează astfel această situaŃie : „Așa cum rezultă din dispozițiile art.3 pct.1, 2 Cod Comercial, cumpărarea (este) făcută în scop de revânzare sau închiriere iar vânzarea este precedată de o cumpărare făcută în scop de revânzare. Pentru
CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE COMERCIALĂ by Mihai Vintilă () [Corola-publishinghouse/Administrative/676_a_1125]
-
greul, se spune că „jugul” e pe grumazul lui! Astfel apar neînțelegerile, certurile, după care destrămarea! Cică prostia și lenea nu au leac. În adevăr prostia n-are, dar lenea are: prin înfometare! Apa este cea mai valoroasă bogăție a solului și subsolului, fără EA fără APĂviața pe pământ n-ar fi posibilă. În final, APA este marea taină a vieții în tot universul. Dragi pământeni, ce-ar fi ca în tot ce faceți să prețuiți mai mult APA noastră cea
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
i suntem atât de singuri ?i atât de ferici?i! " În alte poezii, imaginea stelelor preș? rate pe pânză albastr? a cerului evoc? starea de lini?te ?i armonie originar?, aducând În suflet lumin???i pace: „ Cerul stelele-?i arăt?, Solii dulci ai lungii lini?ți! " (Povestea teiului) Coborât? din imensitatea cerului În razele de lumin? ale stelelor, aceast? stare de gra?ie a universului se reflect? În abisul sufletului cuprins de vraj?. Epitetele „solii dulci", „lungii lini?ți", ca ?i
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
i pace: „ Cerul stelele-?i arăt?, Solii dulci ai lungii lini?ți! " (Povestea teiului) Coborât? din imensitatea cerului În razele de lumin? ale stelelor, aceast? stare de gra?ie a universului se reflect? În abisul sufletului cuprins de vraj?. Epitetele „solii dulci", „lungii lini?ți", ca ?i alternarea vocalei lungi „u" ?i a vocalei scurte „i" din ultimul vers deschid perspectiva „dep?rt?rii l?untrice" " ; avem astfel sentimentul c? „versul nu s-a Încheiat Inc?? ?i nu se va Încheia
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
i simplu metafore", afirm? G. C?linescu. „Sfânt ochi de aur" ce „tremur? În nori", ivindu-se printre genele acestora din ochiul albastru al cerului, lumina stelelor „miruie" fruntea poetului „c-o raz? de vise", „c-o raz? de nor". „Soli dulci ai lungii lini?ț i", izvorând pe ceruri („Aerul În unde-albastre pe a lor cale scânteiaz?") „boabe mari de rou? scump? / Aninate-n haină nop?îi", „sclipiri pe cer" luminând oglindă apelor, sau preș?rând pe c???ri „pulbere
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]