2,573 matches
-
129). Platon (191), Homer (186) și Aristotel (117) sînt autorii antici cei mai traduși. De altfel, din cele 3 821 de traduceri publicate în Franța în 1984, 2 485 proveneau din engleză, 407 din germană, 226 din italiană, 107 din spaniolă etc. C) Producția franceză de carte. Începînd din 1980, oscilează între 23 000 și 36 000 de titluri, marcînd un progres constant. Media anuală trece de la 19 163 de titluri în 1973-1982 la 28 362 pentru 1983-1992. Trebuie să se
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
colege traducând în franceză frumosul poem filosofic Jehovah de Carmen Sylva. Le Rhapsode a fost tradus de două ori în italiană; ultima oară, în mod remarcabil, de către D-ra Elda Gianelli; în olandeză de către marea poetesă Capidotts Schwartz; în suedeză și spaniolă. În același timp, poetesa își parfuma ale sale Nuits d'Orient cu miresme de pădure care emană din câteva povești populare lăsate deoparte de Le Rhapsode. Ultimele sale patru volume sunt valoroase și importante: două culegeri de versuri, Lueurs et
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
național cu elanurile, volubilitatea, imaginația ardentă, tristețile voluptuoase și alintările lui de copil. Cultul literaturii orale românești este o chestiune națională. Slavii ar fi vrut să înăbușe, să mascheze patria română, învăluind-o în pliurile alfabetului chirilic. "Ce-ar fi spaniola, ascuns sub caractere arabe?", întreba Edgard Quinet. Româna a dispărut în literele unui alfabet străin. Era de nerecunoscut. Voiau s-o înăbușe, iar un român scria la 1820: "Cu atâta funingine au acoperit boiereasca lor față și ca într-o
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
celebra lucrare a lui Iorgu Iordan, Lingvistică romanica. Evoluție. Curente. Metode, 196214, ediția a II-a, 1970 tradusă în engleză, germană, spaniolă, rusă, portugheză și italiană. Iorgu Iordan și Maria Manoliu mai publică Introducere în lingvistică romanica (1965), tradusă în spaniolă cu titlul Manual de lingüística románica (1989). Și cartea lui Marius Sala De la latină la română (1998) cunoaște o ediție franceză, Du latin au roumain (1999), una japoneză, Ratengo kara rumaniago he-rumania goshi (2001), una spaniolă, Del latín al rumano
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
romanica (1965), tradusă în spaniolă cu titlul Manual de lingüística románica (1989). Și cartea lui Marius Sala De la latină la română (1998) cunoaște o ediție franceză, Du latin au roumain (1999), una japoneză, Ratengo kara rumaniago he-rumania goshi (2001), una spaniolă, Del latín al rumano (2002), una italiană, Dal latino al romeno (2004) și una engleză, From Latin to Romanian (2005). Volumul El problemă de las lenguas en contacto, UNAM, México, 1988 cunoaște o ediție românească revizuită, Limbi în contact, Editura
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
pentru că este facultativa în raport cu funcțiile sintagmatice la nivelul frazei (SVO); dar, continuă Coșeriu, nu mai este facultativa la nivelul gramatical al textului "puisqu'à ce niveau, îl exprime le "thétique" en tant qu'opposé au "catégorique"149. Dimpotrivă, opoziția din spaniolă dintre el manșo buey și el buey manșo ("explicativ" vs "specificativ") funcționează chiar la nivelul la care se constată, adică la nivelul grupului de cuvinte. Sau poate deveni funcțional în discurs ceea ce în limba nu este în mod obiectiv distinctiv
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
în care flexiunea verbală (acordul cu subiectul) este nulă sau redusă, cum ar fi engleză și majoritatea limbilor scandinave și, într-o mai mică măsură, franceza. Ea este mai supla în limbile în care flexiunea verbală rămîne bine diferențiată, ca spaniolă și italiană și în limbile cu declinare, ca germană, majoritatea limbilor slave, maghiară, finlandeză și basca."174 Topica SVO este foarte răspîndită, dar majoritară e ordinea SOV, întîlnită de pildă în limbile indo-iraniene, limbile altaice etc. Ordinea VSO este și
