35,079 matches
-
rînduri ale acestui text conțin o recomandare care pare aproape absurdă astăzi, dar e cu atît mai emoționantă: "Îmi îngădui în mod special (și e foarte firesc) să vă recomand poezia - aceasta noblețe a limbajului și să vă adresez salutul speranței noastre spirituale comune." Am făcut aceste precizări legate de alcătuirea volumul pentru că ele conțin, după părerea mea, cheia înțelegerii cărții, și totodată justificarea importanței ei. Cele două texte adăugate de Marius Ghica au o valoare documentara, înainte de orice. Aș merge
Dilemele europenitătii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17736_a_19061]
-
pacea - Occidentul își pierde orice prestigiu". Dar în ciuda acestei tragedii a cesiunii teritoriale în Estul și Centrul Europei, Occidentul se angajează în tratative cu URSS pentru a obtine ceea ce s-a numit în 1954-1955 "spiritul Genevei" - coexistența pașnică, retezînd grav speranțele exilului politic românesc. În octombrie 1955 V.V. Tilea atrăgea atenția într-o revistă engleză, de unde reproducea articolul aici: "Șunt cu toate acestea unele puncte pe care oamenii de stat din Vest nu trebuie să le uite. Dacă ei merg la
Exilul politic românesc by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17765_a_19090]
-
în Europa...Vestul are de ales între 110 milioane de oameni anticomuniști care să fie lăsați sub o guvernare dictatoriala și anticreștina și 10.000 de conducători, care cer sprijin Rusiei pentru a nu-și pierde puterea". Mai exista o speranță că Anglia, prin Antony Eden, minsitrul de Externe, să insiste că toate țările europene satelite Rusiei să fie incluse în preconizată zona neutră a statelor demilitarizate. Cum se știe, s-a ratat și acest prilej și "spiritul Genevei" al coexistentei
Exilul politic românesc by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17765_a_19090]
-
minsitrul de Externe, să insiste că toate țările europene satelite Rusiei să fie incluse în preconizată zona neutră a statelor demilitarizate. Cum se știe, s-a ratat și acest prilej și "spiritul Genevei" al coexistentei pașnice a mai spulberat o speranță, dovedită a fi o biată iluzie. Sau, altfel zicînd, speranța s-a mai mutat o dată în viitor. Într-un viitor aproape imprevizibil. Și n-au trecut decît doi ani, pînă a veni, răvășitoare, o a doua deziluzie. Occidentul a rămas
Exilul politic românesc by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17765_a_19090]
-
Rusiei să fie incluse în preconizată zona neutră a statelor demilitarizate. Cum se știe, s-a ratat și acest prilej și "spiritul Genevei" al coexistentei pașnice a mai spulberat o speranță, dovedită a fi o biată iluzie. Sau, altfel zicînd, speranța s-a mai mutat o dată în viitor. Într-un viitor aproape imprevizibil. Și n-au trecut decît doi ani, pînă a veni, răvășitoare, o a doua deziluzie. Occidentul a rămas impasibil la înăbușirea, de către sovietici, a revoluției din Ungaria. În loc să
Exilul politic românesc by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17765_a_19090]
-
pe sovietici să pună capăt total răscoalei populare ungurești. Lașitate sau neputința?" Ce învățăminte trebuie să tragem - scria N. Dianu în aprilie 1957 - din inacțiunea condamnabila și dureroasă a Occidentului față de revoluția maghiară? Cei din țară, înșelați în așteptările și speranțele ce au avut atîția ani la rînd, nu au altceva de făcut decît să stea liniștiți. Testul ungar le indică imperios această atitudine, fiindcă orice acțiune de răzvrătire va fi de aici înainte și mai mult un pretext de prigonire
Exilul politic românesc by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17765_a_19090]
-
Acesta din urmă observa, în noiembrie 1959, ca "răscoală ungurilor din 1956 a dovedit lumii întregi unde se plasa lumea liberă, ce avem de așteptat și ce este în fața noastră!... Odată cu înăbușirea ei fu înăbușita și ultima noastră licărire de speranță." Și conchidea totuși: "Trebuie să nu pierdem speranța, nu trebuie să pierdem curajul și trebuie să continuăm lupta. Trebuie să strigam peste tot suferințele și nedreptatea ce suferă zilnic națiunea noastră". Știrile venite din țară erau necontenit difuzate și comentate
Exilul politic românesc by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17765_a_19090]
-
răscoală ungurilor din 1956 a dovedit lumii întregi unde se plasa lumea liberă, ce avem de așteptat și ce este în fața noastră!... Odată cu înăbușirea ei fu înăbușita și ultima noastră licărire de speranță." Și conchidea totuși: "Trebuie să nu pierdem speranța, nu trebuie să pierdem curajul și trebuie să continuăm lupta. Trebuie să strigam peste tot suferințele și nedreptatea ce suferă zilnic națiunea noastră". Știrile venite din țară erau necontenit difuzate și comentate. În ianuarie 1956 e menționată știrea tragică a
Exilul politic românesc by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17765_a_19090]
