37,791 matches
-
interesantă ședință de cenaclu și face versuri pe rime date, dovedind încă o dată că "viața e complexă în totalitatea ei chiar și cînd hibernezi"; cei din jur se pătrund și ei de atmosfera încărcată pînă la refuz de fulgerele vieții spirituale: Bursucul este, s-a văzut, ultimul filosof agnostic, Vulpea face versuri, Cocoșul, și el, dar, în plus, își explică "poetica" sa, Viezurele are preocupări lingvistice privitoare la "substrat" și toți intră cu evlavie, conduși de Vulpoi, în "peștera Gîndirii abstracte
Povestea ursului din pădure by Ioan Holban () [Corola-journal/Memoirs/14174_a_15499]
-
nu a fost membru P.C.R. , a participat activ la Revoluție. Este membru P.N.Ț.C.D. din 1990, al cărui președinte a devenit în 2004. 12. Aurel Rădulescu Candidatul Alianței Populare Creștin Democrate este doctor în teologie și drept, fiind lider spiritual al ortodoxiei române din America. S-a născut în urmă cu 50 de ani în județul Vâlcea și este cetățean român. Totodată, este vicar general al bisericii ortodoxe de rit vechi din S.U.A. , biserică aflată sub jurisdicția Patriarhiei ecumenice din
Agenda2004-47-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/283082_a_284411]
-
telefonic la numerele 0740 670 233 și 0742 131 517. Marius Horescu Adventul l Începutul anului bisericesc Cu patru săptămâni înainte de Crăciun, credincioșii romano-catolici, reformați și evanghelici sărbătoresc începutul noului an bisericesc. În această perioadă de Advent se fac pregătiri spirituale pentru Marea Sărbătoare a Nașterii Mântuitorului, iar credincioșii romano-catolici țin Postul Crăciunului. În acest an, prima duminică de Advent este în 28 noiembrie. Caracteristică perioadei de Advent este coroana de ramuri de brad cu patru lumânări, care se aprind pe
Agenda2004-48-04-general8 () [Corola-journal/Journalistic/283102_a_284431]
-
Casa Austria“ din Timișoara, a cărei inaugurare este prevăzută în luna mai a acestui an. Totodată, Federația diecezană a fost implicată în proiectele de renovare, extindere și dotare a Spitalului de Copii „Louis Țurcanu“ din Timișoara. Pelerinaje diecezane Promovarea comuniunii spirituale a fost dezvoltată în ultimii ani prin pelerinajele organizate la lăcașurile de cult de referință, adevărate simboluri pentru dieceză: Catedrala Episcopală, Basilica Maria Radna, bisericile Maria Ciclova și cea din Cenad. Deși numărul pelerinilor este mai mic decât în anii
Agenda2003-14-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280878_a_282207]
-
insufle și preoților din Dieceza timișoreană și chiar să-l impună prin măsurile de reorganizare inițiate. Dacă la început acestea au fost privite cu suspiciune și chiar cu teamă, în timp s-au dovedit eficiente și apreciate. Eforturile de desăvârșire spirituală și apropierea preoților de cei pe care îi păstoresc sau îndrumă n-au rămas nesesizate de înaltul ierarh. Astfel, la propunerea episcopului Martin Roos, înaintată la Vatican, șase preoți din Dieceza timișoreană au fost onorați cu distincții pontificale în luna
Agenda2003-14-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280878_a_282207]
-
presarea Yin-ului), „Cele opt trigrame“ (tehnici pentru întinerire și sănătate), „Cercurile pământești și cercurile cerești“, „Înotul dragonului“, „Formele dinamice ale cultivării căii“, stilul Taijiquan și dietoterapie. De asemenea, sunt expuse Teoria Transformării, elemente de hrănire a corpului fizic, energetic și spiritual, diferitele energii și tipuri de preparare terapeutică a hranei. Deschiderea cursului a coincis cu inaugurarea Centrului de Terapii Tradiționale, în care, în afara disciplinelor amintite, sunt studiate și stilurile Aikido, Taijiquan și se execută forme de masaj și de reflexoterapie tradiționale