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
sîrbă și croată. Părerea lui Coșeriu în această privință este tranșantă: "În realitate, daca ne întrebăm: de ce, desi vorbitorii au atitudini așa de deosebite în cazul sîrbo-croatei, noi vorbim de o singură limba - sîrbo-croată, de ce, desi vorbitorii de portugheză și spaniolă se înțeleg, vorbim de două limbi deosebite, de ce, desi vorbitorii piemontezi și calabrezi nu se înțeleg între ei, vorbim totuși de o singură limba - italiană, vedem că singurul motiv este limba istorică, pe care o recunoaștem ca atare, si ca
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
mai mult decît cu oricare limba comună în domeniul romanic. Sau, ca să exprimăm asta în sens negativ, vorbim de trei limbi romanice și de dialecte ale acestor limbi în cadrul Peninsulei Iberice, fiindcă s-au stabilit trei limbi romanice comune: portugheză, spaniolă și catalana. Dacă s-ar fi stabilit o singură limba comună, n-am avea nici un motiv să considerăm limba portugheză și limba catalana că alte limbi istorice - admițînd că limba care s-ar fi constituit ar fi fost spaniolă -, ci
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
portugheză, spaniolă și catalana. Dacă s-ar fi stabilit o singură limba comună, n-am avea nici un motiv să considerăm limba portugheză și limba catalana că alte limbi istorice - admițînd că limba care s-ar fi constituit ar fi fost spaniolă -, ci am vorbi de o singură limba istorică: spaniolă sau hispanica, si toate dialectele ar fi dialecte ale acestei limbi, ar fi subordonate acestei limbi, fiindcă cu această limbă ar semăna mai mult decît cu oricare alta."195 În situația
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
o singură limba comună, n-am avea nici un motiv să considerăm limba portugheză și limba catalana că alte limbi istorice - admițînd că limba care s-ar fi constituit ar fi fost spaniolă -, ci am vorbi de o singură limba istorică: spaniolă sau hispanica, si toate dialectele ar fi dialecte ale acestei limbi, ar fi subordonate acestei limbi, fiindcă cu această limbă ar semăna mai mult decît cu oricare alta."195 În situația în care nu s-a stabilit o limbă comună
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
circulație) internațională este o limbă vehiculara de nivel planetar și poate fi o limbă naturală (de pildă, engleza) sau o limbă artificială, special construită în acest scop (de pildă, esperanto). UNESCO are șase limbi oficiale (arabă, chineză, engleză, franceza, rusă, spaniolă), dar doar două sînt limbi de lucru (franceză și engleză). Limba de lucru este așadar acea limba căreia i se atribuie un statut legal într-un organism internațional, într-o țară sau într-o companie multinațională: de exemplu, Comisia Europeană
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
țări, deși au mai multe limbi naționale, au o singură limba oficială: Franța, Italia, Germania, Albania, România etc. Altele au două sau mai multe limbi oficiale: Canada, Belgia, Elveția etc. Bolivia are 37 de limbi oficiale, recunoscute prin Constituție (alături de spaniolă, alte 36 de limbi indigene sudamericane). Eritreea nu are precizată în Constituție o limbă oficială (toate limbile au drepturi egale), dar tigriña, arabă, alături de engleză și italiană sînt de facto limbile folosite în documentele oficiale. Și SUA au doar de
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