-
zilnic națiunea noastră". Știrile venite din țară erau necontenit difuzate și comentate. În ianuarie 1956 e menționată știrea tragică a morții lui Iuliu Maniu: "Maniu mort?! Nu se poate, nu e adevărat. Maniu este și rămîne viu în sufletele noastre. Speranțele și idealul sau pentru neamul românesc - liber și unit - vor fi mereu scopul vieții noastre. Maniu nu moare!". Alte articole, reale contribuții științifice, comentează personalități din trecutul politic românesc. Așa este serialul lui Nicolae Dianu despre rolul lui Nicolae Titulescu
Exilul politic românesc by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17765_a_19090]
-
Mariana Net Jeremiadă 1. Sfîrșitul lumii e sfîrșitul iluziilor sau, mai rău, al speranțelor. E blancul absolut sau întunericul. Extremele care te fac să te înșurubezi steril în tine și să nu mai vrei, să nu mai poți, să nu te mai intereseze. Totală abulie. Divine apathia, divine athambia, divine aphasia... Fandacsia-i gata. Totuși
Lumi pe sfîrsite by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17772_a_19097]
-
de fond, ci una de atitudine, de participare nemijlocita la spectacolul vieții și de angajare în problemele lui reale. Perjovschi a desenat întregul paviment al pavilionului României, a dezvăluit o imenă poveste în imagini și în cuvinte, a rememorat toate speranțele, eșecurile, frustrările și traumele din ultimii zece ani pe care România i-a străbătut atît pe cont propriu, cît și angrenata în mecanismele complexe al lumii întregi. Clasice în esență, aceste desene au fost echivalate prin atitudine cu însăși realitatea
Bienala de la Venetia (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17787_a_19112]
-
și chiar cărți importante, ea - literatura exilului vreau să spun - a și trecut într-o altă fază, a devenit literatura post-exilului: o literatura scrisă în exil sau mai bine zis în diaspora, undeva, într-un loc privilegiat unde iluziile și speranțele rezista mai greu, unde dezamăgirile și înfrîngerile sînt mai brutale și deci de unde se vede mai bine și mai departe, o literatura care își asumă însă și iluziile și înfrîngerile noastre, care trăiește dublă să identitate că o dublă responsabilitate
Căutarea ca initiere by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17797_a_19122]
-
firească a acțiunii, autorul știe să-și plaseze onorant personajele din familia lui Petia, în diverse ipostaze. Una este a religiosului, datorită unei Biblii ascunse, ale cărei învățături se răspândesc și prind un câmp de indivizi aflați mereu în suferință. Speranța lor de mai bine reînvie cu fiecare verset citit și interpretat de cine trebui. Romanul Zăpezile albastre, beneficiind de o bună traducere, rămâne o carte sobră, creată în jurul unui subiect grav - damnarea, în dualitate cu libertatea.
Ferestre deschise în inima gulagului. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_98]
-
de formare în drepturile cuvenite. Poate dacă profesorii vor înceta să fie umiliți zi de zi (nu și-au primit salariile din martie, de exemplu!), poate dacă studenții vor înțelege că își doresc cu adevarat acest drum, mai avem o speranță!
Lungul drum al artistului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17786_a_19111]
-
straniu, de miraj, de prealesnicioasă și preafrumoasa rezolvare, ceea ce s-ar fi cuvenit a ne pune în gardă. Idilismul așternut de-a dreptul peste nenumăratele traume ar fi trebuit să ne pară suspect... Într-o zi solară a primăverii Marilor Speranțe, m-am întîlnit, pe Calea Victoriei, cu nimeni altul decît cu Nicolae Breban, proaspăt revenit din străinătate. Abordîndu-mă cu carisma-i apolinica de odinioară, vechiul coleg mi-a oferit un post (concretizat, pînă la urmă, la un soi de jumătate de normă
Despărtirea de Breban by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17779_a_19104]
-
său, o temelie a duratei: "Îți sărut/ plămînii carpato-danubiano-pontici./ Prin ei crește iarbă,/ se primenește iubirea veche// Se prăbușesc catargele genovezilor,/ cînd îți sărut plămînii,/ cînd trag clopotele Europei în schimbare// Ești temelia gropii/ ești indiferență pumnului de țarina/ ești/ speranța -/ hamal în porturile orientale" (Ritual). Generațiile se succed holografic: În toate, doarme fiecare./ Se nasc, în somn,/ fiice, mame, alte fiice./ Nu mai grăim nici noi, nici Nietzsche -/ doar așteptăm, în ascultare,/ să vină Îngerul, să ne ridice" (Așteptare). Așadar
"Un patetic jignit" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17796_a_19121]
-
în el nu se petrece nimic. Crimă în sine e descrisă pe ultima pagina, dar atunci deja s-a consumat așteptarea cititorului, detaliile descriptive vin aproape ca o liniștire, ca o consolare. Expectația în sine, sumbră și totuși resuscitata de speranță că pînă la urmă crimă nu se va produce, reprezintă miza fundamentală a românului. Cititorul e invitat, de fapt, să reacționeze întocmai că și personajele: să aștepte pînă în ultima clipă un eveniment inexorabil, trăgînd nădejde că el nu se