Agenda2003-14-03-b () [Corola-journal/Journalistic/280879_a_282208]
-
primit rangul de prim-ministru al Chinei. Dietoterapia tradițională, bazată pe Teoria Transformării, are ca scop - spre deosebire de medicina clasică - vindecarea omului, și nu doar a bolii. Omul ca întreg, omul-spirit (shen), omul-energie (qi), omul-esență corporală (jing). Vindecarea, ca proces sufletesc, spiritual, are ca scop o refacere a legăturilor rupte dintre ființă și Univers, ceea ce constituie finalitatea sistemelor terapeutice tradiționale. De reținut este și faptul că, din perspectiva orientalilor, omul este structurat asemeni unui bulb, ca foile unei cepe, corpul fizic reprezentând
Agenda2003-14-03-b () [Corola-journal/Journalistic/280879_a_282208]
-
a pedepsit vrăjmașul, ucigîndu-l cum se cuvenea unui act hain. Distanță, se vede bine, e la dimensiuni astrale de comportamentul ciobanului moldovean din Miorița. Avea dreptate, cred, reputatul folclorist Ovidiu Bârlea să afirme: "Cea care oglindește în toată plinătatea profilul spiritual al românului, în trăsăturile lui tipice, este balada Toma Alimos". La fel, bătăios și justițiar, procedează Mihu Copilul, cînd murgulețul lui îl vestește că, pe aproape, o să-l prade Ianus ungureanul, însoțit de o ceață de olteni. Mihu se îndreaptă
PE MARGINEA UNOR MITURI FONDATOARE by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17679_a_19004]
-
Noica existența unei forme ușoare de donquijotism. Stă mărturie pentru această fișa clinică pe care Noica însuși, în dublă calitate de medic și pacient, o atașează cărții sale Șase maladii ale spiritului contemporan. Să nu ne lăsăm înșelați! Singură maladie spirituală pe care Noica și-o recunoaște este ahoretia, altfel spus, refuzul constant de a-și da determinații, de a-și construi întreaga viață pe acumulările experienței trăite, pe narcoza acțiunii oarbe. Totuși viziunea idilica a ahoreticului cu privire la adversitatea lumii, capacitatea
Despre donquijotismul lui Noica by Laura Pamfil () [Corola-journal/Journalistic/17664_a_18989]
-
Noica un "straniu interludiu" în care resimte "fiecare zi liberă drept un dar"6. După mai bine de zece ani trăiți sub permanentă amenințare cu închisoarea, privațiunea de libertate vine că un prilej de reculegere și de recăpătare a tonusului spiritual. Dacă în afara închisorii societatea te transformase într-un obiect uman, înăuntrul ei - explică Noica - ai șansă să te descoperi ca subiect uman, iar paznicul, medicul, bucătarul, anchetatorul și alte figuri sumbre devin uneltele împlinirii tale secrete. Bătrînețea? Iată ce spune
Despre donquijotismul lui Noica by Laura Pamfil () [Corola-journal/Journalistic/17664_a_18989]
-
44 13. Ibidem, p. 31. 14. Constantin Noica, de Caelo, p. 30 15. Loc. cît. 16. Ibidem, p. 63. 17. Constantin Noica, Mathesis..., p. 28. 18. Constantin Noica, Șase maladii..., p. 70 19. Ibidem, p. 93. 20. Constantin Noica, Echilibrul spiritual, Ed. Humanitas, 1998, p. 220. 21. Constantin Noica, Șase maladii ..., p. 136. 22. Antistihus, În genul lui Cioran, Noica, Eliade..., Ed. Humanitas, 1996, p. 8. 23. Witold Gombrowicz, Jurnal, Ed. Univers, 1998, p. 105.
