3,845 matches
-
între 30 și maxim 60 de secunde, mesajul trebuie să fie unul scurt, clar și legat de subiect. Dacă mesajul nu este cât se poate de clar, spotul nu-și atinge ținta. În presa scrisă situația este oarecum similară, un spot prea lung și greu de citit fiind deseori ignorat. Însă, prin repetiție, un spot publicitar își extinde valoarea atențională, în special, dacă o anumită cantitate de variație este combinată cu repetiția, spre a înlătura monotonia. o Costurile implicate o unitate
Marketing educational by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
și legat de subiect. Dacă mesajul nu este cât se poate de clar, spotul nu-și atinge ținta. În presa scrisă situația este oarecum similară, un spot prea lung și greu de citit fiind deseori ignorat. Însă, prin repetiție, un spot publicitar își extinde valoarea atențională, în special, dacă o anumită cantitate de variație este combinată cu repetiția, spre a înlătura monotonia. o Costurile implicate o unitate școlară de mici dimensiuni riscă să cheltuiască mai mult pe un spot de publicitate
Marketing educational by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
repetiție, un spot publicitar își extinde valoarea atențională, în special, dacă o anumită cantitate de variație este combinată cu repetiția, spre a înlătura monotonia. o Costurile implicate o unitate școlară de mici dimensiuni riscă să cheltuiască mai mult pe un spot de publicitate decât să câștige în urma difuzării lui. Costurile trebuie dimensionate corect pentru a evita asemenea situații. Canalele de promovare utilizate de instituția de învățământ trebuie să dea dovadă de profesionalism și credibilitate iar dacă ne referim la mass-media, mesajele
Marketing educational by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
mediatică și apariția unei societăți a comunicării, în care dimensiunea tehnică tinde spre conturarea unor noi practici. Astfel, mai ales în Statele Unite, în anii '50, se dezvoltă noi tehnici de comunicare politică. Într-adevăr, în 1952, de exemplu, apăreau primele spoturi publicitare televizate, în campania electorală a lui Eisenhower. Publicitatea politică și televiziunea sînt gemene în acest caz, întrucît cea dintîi apărea pe cînd întregul teritoriu național era acoperit deja de cea de-a doua. La fel s-a întîmplat și
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
la 50 sau 100 de persoane. Pentru obținerea unei măsuri fiabile, rezultatele obținute sînt regrupate, timp de mai multe zile consecutive. Aceste sondaje conduc la ajustări foarte rapide ale strategiilor de comunicare și, mai ales, la elaborarea, producerea și difuzarea spoturilor televizate, pentru a se răspunde astfel atacurilor adversarului, sub forma publicității negative, sau pentru a întîmpina un eveniment neprevăzut. Sondajul, cumpărarea de spațiu și publicitatea sînt asociate cu pollsters, media advisors și campain managers, pentru un pilotaj la vedere. Ritmul
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
de campanie (Kern, 30 Second Politics). Genul a evoluat către un rafinament formal al produsului, spre o micșorare a formatului și o accentuare a puterii publicității negative, caracterizată de descalificarea rivalilor. De asemenea, s-a lucrat și în privința tipurilor de spoturi și a utilizării acestora în funcție de etapele campaniei electorale.Diamond și Bates (The Spot) reperează o strategie recurentă, bazată pe succesiunea a patru forme. Spoturilor de identificare a înseși persoanei candidatului, îndreptate spre căutarea notorietății, le succed spoturile de miză, în
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
al produsului, spre o micșorare a formatului și o accentuare a puterii publicității negative, caracterizată de descalificarea rivalilor. De asemenea, s-a lucrat și în privința tipurilor de spoturi și a utilizării acestora în funcție de etapele campaniei electorale.Diamond și Bates (The Spot) reperează o strategie recurentă, bazată pe succesiunea a patru forme. Spoturilor de identificare a înseși persoanei candidatului, îndreptate spre căutarea notorietății, le succed spoturile de miză, în care sînt anunțate luări de poziție, într-o manieră factuală sau emoțională. Apoi
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
puterii publicității negative, caracterizată de descalificarea rivalilor. De asemenea, s-a lucrat și în privința tipurilor de spoturi și a utilizării acestora în funcție de etapele campaniei electorale.Diamond și Bates (The Spot) reperează o strategie recurentă, bazată pe succesiunea a patru forme. Spoturilor de identificare a înseși persoanei candidatului, îndreptate spre căutarea notorietății, le succed spoturile de miză, în care sînt anunțate luări de poziție, într-o manieră factuală sau emoțională. Apoi, spoturile negative urmăresc discreditarea identității sau a propunerilor adversarului, utilizînd aluzia
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