un amestec de limbi folosit de negustorii și marinării din bazinul mediteranean între secolul al XIV-lea și sfîrșitul secolului al XIX-lea. Cele mai multe cuvinte proveneau din dialecte italiene (mai ales din cel genovez), dar și din alte limbi romanice (spaniolă, portugheză, catalana, occitană). În timp, au intrat și cuvinte din greacă, turcă, arabă, malteza, ebraica. Lingua franca a fost o limbă folosită în mod aproape exclusiv oral. Vocabularul era alcătuit dintr-un număr redus de cuvinte, iar gramatică aproape că
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
că nu există, verbele fiind folosite, cel puțin la început, la modul infinitiv. Ethnologue consideră că o varietate a acestui pidgin se vorbește astăzi în insulele Mării Egee, avînd un vocabular tot cu predominantă italiană, la care se adaugă cuvinte din spaniolă, catalana, franceza, iudeospaniola și turcă, dar cu o sintaxa predominant arabă. Astăzi sintagma lingua franca apare uneori în relație de sinonimie cu cea de limbă vehiculara, care însă nu este în mod obligatoriu un pidgin, așa cum era lingua franca. Sînt
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Symposions "Zur Theorie des Dialekts", Marburg/Lahn, 5-10 sept. 1977, Wiesbaden, 1980, pp. 106-122. Coseriu, Eugenio, Humanwissenschaften und Geschichte. Der Gesichtspunkt eines Linguisten, Det Norske Videnskaps-Akademi, Årbok 1978, Oslo, 1979, pp. 118-130. Coșeriu Eugeniu, Lecții de lingvistică generală, traducere din spaniolă de Eugenia Bojoga, cuvînt înainte de Mircea Borcilă, Editura ARC, Chișinău, 2000 (cap. XII: Sistem, normă și tip, pp. 275-284. Coseriu, Eugenio, Le latin vulgaire et le type linguistique român, în vol. József Herman (editor), Latin vulgaire - latin tardif, Actes du
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
1968, pp. 269-281. Reluat în vol. El hombre y șu lenguaje. Estudios de teoría y metodología lingüística, Segunda edición, revisada, Editorial Gredos, Madrid, 1991, pp. 186-200. Coșeriu, Eugeniu, Sistem, normă și tip, în vol. Lecții de lingvistică generală, traducere din spaniolă de Eugenia Bojoga, Cuvînt înainte de Mircea Borcilă, Editura ARC, Chișinău, 2000, pp. 275-284. Coseriu, Eugenio, Sistema, normă y habla, Montevideo, 1952 (Trad. rom. Sistem, normă și vorbire, în vol. Eugeniu Coșeriu, Teoria limbajului și lingvistică generală. Cinci studii, ediție în
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
quatre cinq six sept huit neuf dix italiană uno due tre quattro cinque șei sette otto nove dieci portugheză um dois três quatro cinco seiș sete oițo nove dez română unu doi trei patru cinci șase șapte opt nouă zece spaniolă uno dos tres cuatro cinco seiș siete ocho nueve diez Greacă greacă ένα ena δύο dio τρία tria τέσσερα tessera πέντε pente έξι exi επτά/εφτά epta/efta οκτώ/οχτώ okto/ohto εννέα ennea δέκα deka Armeana armeana meg yergou
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
răspîndite din Osetia Caucazului, prin Kurdistan și întregul Iran, prin Afganistan și Belucistan, pînă în nordul și în centrul Indiei, formînd cel mare trunchi, foarte ramificat, de sorginte indo-europeană, daca nu ținem seama de extinderea mult mai recentă a englezei, spaniolei, portughezei și francezei în America, Africa și Australia"252. Dintre toți indo-europenii, doar indo-iranienii și-au spus ărya, adică "cei de-o seama", spre deosebire de cei înfrînți de ei, numiți *dăsa. Imnurile vedice 253 păstrează vie istoria acestor înfruntări. Sistemul indian