Despre donquijotismul lui Noica by Laura Pamfil () [Corola-journal/Journalistic/17664_a_18989]
-
Cu impresia că am putea iniția un concurs cu cititorii, de genul "cine găsește cele mai multe locuri comune cîștiga", citam doar primele rînduri ale acestei prefate: "E sărbătoare! Sărbătoarea se numește Mirela Mares! Poezie! Sărbătoarea devenită indispensabilă, în substanță ei, vieții spirituale a eului nostru cel (sic) mai intim! Citești poezie și nu rămîi doar cu dorul de cuvintele ei, ci și cu dor al întoarcerii, al reîntoarcerii, al infinitei reîntoarceri în curgerea ireversibilă a timpului. De Nichita..." Mirela Mares, Metaprovocare, seria
Nici o provocare by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17693_a_19018]
-
amintiți la început. Tot reprosându-li-se repetat, obsesiv, colaboraționismul din anii postbelici, nu li se creează o imagine disproporționat negativă, contravenind adevărului? Călinescu, Ralea, Vianu, Camil Petrescu riscă să apară în ochii posterității drept coautori de prim rang ai distrugerii valorilor spirituale românești în deceniile cinci și șase, când ei, de fapt, atât cât au putut în acele teribile vremuri, le-au aparat de distrugere. Nu au reușit să le apere pe toate, într-adevăr, dar nici atât cât au reușit nu li
DIN NOU DESPRE COLABORATIONISM by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17708_a_19033]
-
tehnică aleatoriului absolut) și Zen (școală budista a cunoașterii imediate a realității) este o metaforă poate prea pertinenta, avînd în vedere că cele două fenomene au în comun la nivel temperamental același tip de nonconformism al respingerii teoriei și exercițiului spiritual. Numai că atît învățătură Zen cît și mișcarea Dada șunt reprezentate în poezia lui Oisteanu, adică tocmai ceea ce fiecare dintre aceste doctrine interzice. Zen devine în poezie "instantaneism" și se transmite în îndemnuri de tipul "Start living spontaneously, unchained by
Dada for ever by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17713_a_19038]
-
1983 de un al doilea volum, de astă dată, semnat numai de el, Dicționarul folcloriștilor. Folclor muzical, coregrafic și literar românesc. În timp, el a realizat numeroase portrete de folcloriști. În noul dicționar a inclus doar pe cercetătorii culturii populare spirituale, adică pe aceia care au alcătuit culegeri sau au scris despre folclorul literar și muzical, despre obiceiuri și jocuri populare. Din opera complexă privind și civilizația materială a unor specialiști (etnografi, sociologi, geografi etc.), precum Traian Herseni, S. Mehedinți, H.H.
Dictionarul etnologilor români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17697_a_19022]
-
în afară Institutului, oarecum independent, Iordan Datcu, Ioan Șerb, Oct. Păun. Dicționarul pe care-l discutăm este, repetăm, unul al etnologilor români și nu numai al folcloriștilor. De aceea autorul va acorda spații etnografilor, în măsura în care au dat atenție și culturii spirituale (Henri H. Stahl, Ernest Bernea, Tancred Bănăteanu) și muzicologilor, precum Const. Brăiloiu (personalitate a etnomuzicologiei universale), Harry Brauner, George Breazul, Sabin Drăgoi, D. Kiriac, Viorel Cosma ș.a. Să mai spunem câteva cuvinte despre cei ce s-au ocupat de folclorul
Dictionarul etnologilor români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17697_a_19022]
-
o consemnare, oarecum profesorala, asupra unui text, de presupus, minor: "Am citit de îndată ce m-am întors la Köln, paginile lui Gh. Stanomir despre Paul Celan. Sînt sugestii interesante, dar păcat că nu aprofundează o temă atît de importantă ca relațiile spirituale ale poetului german cu lirismul românesc; dacă trimiterea spre Bacovia, în cazul poemului Todesluge, nu mi se pare convingătoare, desigur că o analiză mai largă și foarte atentă ar putea duce la interesante descoperiri. De ce nu? Dar pentru asta trebuie
EPISTOLELE MARELUI EXPERT by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17710_a_19035]
-
într-o manieră postmodernă. Un paralelism se lasă descoperit pe alocuri între tema însăși a cercetării și metodă pe care cercetătorul o adoptă. E destul să notez încercarea să de a evidenția - împotriva ipotezei moderniste a evoluției interne, a "biologismului spiritual" -, "interrelațiile pe orizontală între curentele și autorii unei epoci". Deși Mircea Cărtărescu face din doctrina postmodernista un criteriu de unitate a demersului sau investigativ și chiar a generației optzeciste, nu le confundă, nu le egalizează, dimpotrivă, se grăbește să observe