în privința tipurilor de spoturi și a utilizării acestora în funcție de etapele campaniei electorale.Diamond și Bates (The Spot) reperează o strategie recurentă, bazată pe succesiunea a patru forme. Spoturilor de identificare a înseși persoanei candidatului, îndreptate spre căutarea notorietății, le succed spoturile de miză, în care sînt anunțate luări de poziție, într-o manieră factuală sau emoțională. Apoi, spoturile negative urmăresc discreditarea identității sau a propunerilor adversarului, utilizînd aluzia, comparația sau atacul direct. Etapa finală constă în revenirea la o viziune calmă
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
reperează o strategie recurentă, bazată pe succesiunea a patru forme. Spoturilor de identificare a înseși persoanei candidatului, îndreptate spre căutarea notorietății, le succed spoturile de miză, în care sînt anunțate luări de poziție, într-o manieră factuală sau emoțională. Apoi, spoturile negative urmăresc discreditarea identității sau a propunerilor adversarului, utilizînd aluzia, comparația sau atacul direct. Etapa finală constă în revenirea la o viziune calmă, ba chiar euforică, asupra comunității naționale, al cărui destin se întîlnește cu destinul candidatului providențial. Regia audiovizuală
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
direct. Etapa finală constă în revenirea la o viziune calmă, ba chiar euforică, asupra comunității naționale, al cărui destin se întîlnește cu destinul candidatului providențial. Regia audiovizuală este, în acest caz, elementul-cheie care asigură fuziunea simbolică a acestui feel good spot. Dacă publicitatea politică este o comunicare costisitoare, dat fiind faptul că este o comunicare controlată, putem afirma că este totodată și o comunicare eficientă? Limitîndu-ne la discursul către "ținte", electorii sondați, ne-am putea îndoi de acest fapt. În mod
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
un afiș; atribuirea și confuzia, denotă calitatea întoarcerii afișului la sursă; aprobarea pozitivă și negativă a afișului testat, indică numărul acelora care au apreciat sau nu afișul. Însă calcularea rezultatelor asupra votului este departe de acești indicatori. Studiile privind impactul spoturilor publicitare electorale, în Statele Unite, au căpătat o mare amploare. Paralel cu avîntul practicii, s-a dezvoltat o literatură pletorică privind aplicarea diverselor tipuri de cercetare empirică referitoare la aprecierea unui impact greu de determinat și care ține seama de concurența
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
ocazia alegerilor prezidențiale americane din 1972, stîrnește interes față de perspectiva unei astfel de măsuri, la nivelul cel mai înalt. După Mendelssohn și O'Keefe, în 1972, 25% dintre electori au declarat că decizia lor de vot a fost influențată de spoturile televizate. Însă pentru Patterson și McClure, aproximativ 3% dintre electori au fost influențați în acest fel, în amintita competiție, care s-a soldat cu migrarea voturilor în proporție de 23% în favoarea lui Nixon față de McGovern. Această afirmație ar putea slăbi
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
indirect, cu adevărat superior strategiilor publicitare din 1988, sau combinării celor trei factori? Oricare ar fi adevărul, numeroase studii (cu precădere de factură experimentală) au reușit să pună în lumină rezultate parțiale, precum ameliorarea imaginii candidatului ori impactul emoțional al spoturilor (Kaid et al., 1991). Patterson și McClure apreciau deja că americanii obțineau informații privind pozițiile ocupate de candidați în funcție de mize, mai curînd datorită spoturilor publicitate, decît emisiunilor de știri (news), în proporție de unu la patru. Care este explicația acestor
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
au reușit să pună în lumină rezultate parțiale, precum ameliorarea imaginii candidatului ori impactul emoțional al spoturilor (Kaid et al., 1991). Patterson și McClure apreciau deja că americanii obțineau informații privind pozițiile ocupate de candidați în funcție de mize, mai curînd datorită spoturilor publicitate, decît emisiunilor de știri (news), în proporție de unu la patru. Care este explicația acestor efecte? Mai întîi, remarcăm faptul că în ceea ce privește publicitatea televizată, mai ales cea difuzată masiv și repetitiv, ea elimină expunerea selectivă a indivizilor la imaginea
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
patru. Care este explicația acestor efecte? Mai întîi, remarcăm faptul că în ceea ce privește publicitatea televizată, mai ales cea difuzată masiv și repetitiv, ea elimină expunerea selectivă a indivizilor la imaginea actanților politici preferați, iar cea mai bună evaluare a expunerii la spoturi rezidă în intensitatea consumului de televiziune. Apoi, formatul foarte scurt și conținutul redus induc ideea unei achiziții minimale de informație, la cel mai mic preț. În plus, forma audiovizuală a mesajului, în general foarte îngrijită, îi sporește acestuia capacitatea de
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
o constrîngere foarte puternică în privința declarațiilor de intenție: este greu să promiți că vei face, dacă vei fi reales, ceva cu totul diferit de ceea ce tocmai ai făcut sau de ceea ce ești gata să faci." Astfel, analizele "activităților comerciale", ale spoturilor televizate pregătite de candidații americani pentru alegerile prezidențiale, începînd cu anii 1952, relevă regularități în opțiunile strategice. Cîștigătorii alegerilor subliniază competențele cerute de funcția prezidențială, exploatează puterea legitimării conținute de aceasta și valorizează realizările de pe parcursul mandatului lor. Candidații la
