3,694 matches
-
1920; ed. Iași, 1922; Alfred de Vigny et Frédéric II, Paris, 1920; À propos de quelques publications sur Leopardi, București, 1920; O influență franceză asupra lui Eminescu, Oradea, 1921; Les Comédies de Corneille, Iași, 1923; Pierre Loti. Sa vie et son œuvre, pref. Louis Barthou, Paris, 1924; Curs de istoria literaturii franceze. Secolul XVII, îngr. Al. Polcovnicu, Iași, 1927; Un Frère de Pierre Loti (Gustave Viaud), Paris, 1936; Histoire de la littérature française. XVIII-e siècle, îngr. I. Grigoriu, Iași, 1936; Racine en
SERBAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289632_a_290961]
-
the public toward legalization physician assisted suicide and voluntary euthanasia”, în New England J. Med., 5, 334, 1966. Baechler, J., Les suicides, Calmann-Levy, Paris, 1975. Balint, M.; Balint, E., Téchniques psycho-thérapeutiques en médecine, Payot, Paris, 1970. Balint, M., Le médecin, son malade et la maladie, Payot, Paris, 1972. Banciu, D.; Rădulescu, S.; Voicu, M., Introducere în sociologia devianței, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1985. Banu, G., „Certificatul medical prenupțial”, în Rev. Ig. Soc., 5, 1936. Banu, G., „Eugenia poporului românesc”, în
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
The human mind, A. Knopf, New York, 1976. Menninger, K., Whatever became of sin?, Hawthorn Books Inc., New York, 1974. Merton, R.K., Social theory and social structure, Glencoe, 1957. Michaud, Y.A., La violence, PUF, Paris, 1973. Michel, J., La famille et son „fou”, teză în medicină, Bordeaux, 1971. Minkowski, E., Traité de psychopathologie, PUF, Paris, 1966. Minovici, M., Tratat complet de medicină legală, vol. I-II, Editura Socec et Co., București, 1928. Mitscherlich, A., L’idée de paix et l’agrésivité humaine
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
qui unissent leș Principautés à la Turquie” (s.n.) <ref id="3"> 3 Ibidem.</ref>. Un angajament pe care principele Carol l-a concretizat În timpul vizitei Întreprinse la Istanbul, Incepand cu 24 octombrie 1866, când a depus „acte d’hommage chez son Auguste Suzerain” (s.n.), cum se exprimă Palmstierna, care, la rândul său, l-a primit, potrivit aceleași relatări, „en grande cérémonie et très gracieusement” (s.n.) <ref id="4"> 4 Raportul lui Palmstierna, din 25.X.1866 (Ibidem, p. 274). </ref>. Principele
ASPECTE ALE PROBLEMEI ORIENTALE ÎN TIMPUL PRIMEI PĂRȚI A DOMNIEI LUI CAROL I (1866-1878). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by VENIAMIN CIOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1270]
-
și Rusciuk <ref id="12"> 12 Ibidem, p. 277. </ref>. Și, făcând un bilanț al vizitei princiare la Istanbul, Carl Fr. Palmstierna era de părere că „le Prince paraissait satisfait de șa nouvelle position, heureux au reste d’avoir gagné son investiture à assez bon marché avec l’agrément des principales Puissances” (s.n.) <ref id="13"> 13 Ibidem. </ref>. Între timp, la 23 octombrie 1866, sultanul Abdul-Aziz a emis firmanul prin care Îi conferea lui Carol I „the Rank and prerogatives
ASPECTE ALE PROBLEMEI ORIENTALE ÎN TIMPUL PRIMEI PĂRȚI A DOMNIEI LUI CAROL I (1866-1878). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by VENIAMIN CIOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1270]
-
înalți, grâul verde, florile de mac, anotimpurile), dorurile, visul, tristețea fiind legate de anumite stări, care nu devin întotdeauna stări poetice. Uitată azi cu desăvârșire, desconsiderată în perioada interbelică, dintre criticii importanți U. este menționată doar de E. Lovinescu, pentru „sonurile fluide, cele mai multe în ton popular, fără ruralism însă”. SCRIERI : Sub plopi, Craiova, [1921]. Repere bibliografice: T.R., „Sub plopi”, R, 1921, 8; V.C. „Sub plopi”, „Lamura”, 1921, 12; I.U. Soricu, Ada Umbră, R, 1929, 10; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont
UMBRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290337_a_291666]
-