O dragoste din crimă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17806_a_19131]
-
unui contact pierdut, dureros refigurat în secunde de eliberare: "O piesă terestră se joacă,/ noi înșine înotând de pe dig/ și-n apă vie din care scoatem capul/ e cald e frig..." - O piesă terestră. Caii dând din copite la apropierea speranței, dintr-o altă poezie, oglindă zilei în amiază, "vibrând în chipuri de sticlă/ ce nici o gură n-au sărutat", dau în special măsură apetitului de plenitudine răbufnitoare: "Și trec despletita prin vântul gigant,/ viespi vărgate cad pe aproape,/ în putregai
Doina Ispirescu: Câmpul de sare by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17798_a_19123]
-
ei sînt împreună; Agopian mai aproape de Isarlâk - un amestec de sultan tăvălit în mirosurile organice și în apele parfumate ale haremului, de negustor misterios și de iluzionist prin bîlciurile lumii, dar cu priviri de moralist și cu gîndul împovărat de speranță că de după orice colț sau din orice tufiș Dumnezeu i se poate revelă în toată slavă lui orbitoare, Ilfoveanu mai aproape de uscăciunea monastica și de spaimele ascunse că niciodată flagelarea nu ajunge pentru a stîrpi nemărginitele tentații ale cărnii. În
Carnaval biblic si mistică levantină by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17817_a_19142]
-
mă răsfăța cu acea elegantă și bunătate a omului care trăiește într-o lume normală. Astfel încât, în rarele ocazii când sosesc în România - neputându-le oferi altceva decât cărți - mi-am făcut un obicei din a da turul librăriilor, în speranța că voi descoperi niscaiva titluri care să-i intereseze. Slavă Domnului, descopăr, aproape de fiecare dată. La fel s-a întâmplat și în acest an, când am ajuns la București la câteva zile după închiderea Târgului de carte. Librăriile gemeau de
Aseară ti-am luat hazna by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17810_a_19135]
-
Mulți dintre ei se consolaseră că-și vor duce viața între o găinărie și alta, netrecându-le nici prin cap că, asemeni piratului capturat de Alexandru cel Mare, va sosi vremea când vor avea aspirații de "cuceritori"! Ne mai rămăsese speranța că învingătorii din 1996 vor fi diferiți față de neo-comunisti măcar la capitolul cinstei. Dezvăluirile privindu-i pe cei mai mulți dintre ei (cazul Radu Sarbu este doar simptomul bolii mortale care s-a instaurat în Convenția Democratică) ne-au lecuit... până la îmbolnăvire
Aseară ti-am luat hazna by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17810_a_19135]
-
banii proprii, pe cînd guvernanții nu ezită să bage mîna în buzunarul contribuabilului. Nu cunosc toate amănuntele acestei realități aurite, dar știu cum arata realitatea noastră: sărăcie, disperare, frustrări enorme, spaimă animalica de ziua de mîine, promiscuitate și dispariția oricărei speranțe. O realitate în care - în plin centru al Bucureștiului - gunoaiele invadează fostele vile superbe ale unor oameni normali, intrate, sub comuniști, pe mîna unui lumpen dezabuzat, incult și agresiv; o realitate în care granița dintre grădină zoologică și spațiul urban
Jogging în tara "Scrisorii pierdute" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17824_a_19149]
-
e logică restructurării și a relansării economice a României, atunci e de preferat să ne reîntoarcem la economia de tip feudal, a comunităților închise, si la troc. Dl Constantinescu le vinde azi brașovenilor cioară de pe gard, după ce ne-a împăiat speranțele și le-a depus la Muzeul Nerușinării Naționale. Inventiv cât șapte realizatori de la "Jocuri și concursuri", actualul președinte nu dovedește și ingeniozitatea supremă: aceea de a ne lasă în pace și de a-și vedea de măruntă competența pe care
Pisoii tupamaros by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17841_a_19166]
-
Luminița Marcu " Acest român a fost scris între 1955 și 1957, fiind reluat în 1959, fără speranță publicării în regimul comunist." Iată cel puțin două probleme incitante, semnalate de Alexandru George însuși cu privire la românul sau Oameni și umbre, apărut în 1996 la Editură Albatros. Să le luăm pe rând. Este așadar vorba despre un roman de tinerețe
Romanul prozatorului la tinerete by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17861_a_19186]
-
cât au mai rămas până la alegeri, se mai poate construi o alternativă la alternativă catastrofală iliesciano-constantinesciană. Cu asta ar trebui început: cu inventarea unei locomotive capabilă să tragă după sine ceea ce a rămas bun din trupul intrat în putrefacție al speranțelor noastre de ieri.
"Presedintele nostru, premierul vostru"?! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17870_a_19195]