KorAP: Find »[drukola/base=sovietic & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...56 57 58 ...309 >

7,703 matches

Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471

existența unei tehnici ce permitea CIA să recupereze integral textul mesajelor criptate 63. Britanicii nu știau despre această tehnică și, de aceea, era imposibil ca Blake să fi dat detalii despre ea. Astfel, deși fuseseră informați despre dispozitivele de interceptare, sovieticii ar fi putut continua să folosească linia telegrafică pentru mesajele importante, fiind convinși că metodele de criptare garantau siguranța comunicațiilor. Și britanicii au avut rolul lor în culegerea informațiilor prin operațiunea tunelul din Berlin. Potrivit lui Ranelagh, „trebuia ca britanicii să

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
Potrivit lui Ranelagh, „trebuia ca britanicii să efectueze analiza a jumătate dintre materialele rezultate”64. Dacă acest lucru se întâmpla, ar fi fost evident că Statele Unite aveau o metodă de interpretare a mesajelor interceptate; dacă Blake ar fi aflat acest detaliu, sovieticii ar fi realizat că tunelul reprezenta o problemă majoră. Operațiunea tunelul s-a finalizat pe 21 aprilie 1956, la aproape un an după ce a fost interceptat primul mesaj, după ce se pare că ar fi fost descoperit de sovietici în timpul unor

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
acest detaliu, sovieticii ar fi realizat că tunelul reprezenta o problemă majoră. Operațiunea tunelul s-a finalizat pe 21 aprilie 1956, la aproape un an după ce a fost interceptat primul mesaj, după ce se pare că ar fi fost descoperit de sovietici în timpul unor reparații la unul dintre cablurile pe care se montaseră dispozitive de interceptare. La momentul respectiv CIA, neștiind despre existența unui spion sovietic în biroul MI6 din Berlin, a considerat descoperirea sovieticilor ca fiind accidentală. Acum, desigur, putem lua

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
pare că ar fi fost descoperit de sovietici în timpul unor reparații la unul dintre cablurile pe care se montaseră dispozitive de interceptare. La momentul respectiv CIA, neștiind despre existența unui spion sovietic în biroul MI6 din Berlin, a considerat descoperirea sovieticilor ca fiind accidentală. Acum, desigur, putem lua în considerare posibilitatea ca sovieticii să fi „făcut descoperirea” intenționat pentru a-l proteja pe Blake. Este interesant de analizat în ce măsură „captura” din această operațiune poate fi privită ca dezinformare. Pe de o

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
unul dintre cablurile pe care se montaseră dispozitive de interceptare. La momentul respectiv CIA, neștiind despre existența unui spion sovietic în biroul MI6 din Berlin, a considerat descoperirea sovieticilor ca fiind accidentală. Acum, desigur, putem lua în considerare posibilitatea ca sovieticii să fi „făcut descoperirea” intenționat pentru a-l proteja pe Blake. Este interesant de analizat în ce măsură „captura” din această operațiune poate fi privită ca dezinformare. Pe de o parte, este plauzibil ca sovieticii să fi aflat repede despre operațiune de la

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
desigur, putem lua în considerare posibilitatea ca sovieticii să fi „făcut descoperirea” intenționat pentru a-l proteja pe Blake. Este interesant de analizat în ce măsură „captura” din această operațiune poate fi privită ca dezinformare. Pe de o parte, este plauzibil ca sovieticii să fi aflat repede despre operațiune de la Blake; faptul că nu au intervenit ar putea sugera că se foloseau de situație pentru a dezinforma Statele Unite și Marea Britanie. Pe de altă parte, sovieticii erau nevoiți să își protejeze sursa; dacă ar

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
dezinformare. Pe de o parte, este plauzibil ca sovieticii să fi aflat repede despre operațiune de la Blake; faptul că nu au intervenit ar putea sugera că se foloseau de situație pentru a dezinforma Statele Unite și Marea Britanie. Pe de altă parte, sovieticii erau nevoiți să își protejeze sursa; dacă ar fi acționat imediat pentru închiderea tunelului sau pentru modificarea traseului comunicațiilor, ar fi riscat să alerteze Statele Unite și Marea Britanie în legătură cu posibilitatea existenței unui trădător. De asemenea, dacă ar fi avertizat mai mulți

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
pentru modificarea traseului comunicațiilor, ar fi riscat să alerteze Statele Unite și Marea Britanie în legătură cu posibilitatea existenței unui trădător. De asemenea, dacă ar fi avertizat mai mulți ofițeri că liniile respective nu erau sigure, riscau ca Statele Unite și Marea Britanie să afle că sovieticii știau despre tunel. În orice caz, ar trebui analizate cu atenție informațiile rezultate în urma operațiunii; informațiile valoroase ar indica o probabilitate mai scăzută ca sovieticii să fi conștientizat faptul că linia nu era sigură (Ranelagh susține că primele indicii despre