își unesc timbrul propriu cu cel pillatian: „Vezi, dincolo de focuri, un drum cotit te-așteaptă,/ treci printre ramii toamnei. Plini de rugină ramii-s/ și fiecare frunză ce-o vezi pare pe-o treaptă/ suită spre grădina reginei Semiramis...”. Alteori sonuri și elemente figurative din Ion Pillat se încarcă de materie cromatică de felul celei folosite cu bune rezultate de Al. Robot: „Captivă, luna zace-n năvoadele cu pești,/ zbătându-se și nu prea, foșnind prin solzii vineți,/ în timp ce-n altă
TOMOZEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290221_a_291550]
-
în chip firesc și contribuțiile ce se concentreză asupra fenomenului cultural și literar din timpul lui Ștefan cel Mare. Pe masura trecerii timpului, studiile lui Ț. sporesc cu o cadența impresionantă. Unele direcții mai vechi (Le Métropolite Anastase Crimca et son oeuvre littéraire et artistique, 1952, Primele texte și formarea limbii literare românești, 1959, L’ Activité littéraire en Moldavie à l’époque d’Étienne le Grand, 1960) sunt continuate. Apar însă și teme noi, precum literatura de colportaj, ca în Le
TURDEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290311_a_291640]
-
limbii literare românești, 1959, L’ Activité littéraire en Moldavie à l’époque d’Étienne le Grand, 1960) sunt continuate. Apar însă și teme noi, precum literatura de colportaj, ca în Le Dit de l’empereur Nicéphore ÎI Phocas et de son épouse Théophano (1976), unde investighează o veche carte populară și răsfrângerile ei în modernitatea română și grecească și, mai cu seamă, scrierile apocrife: Apocryphes bogomiles et apocryphes pseudobogomiles, 1950, Leș Apocryphes slaves et roumains: leur apport à la connaissance des
TURDEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290311_a_291640]
-
XIV-e siècle et să diffusion dans Leș Pays Roumains, Paris, 1947; Ștefan cel Mare (12 aprilie 1457-2 iulie 1504), Paris, 1954; Le Livre roumain à travers leș siècles, Paris, 1959; Le Dit de l’empereur Nicéphore ÎI Phocas et de son épouse Théophano, I, Salonic, 1976; ed. Bologna, 1989; Apocryphes slaves et roumains de l’Ancien Testament, Leiden, 1981; Études de littérature roumaine et d’écrits slaves et grecs des Principautés Roumaines, Leiden, 1985; Modern România. The Achievement of Național Unity
TURDEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290311_a_291640]
-
sau cu subiecte abordate destul de convențional (patria, istoria transilvană, căutarea de sine, moartea, trecerea anotimpurilor), compensate din loc în loc de o atitudine parodică. Portretele luminii, Albastrul nisip de acasă, Iasomia se îndreaptă mai ales spre un lirism de tip simbolist, cu sonuri parcă împrumutate de la Ștefan Petică și Ion Minulescu. Filonul parodic e mult mai vizibil în următoarea plachetă, Respirația ceasornicelor (1975), cu precădere în ciclul Vitralii, unde lirismul este copleșit până la manierism de ludic și ironie. U. se va exprima și
UDREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290323_a_291652]
-
ale epocii, transpuse în motive poetice: Carpații, ilegalistul, pacea, trecutul glorios, ostașii, cât și poeții „santinele”. Dar V. ține să își identifice ascendența în lirica ardeleană („Poeții ardeleni sunt dascălii mei/ [...] Cântecele lor îmi țin, adesea, dor de-acasă”), câteodată sonurile livrești adăugându-se fibrei sale oltenești. De aici își trag seva și izbutitele versuri pentru cei mici (Ceasul privighetorii), unele traduse în 1984 în limba cehă. În 1975 V. debutează și ca prozator pentru copii, cu un fel de „amintiri
VASILE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290447_a_291776]
-
6 517; I. Duscian, Un psiholog român - Nicolae Vaschide, „Opinia”, 1907, 262; Stelian I. Constantinescu, Nicolae Vaschide, „Revista științifică «V. Adamachi»”, 1914, 1; Paul I. Papadopol, Din istoricul epigramei românești, ALA, 1924, 165; Daniel Cluzel, Nicolas Vaschide. La personnalité et son oeuvre, Buzău, 1932; Predescu, Encicl., 885; Amelia Pavel, Idei estetice în Europa, Cluj, 1972, 43; Traian Herseni, Psihologia lui N. Vaschide, București, 1973; Mihail Sadoveanu, Corespondența debutului, București, 1977, 146-147; Valeriu Nicolescu, Gheorghe Petcu, Buzău-Râmnicu Sărat. Oameni de ieri, oameni
VASCHIDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290441_a_291770]
-
Leroi-Gourhan (1990, p. 127) apreciază că „Ce qui a été dit des déesses de la Fécondité est strictement banal et n’explique rien: considérer la fécondité comme un phénomène souhaitable est de toutes les religions ou presque et faire de la femme son symbole n’a rien de particulièrement original”. Așadar, chiar dacă se acceptă ideea că Marea Divinitate avea toate atributele vieții și ale morții, care dă naștere vieții și face pământul să rodească, reprezentarea sa ca orantă o situează pe un plan
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
confirmat în postul de „asistent”. Din 1957 deține cronica de film la „Contemporanul”, din 1965 la „Gazeta literară”, din 1968 la „România literară”. A tradus din Voltaire, Thomas Hardy, Alberto Moravia ș.a.; o comedie de Paul Raynal, Le Maître de son coeur, s-a jucat, în adaptarea lui, la Teatrul „Maria Ventura” în 1929. Primește Meritul Cultural în 1937 și Legiunea de Onoare în 1939. Face parte, ca membru fondator, din Asociația Cineaștilor din România. Personalitate culturală complexă, S. debutează editorial
SUCHIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290006_a_291335]
-
psychopathology: conceptual and historical aspects” în Psychol. Med., 14, 1984. Berrios, G.E., „Historiography of mental symptoms and diseas” în His. Psychiatrie, 5, 1994. Berrios, G.E., Portes R., The history of clinical psychiatry, Athlone, London, 1995. Besançon, G., Le psychiatre et son malade en pratique quotidienne, Masson, Paris, 1983. Binswanger, L., Der Mensch in der Psychiatrie, Günther Neske, Pfullinger, 1957. Binswanger, L., Grundformen itnd Erkentnis menschlichen Daseins, E. Rinehardt, München, 1964. Binswanger, L., Introduction à l’analyse existentielle, Ed. du Minuit, Paris
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
1935. Dide, M.; Guiraud, P., Psychiatrie du médecin praticien, Masson, Paris, 1929. Dilthey, W., Introduction à l’étude des sciences humaines, PUF, Paris, 1942. Dimolescu, A., Psihozele emoționale, Ed. Cultura, București, 1936. Dracoulidés, N.N., Psychanalyse de l’artiste et de son oeuvre, Ed. Mont-Blanc, Geneve, 1952. Dupré, E., Pathologie de l’imagination et de l’émotivité., Payot, Paris, 1925. Durkheim, E., Le suicide, Alcan, Paris, 1930. Ellenberger, H.F., „Ethno-psychiatrie” în EMC, Socio-psychiatrie, vol.III, Masson, Paris, 1965. Enăchescu, C. Enăchescu, C.
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
München, 1942. Lanteri-Laura, G., „Iatrogénie et pathogénies en médecine générale et en psychiatrie” în Evol. Psychiat., 54, 1989. Lanteri-Laura, G., „La connaisance clinique: histoire et structure en médecine et en psychiatrie”, Evol. Psychiat., 47, 1982. Lanteri-Laura, G., „La sémiologie psychiatrique: son évolution et son état en 1982”, Evol. Psychiat., 48, 1983. Lanteri-Laura, G., Fondements philosophiques de la psychiatrie phenomenologique, PUF, Paris, 1963. Lanteri-Laura, G., Lecture des perversions, Masson, Paris, 1979. Lanteri-Laura, G.; Gros, M., La discordance, UNICET, Paris, 1984. Laplantine, F., Anthropologie
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
G., „Iatrogénie et pathogénies en médecine générale et en psychiatrie” în Evol. Psychiat., 54, 1989. Lanteri-Laura, G., „La connaisance clinique: histoire et structure en médecine et en psychiatrie”, Evol. Psychiat., 47, 1982. Lanteri-Laura, G., „La sémiologie psychiatrique: son évolution et son état en 1982”, Evol. Psychiat., 48, 1983. Lanteri-Laura, G., Fondements philosophiques de la psychiatrie phenomenologique, PUF, Paris, 1963. Lanteri-Laura, G., Lecture des perversions, Masson, Paris, 1979. Lanteri-Laura, G.; Gros, M., La discordance, UNICET, Paris, 1984. Laplantine, F., Anthropologie de la maladie, Payot