Schimbarea de canon by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/17716_a_19041]
-
în domeniul limbajului, a formei, dar inclusiv al căutărilor de sine. Muzică lucrării dezvolta un caracter incantatoriu cu efect quasi-hipnotic, este o muzică-ritual în care elemente ritmicomelodice arhaice cunosc o agregare antrenantă la proporții nebănuite, iar aceasta într-un demers spiritual ce lărgește universul muzicii pe un drum care pornește de la Bartok, continuă la Messiaen, si care, din fericire, continuă. Lucrarea a fost realizată în condițiile de excepție ale studiourilor Radiodifuziunii de la Frankfurt, instituția care a făcut comandă acestei compoziții. A
Elvetia muzicienilor români by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17718_a_19043]
-
unei generații se întîlnește cu "noocrația necesară" a lui Camil Petrescu, astfel cum acesta a statuat-o în coloanele revistei sale, Săptămîna muncii intelectuale și artistice (1924). Cu toate că sursele filosofice și estetice ale gîndirii celor doi autori sînt eterogene, "dictatură spirituală a intelectualității" provenind la Camil din teze platoniciene, trecute prin bergsonism și prin fenomenologia husserliană, iar la Aderca din energetismul unor teorii biologizante, ele converg în același punct abstract, universalist. Ambele scot în mod decis spiritul românesc dintre limitele tot
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17743_a_19068]
-
Accente imnice ("Mater Dolorosa") susțin întreaga scriere întemeiata că o partitură muzicală atinsă de aripă poeziei iar nu a melodramei habotnice. Cartea despre Iisus a lui Ion Murgeanu oferă nu numai o lectură priincioasa ci și un prilej de primenire spirituală sub imperiul oferit de "Legământul noii Legi". Un ex-voto al unui scriitor român în anul Jubileului nașterii Fiului Omului. Ion Murgeanu, Iisus, Ed. Crater, București, 1999, 196 pag., fără preț.
Carte de reculegere by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17746_a_19071]
-
să și prin precauția cu care poetul se adresează unui public român necunoscut sie, dar perceput cu o căldură neobișnuită, pe care nu vrea să îl jignească, insă ține totuși să îl avertizeze asupra dificultății de a relua o viață spirituală după ravagiile războiului. Ultimele rînduri ale acestui text conțin o recomandare care pare aproape absurdă astăzi, dar e cu atît mai emoționantă: "Îmi îngădui în mod special (și e foarte firesc) să vă recomand poezia - aceasta noblețe a limbajului și
Dilemele europenitătii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17736_a_19061]
-
acestui text conțin o recomandare care pare aproape absurdă astăzi, dar e cu atît mai emoționantă: "Îmi îngădui în mod special (și e foarte firesc) să vă recomand poezia - aceasta noblețe a limbajului și să vă adresez salutul speranței noastre spirituale comune." Am făcut aceste precizări legate de alcătuirea volumul pentru că ele conțin, după părerea mea, cheia înțelegerii cărții, și totodată justificarea importanței ei. Cele două texte adăugate de Marius Ghica au o valoare documentara, înainte de orice. Aș merge mai departe
Dilemele europenitătii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17736_a_19061]
-
care Alexandru Darie s-a simțit mereu provocat ca artist. O provocare a fost și gîndul la marele artist Giorgio Strehler, un personaj obsedant și pentru Alexandru Darie, pe care il numise cu puțin timp înainte de a muri "fiul său spiritual". Încărcat de această șansă, Alexandru Darie și-a motivat echipa de apropiați și constanți colaboratori, precum și trupa Teatrului de Comedie, care l-a invitat să lucreze, fiind protejat și înnobilat de aripă lui Strehler. Accentul marcant vizual și plastic al
Stagiune în regres by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17750_a_19075]
-
sieși. Altfel spus, care nu are nevoie, pentru a se valida, de un referent exterior. Faptul că ea stochează atît de multe direcții, ca testează coduri de comunicare atît de variate nu reprezintă, în absolut, decît dovada unei mari neliniști spirituale și mărturia unei imense generozități. Artista este un fel de enciclopedie a momentului, o conștiință cumulativa în care se absorb și se plămădesc toate marile tensiuni ale epocii. Privirea să este panoramica, matură orizontul și adulmeca în germene, la izvor
Expozitia Lucia Ioan by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17769_a_19094]