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Indonezia (javindo), Insulele Virgine Americane (negerhollands), Indonezia (petjo), Guyana (skepi); - arabă (3): Ciad (babalia), Sudanul de Sud (sudanese), Uganda (nubi); - afrikaans (2): Africa de Sud (flaaitaal, oorlams); - kongo (2): Congo Brazzaville (kituba); Congo Kinshasa (kituba); - ngbandi (2): Republică Africa Centrală (sango, sango riverain) - spaniolă (2): Filipine (chavacano), Columbia (palenquero); - germană (1): Papua Nouă Guinee (unserdeutsch); - hindi (1): India (andaman); - iberica (1): Curaçao (papiamentu); - swahili (1): Tanzania (cutchi-swahili); - tetun (1): Timorul de Est (tetun dili); - asameză (1): India (naga pidgin). Dintre limbile creole cele mai importante sau
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
pidgin cu baza lexicala motu (limba austroneziana); - creola haitiana (kreyol ayisyen), limba creola cu baza franceză, limba oficială în Haiti alături de franceză, are aproximativ 12 milioane de vorbitori; este o creola complexă pentru că alături de bază franceză are elemente din portugheză, spaniolă, taíno (limba moartă din familia amerindiana arawak), dar și dintr-o serie de limbi africane, printre care wolof, fon, ewé, kikongo, yoruba și igbo; - cabuverdianu, creola din Cabo Verde (Capul-Verde), cu aproximativ 1 milion de vorbitori nativi, este extrem de interesantă
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
creolele cu baza spaniolă, alături de papiamento (cu un statut controversat, după cum am văzut) trebuie amintite și chabacano (limba oficială regională în Filipine și Malaezia) și mai ales palenquero (oficială regională în Columbia), o creola extrem de interesantă și complexă: baza lexicala spaniolă, substrat din portugheză veche, puternică influență bantu. Un proces de "decreolizare" este suferit de limbă creola aflată în situație de diglosie 338 cu limba lexificatoare. Bibliografie specială: Avram, Andrei A., Arabic pidgins and creoles from a comparative perspective, în rev
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
SVO; accentuala latină 65. chamorro O Guam, Insulele Mariane (administrare SUA); unii o considera creola spaniolă (50% din vocabular de origine spaniolă); că și palauana, nu este o limbă microneziana, deși se vorbește în Micronezia; alți lingviști o considera limba mixtă (spaniolă + malayo-polineziană + japoneză + germană) familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul occidental; aglutinanta; armonie vocalica; VSO + SVO + OSV; adj. - subst. latină 66. cherokee N SUA (Oklahoma, Carolina de Nord); singură dintre limbile irocheze de sud care se mai vorbește astăzi; verbul conține minimum
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
romanica, grupul italo-romanic; SVO silabica latină 165. iudeospaniola (ladino, judesmo/djudezmo) N Israel; Turcia, Grecia, Bulgaria, Maroc, SUA, America de Sud etc. Vorbită de evreii sefarzi, descendenții evreilor expulzați din Spania de către regii catolici în 1492 (decretul de la Alhambra). Are cuvinte din spaniolă (de fapt din castiliana veche și alte dialecte spaniole) și ebraică, dar și din limbi precum turcă, italiană, greacă, bulgară etc. Numele de iudeospaniola este folosit în general de romaniști, în timp ce lingviștii evrei o numesc judesmo/djudezmo, iar vorbitorii obișnuiți
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
italiană, greacă, bulgară etc. Numele de iudeospaniola este folosit în general de romaniști, în timp ce lingviștii evrei o numesc judesmo/djudezmo, iar vorbitorii obișnuiți îi spun ladino. Este considerată corespondentul romanic al limbii idiș (iudeo-germană). familia indo-europeană, limba mixtă provenită din spaniolă și ebraica (iudeo-romanică); SVO + VSO silabica latină, dar și ebraică, greacă, chirilica (în funcție de țară în care este vorbită) 166. japoneză (nihongo) O Japonia limba izolată; posibilă înrudire cu coreeană; posibilă apartenența la familia altaica; aglutinanta, SOV; tipologie ritmica morica (moraică
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]