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
Benjamin nu este "estetizarea politicii". Sîntem în măsură să ne întrebăm dacă, într-adevăr, în acest tip de comunicare politică, esența constă tot mai mult într-o construire de identități strategice prin regizări mediatizate sub forma mesajelor publicitare (afișe, clipuri, spoturi etc.), dar și în forma informației, cu precădere audiovizuale, mai deschisă către spectaculozitate și dramatizare. Strategiile de comunicare și acoperirea mediatică a campaniei se combină pentru a surprinde realitatea politică, după cum și principiul plăcerii ar submina principiul realității. Aceasta este
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
românilor în comparație cu cei din alte țări. Un „patriotism reactiv“, cum l-a numit account directorul Ruxandra Săvulescu. Decizia echipei a fost să stârnească orgoliul românilor și să asocieze Rom cu cele mai puternice sentimente naționale. Campania a început printr-un spot în care un american anunța, dintr-un birou corporatist, că Rom se schimbă, pentru ca românii să poată împărtăși valorile visului american: vechiul ambalaj cu steagul României va fi înlocuit de unul care reprezintă steagul Americii. „S-a mizat de la început
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
ambalaj cu steagul României va fi înlocuit de unul care reprezintă steagul Americii. „S-a mizat de la început pe faptul că oamenii se vor răzvrăti împotriva schimbării steagului românesc cu cel american, s-a mizat pe faptul că personajul din spoturile TV le va deveni instantaneu antipatic românilor“, mi-a scris Sorina Iordan, account executive McCann PR. „și, deși campania a avut nevoie de dezvoltarea pe toate mediile - TV, radio, outdoor, print, PR - pentru a ajunge la o audiență cât Cartea
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
contribuții individuale.166 Din punctul de vedere al organizării de campanie, echipa lui Obama a combinat publicitatea tradițională și promovarea în mediul online. Datorită fondurilor mai mari de care a dispus, candidatul democrat a avut parte de mult mai multe spoturi decât contracandidatul său, ajungând ca în ultimele săptămâni de campanie să obțină un raport de 3 la 1 în comparație cu McCain în privința publicității TV. Dar noutatea a fost efortul extraordinar de organizare a campaniei în mediul online și în cel mobil
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
o audiență impresionantă în social media încă înainte de primul tipar și prin aglomerația de la petrecerea de lansare. Dar, pentru ca o asemenea idee să prindă, ea trebuie comunicată, vehiculată, popularizată. Lansarea unei publicații presupune de regulă o investiție substanțială în promovare - spoturi TV și radio, machete în presa scrisă, panouri stradale etc. Însă toate acestea sunt mai greu de asigurat când alimentezi tipărirea unei reviste din entuziasm și bani aduși de acasă. În schimb, inițiatorii DoR au apelat la Facebook. și au
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
impact pozitiv asupra mobilizării, conflictele legate de persoane (personality conflicts) au mai degrabă efectul invers. Un caz concret este prezența la vot. Numeroși autori (Finkel și Geer, 1998; Kahn și Kenny, 1999 ; Geer, 2006; Min, 2004) au analizat diferența dintre spoturile electorale negative focalizate pe teme legate de campanie și cele axate pe trăsăturile de personalitate ale candidaților. Deși extrapolarea unor astfel de rezultate este încă problematică, în campaniile din SUA, conflictele axate pe persoane, și nu pe fapte sau decizii
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
nu între pereții unui laborator de cercetare -, a adus importante dovezi empirice legate de subiectul expunerii la informație (Iyengar et al., 2008). Cercetătorii, coordonați de profesorul de la Stanford, Shanto Iyengar, au realizat o vastă selecție de discursuri de campanie și spoturi electorale ale candidaților prezidențiali Al Gore și George W. Bush. Acest material a fost reunit pe un CD multimedia și distribuit unui eșantion reprezentativ de votanți cu acces la Internet, cu câteva săptămâni înainte de alegeri. Participanții au fost informați că
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
electronice nu au indicat o corelație consistentă între partizanatele politice și informația consumată. Republicanii și conservatorii s-au dovedit mai activi în căutarea informațiilor legate de candidatul republican George Bush, însă democrații nu au avut nicio preferință pentru discursurile sau spot-urile unuia sau altuia dintre candidați. Aceste date indică o expunere selectivă mai accentuată în rândul republicanilor, lucru care poate fi explicat, consideră autorii, și prin popularitatea canalului pro-republican Fox News, lansat încă din 1986. O etapă ulterioară a studiului
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]