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
1648, p. 256 (apud Yates, op. cit., p. 202). 17. S. Ward, Vindiciae Academiarum, Oxford, 1654 (apud Yates, op. cit., p. 205). 18. Yates, op. cit., p. 207. 19. Comenius, Via Lucis, p. 3 (apud A. Heyberger, Jean Amos Comenius. Sa vie et son œuvre d’éducateur, Champion, Paris, 1928). 20. Era a treia tipăritură care uimea lumea protestantă și o speria pe cea catolică. Celelalte „manifeste” - Fama și Confessio - nu aveau autor. De această dată el era cunoscut. Desigur, nici Andreae nu și-
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în J.-C. Ruano-Borbalan (ed.), L’identité. L’individu, le groupe, la société, Édition Sciences Humaines, Auxerre. Markova, I. (2004), Dialogistica și reprezentările sociale, Polirom, Iași. Milgram, S. (1974), Soumission à l’autorité, Calmann-Lévy, Paris. Moscovici, S. (1961), La psychanalyse, son image et son public, PUF, Paris. Neculau, A. (1997), „Introducere”, în Reprezentările sociale, Polirom, Iași. Rouquette, M.-L. (2002), Despre cunoașterea maselor, Polirom, Iași. Ruano-Borbalan, J.-C. (ed.) (1998), L’identité. L’individu, le groupe, la société, Édition Sciences Humaines
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Ruano-Borbalan (ed.), L’identité. L’individu, le groupe, la société, Édition Sciences Humaines, Auxerre. Markova, I. (2004), Dialogistica și reprezentările sociale, Polirom, Iași. Milgram, S. (1974), Soumission à l’autorité, Calmann-Lévy, Paris. Moscovici, S. (1961), La psychanalyse, son image et son public, PUF, Paris. Neculau, A. (1997), „Introducere”, în Reprezentările sociale, Polirom, Iași. Rouquette, M.-L. (2002), Despre cunoașterea maselor, Polirom, Iași. Ruano-Borbalan, J.-C. (ed.) (1998), L’identité. L’individu, le groupe, la société, Édition Sciences Humaines, Auxerre. Scott, W
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
1984), „Représentation sociale: phénomènes, concept et théorie”, în S. Moscovici, Psychologie sociale, PUF, Paris. Jodelet, D. (1989), Les représentations sociales, PUF, Paris. Markova, Ivana, (1999), „Sur la reconnaissance sociale”, Psychologie et société, 1, pp. 55-80. Moscovici, S. (1961), La psychanalyse, son image et son public, PUF, Paris. Moscovici, S. (1984), Psychologie sociale, PUF, Paris. Moscovici, S., Vignaux, G. (1994), „Le concept de Themata”, în Ch. Guimelli, Structures et transformations des représentations sociales (p. 25), Delachaux et Niestlé, Neuchâtel. Mungiu, A. (1995
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
phénomènes, concept et théorie”, în S. Moscovici, Psychologie sociale, PUF, Paris. Jodelet, D. (1989), Les représentations sociales, PUF, Paris. Markova, Ivana, (1999), „Sur la reconnaissance sociale”, Psychologie et société, 1, pp. 55-80. Moscovici, S. (1961), La psychanalyse, son image et son public, PUF, Paris. Moscovici, S. (1984), Psychologie sociale, PUF, Paris. Moscovici, S., Vignaux, G. (1994), „Le concept de Themata”, în Ch. Guimelli, Structures et transformations des représentations sociales (p. 25), Delachaux et Niestlé, Neuchâtel. Mungiu, A. (1995), Românii după ’89
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
după ’89, Humanitas, București. Neculau, A. (1991), „Roumanie: le changement difficile”, Connexions, 58, pp. 107-118. Neculau, A. (ed.) (1996), Psihologia socială. Aspecte contemporane, Polirom, Iași. Neculau, A. (ed.) (1997), Reprezentările sociale, Polirom, Iași. Neculau, A. (1998a), „L’«homme nouveau» et son comportement organisationnel”, Psychologie du travail et transformation de la société, Presses Académiques, Neuchâtel. Neculau, A. (1998b), „Intervention et manipulation”, Connexions, 71 (1), pp. 187-205. Neculau, A. (1999), Memoria pierdută, Iași, Polirom. Neculau, A. (2002), „Le contrôle de contexte politique et la
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]