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
ofițeri că liniile respective nu erau sigure, riscau ca Statele Unite și Marea Britanie să afle că sovieticii știau despre tunel. În orice caz, ar trebui analizate cu atenție informațiile rezultate în urma operațiunii; informațiile valoroase ar indica o probabilitate mai scăzută ca sovieticii să fi conștientizat faptul că linia nu era sigură (Ranelagh susține că primele indicii despre existența unui agent sovietic în cadrul MI6 ar fi fost obținute în urma operațiunii tunelul)65. Ar fi o provocare încercarea de a afla dacă sovieticii știau

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
ca sovieticii să fi conștientizat faptul că linia nu era sigură (Ranelagh susține că primele indicii despre existența unui agent sovietic în cadrul MI6 ar fi fost obținute în urma operațiunii tunelul)65. Ar fi o provocare încercarea de a afla dacă sovieticii știau de operațiune înainte de descoperirea lor aparent întâmplătoare și, dacă da, când66. Chiar și în absența unor indicii conform cărora inamicul ar intercepta o anumită linie de comunicații, pentru dezinformare se putea crea o întreagă rețea de transmitere radio, cu

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
care fuseseră alese în secret ca spațiu de exercițiu. „Este ca și cum ar fi avut o copie a planurilor operațiunilor”, a declarat un amiral. Dar Statele Unite au aflat că documentele referitoare la cifrul naval le-au fost transmise în mod regulat sovieticilor numai după ce a fost descoperită rețeaua de spionaj al lui John Walker în 1985 și deci este posibil ca volumul mare al traficului de mesaje navale cifrate să fi fost citit de către aceștia 69. În orice caz, o astfel de

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
fost alertată referitor la existența unei grave probleme 70. La început, CIA a bănuit că i-au fost interceptate comunicațiile de către KGB sau că anumite cazuri au fost prost coordonate (de exemplu, că expertiza nu a fost corespunzătoare, oferindu-le sovieticilor ocazia de a le identifica) și că „fiecare caz ar fi putut însemna «începutul sfârșitului» acestuia”71. Demersurile ulterioare ale CIA pentru a găsi cauza acestor pierderi au fost împiedicate de o sumă de factori: operațiuni de dezinformare ale KGB

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
și că „fiecare caz ar fi putut însemna «începutul sfârșitului» acestuia”71. Demersurile ulterioare ale CIA pentru a găsi cauza acestor pierderi au fost împiedicate de o sumă de factori: operațiuni de dezinformare ale KGB, cazul Lonetree, și suspiciunile că sovieticii au plantat microfoane în Ambasada Statelor Unite din Moscova 72. În cele din urmă, CIA și-a îndreptat atenția asupra lui Ames nu datorită analizei contrainformative în legătură cu pierderile suferite, ci faptului că un coleg al său a observat și a raportat

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
17. Astfel, în lipsa unei anumite informații secrete sau a unei metode specializate de analiză, de multe ori opinia analistului de informații nu este îndreptățită a fi acceptată în detrimentul opiniei altcuiva. După cum a subliniat Charles Fairbanks cu privire la o controversă asupra intențiilor sovieticilor față de Iran în 1985 (existența unei amenințări din partea sovieticilor la adresa Iranului a constituit o problemă majoră care a afectat politica Statelor Unite în ceea ce privește această țară): Iar în ceea ce privește mijloacele de analiză utilizate de către comunitatea de informații, nu există nici un secret în această

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
unei metode specializate de analiză, de multe ori opinia analistului de informații nu este îndreptățită a fi acceptată în detrimentul opiniei altcuiva. După cum a subliniat Charles Fairbanks cu privire la o controversă asupra intențiilor sovieticilor față de Iran în 1985 (existența unei amenințări din partea sovieticilor la adresa Iranului a constituit o problemă majoră care a afectat politica Statelor Unite în ceea ce privește această țară): Iar în ceea ce privește mijloacele de analiză utilizate de către comunitatea de informații, nu există nici un secret în această privință: mijlocul este analiza, același tip de analiză ca

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
pe o speculație destul de contestabilă? Acest punct de vedere poate fi luat în seamă și în ceea ce privește circumstanțele apariției articolului lui Fairbanks din care am citat anterior. Informații referitoare la elaborarea unei SNIE, la care face referire - conform căreia posibilitatea ca sovieticii să invadeze Iranul era relativ mică -, au fost transmise presei pe cale neoficială, evident pentru a critica „vânzarea de arme către Iran în secret, pe care președintele Reagan a ordonat-o în ianuarie 1986 pentru a sprijini Iranul împotriva «intervențiilor din partea

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
Analiștii de informații deseori refuză să coopereze în ceea ce privește implementarea strategiilor politice pe care nu le susțin. Fostul director al CIA, Robert Gates, a oferit un exemplu care să ilustreze această problemă: Atunci când secretarul de stat Alexander Haig a afirmat că sovieticii se află în spatele terorismului internațional, inițial, analiștii de informații nu și-au propus să abordeze problema din toate punctele de vedere, ci mai degrabă să dovedească faptul că secretarul nu avea dreptate - pur și simplu să demonstreze că sovieticii nu

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
că sovieticii se află în spatele terorismului internațional, inițial, analiștii de informații nu și-au propus să abordeze problema din toate punctele de vedere, ci mai degrabă să dovedească faptul că secretarul nu avea dreptate - pur și simplu să demonstreze că sovieticii nu orchestrează întregul terorism internațional. Dar prin această abordare ei înșiși au mers prea departe și nu au reușit inițial să descrie vasta și bine documentata susținere indirectă a grupărilor teroriste și a sponsorilor acestora de către sovietici 23. Cu alte

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
să demonstreze că sovieticii nu orchestrează întregul terorism internațional. Dar prin această abordare ei înșiși au mers prea departe și nu au reușit inițial să descrie vasta și bine documentata susținere indirectă a grupărilor teroriste și a sponsorilor acestora de către sovietici 23. Cu alte cuvinte, o strategie de abordare a problemei terorismului internațional ce ar fi obligat URSS să își reducă sprijinul (direct sau indirect) acordat grupărilor teroriste a fost zădărnicită de faptul că analiștii serviciilor secrete nu au fost dispuși

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
deținerii acesteia, ea nici măcar nu exista încă. Sherman Kent exemplifică această situație prin problema cu care s-a confruntat Uniunea Sovietică atunci când a încercat să estimeze dacă Statele Unite intenționau să se împotrivească invadării Coreei de Sud de către Coreea de Nord, în 1950. Dacă agenții sovietici ar fi căutat în documentele americanilor dovezi privind decizia acestora de a se implica în conflict, nu ar fi găsit nimic, întrucât președintele Truman a luat decizia respectivă după ce invazia a început: „Astfel, dacă intențiile unei persoane pot fi anticipate

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
provoca o ruptură între Germania și Uniunea Sovietică și pentru a împinge Moscova într-o alianță cu Londra. Se pare că Stalin a considerat rapoartele lui Sorge asupra intențiilor japoneze mai credibile, parțial deoarece corespundeau cu mesajele japoneze interceptate de sovietici. Pentru relatări despre viața și activitatea lui Sorge ca ofițer de informații sovietic, vezi Gordon W. Prange, Donald Goldstein și Katherine V. Dillon, Target Tokio: The Story of the Sorge Spy Ring (McGraw-Hill, New York, 1984) 12. Pentru relatări despre viața

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
acasă și mașina lor nu a fost, de fapt, urmărită. 28. Un exemplu al interacțiunii dintre filaj și contrafilaj este descris de Peter Wright, un fost funcționar MI5 (serviciul de contrainformații britanic), în cartea sa Spycatcher. Wright spune că tehnicienii sovietici care operau la ambasada din Londra puteau să monitorizeze comunicațiile echipelor mobile de filaj („Observatorii”) folosite de MI5. Prin analizarea acestor comunicații și corelarea lor cu propriile operațiuni, sovieticii puteau deduce dacă o anumită întâlnire dintre un ofițer de informații

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
de contrainformații britanic), în cartea sa Spycatcher. Wright spune că tehnicienii sovietici care operau la ambasada din Londra puteau să monitorizeze comunicațiile echipelor mobile de filaj („Observatorii”) folosite de MI5. Prin analizarea acestor comunicații și corelarea lor cu propriile operațiuni, sovieticii puteau deduce dacă o anumită întâlnire dintre un ofițer de informații sovietic și sursa lui era posibil să fie supravegheată. Dacă era supravegheată, ofițerul era anunțat să anuleze întâlnirea. Serviciul britanic de contrainformații, conform celor scrise de Wright, a identificat

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
de Wright, a identificat această slăbiciune a sistemului de supraveghere când a detectat emisii electronice din ambasada rusă care au fost asociate direct cu operațiunile de interceptare radio ale comunicațiilor Observatorilor. Pe scurt, așa cum spune Wright, MI5 îi supraveghea pe sovieticii care îi supravegheau pe Observatori, care, la rândul lor, îi supravegheau pe sovietici. Wright, Spycatcher: The Candid Autobiography of a Senior Intelligence Officer (Viking, New York, 1987), pp. 52-57, 91-93. 29. Pentru ilustrarea metodelor necesare realizării unei „căsuțe poștale impersonale”, vezi

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
emisii electronice din ambasada rusă care au fost asociate direct cu operațiunile de interceptare radio ale comunicațiilor Observatorilor. Pe scurt, așa cum spune Wright, MI5 îi supraveghea pe sovieticii care îi supravegheau pe Observatori, care, la rândul lor, îi supravegheau pe sovietici. Wright, Spycatcher: The Candid Autobiography of a Senior Intelligence Officer (Viking, New York, 1987), pp. 52-57, 91-93. 29. Pentru ilustrarea metodelor necesare realizării unei „căsuțe poștale impersonale”, vezi descrierea făcută de John Barron rețelei de spionaj sovietice conduse de John Walker

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]