4,031 matches
-
pași desculți calc pe drumuri Prin nisipurile vieții scăldate în val, Cu anii mei rătăcesc prin anotimpuri Sărut de mare pe un picior de mal. Gânduri ingenucheate în geană Îmi amintesc de noi în fiecare seară, Cuvinte nerostite pâlpâie sub sprânceană În sufletul meu cu zâmbet de primăvară. Vă recomand această carte, este o poezie pe care o veți simți și o veți înțelege cu ochii sufletului. Poeta are versuri frumoase în zestrea sa, are imagini vii, aprinse, văpăi care vă
VERSURI DE DOR, DIN POLENUL CUVINTELOR de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374756_a_376085]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > MOLIPSIRE Autor: Marioara Nedea Publicat în: Ediția nr. 2186 din 25 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Se înnoptează-n sânul tău hulpav Și-atavici gură cască ne privesc pe sub sprânceană, ca un lup bolnav, Ca să ne molipsească de firesc. Îți curge-un fluviu-n pântec și nu lapte. În pat se ghemuiește noaptea oarbă. Se furișează ca un vechi descântec, Fiorii așteptării să ți-i soarbă. Ceva ce veșnic ai
MOLIPSIRE de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371704_a_373033]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > LUNA FECIOARĂ Autor: Zamfira Rotaru Publicat în: Ediția nr. 2235 din 12 februarie 2017 Toate Articolele Autorului LUNA FECIOARĂ Luna fecioară pentru-întâia oară Lin se strecoară, plină de sfială! Aeru-i mut ...și n-are sprânceană Uimire multă -n noapte și-îndoială... Beții de lumină pe cerul pigmentat Cu licuricii întunericului astral Luna fecioară este-n urcare Trimite razele argintate-în mișcare În univers se simte miros de rășină S-a coagulat sângele vegetal Cu parfum puternic
LUNA FECIOARĂ de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371745_a_373074]
-
cu problemele mele, luandu-mi-le una câte una, ca, pe urmă, să râdă că nu le-am putut face față, în ciuda performanțelor mele sportive. -Da! N-avea încotro! specific eu apăsat. -Și? își asezonă interesul c-o pereche de sprâncene săltate peste ochii redeveniți holbați. -Noaptea următoare îmi găsesc de lucru pe Facebook și, puțin mai-nainte de trei dimineața, mi-apelez deranjatul de câinele meu și-l anunț... -Ești formidabil! Dar ce aveai să-l anunți? adăugă minunat Rică
UN TIP CALM de ANGELA DINA în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371764_a_373093]
-
acum ,vizibilele semne ale unei frumuseți ce va să fie :părul lung ,mătăsos și blond că un lan de grâu copt unduind în arșița soarelui; ochii mari și expresivi ,erau căprui în perfectă armonie cu restul fetei doar genele și sprâncenele erau mai închise la culoare . Pielea translucidă purta urmele jocului în soarele de la mal de mare ....pistruii. Nasul de o formă aproape aristocratică era cel mai pictat cu mulți pistrui , lucru care tare o necăjea; ar fi preferat un ten
PRIMUL DRUM SPRE IUBIRE .... de GABRIELA MARIA IONESCU în ediţia nr. 2039 din 31 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379182_a_380511]
-
una, despre alta, mă gândii un pic geloasă, de la Seneca avea să ceară, de-ar fi trebuit. Zâmbii mefistofelic și-mi încheiai preparativele. Chiar îmi plăcea femeia din oglindă. Podoaba capilară? O minune castanie a la Mireille Mathieu! Ochii? Sub sprâncene frumos arcuite, căpruii mei se tupilau fals rușinați sub gene dese. Obrazul? Ca de adolescentă, natural colorat, tras din linii distinse. Și-aș fi continuat din greu infatuată, de nu mi-ar fi zornăit în cap neașteptată opreliște: Și gâtu-i
SFÂNTA NICOLE de ANGELA DINA în ediţia nr. 2060 din 21 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379162_a_380491]
-
toamne violete și-n gutui strivite de secunda galopantă din părul meu cu iz de cerb hai-hui, Din bluza mea de gându-ți descheiată. Străpunge-mi frunza încă nencepută de șarpele ce-a instigat la mere. Și lasă-mi în sprânceana rezolută, Refluxul tău ce trupul meu îl cere. Îmi bate cordul prins în călimară și mă-nroșesc ca macii de pe ii, Când gura ta pe sânii mei coboară stimate domn, din visele-mi târzii... Referință Bibliografică: STIMATE DOMN-PARTEA I / Marioara
STIMATE DOMN-PARTEA I de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2054 din 15 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379306_a_380635]
-
Aș dori să părăsesc Italia. - Din păcate o cunosc îndeaproape. Nemții încă nu ne-au arătat tot ce sunt în stare. Dar n-avea grijă, o să te ajut. Încotro v-ați gândit să plecați? - Palestina. Domnul Moretti a ridicat surprins sprâncenele. Desigur nu se așteptat la răspunsul meu. - V-ați gândit bine. Acolo situația e dificilă, mai ales pentru o femeie singură cu un copil mic. - M-am gândit bine, am răspuns fără ezitare. - În cazul acesta sunt încântat să vă
ÎNGHEŢATĂ CU GUST AMAR – FRAGMENT: TOTUL DESPRE RENATA de MADELEINE DAVIDSOHN în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374149_a_375478]
-
desculț ), Iar bucuria din vioară plouă...( Ochi arzători), Foșnesc secunde, gernminând întâmplări ``(Simfonie), ``Hergheliile de ploi/ Într-o vară-nflorită``( Vecia picură), ``Fâșiile de ger atârnă în balans``. Elementele naturii par``sensibilizate`` : ``Vântul înduioșat,```piaptănă`` buclele câmpiei``, lumina ``picură`` pe sub sprâncenele timpului``, eul pare împlinit :``O, prima dată am trăit în nemurire``(Reverie de mai) Lia Ruse știe să guste din plin frumusețea vieții, are puterea și imaginația să transforme realitatea în artă, să ne atragă, să descopere esența în miniatural
O NOUA CARTE DE LIA FILOTEIA RUSE de LIA RUSE în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374189_a_375518]
-
pe struna sa eu pasăre mă fac, țărmuri de jasp inima-ndură, viața mă-mpinge din prepeleac ... ” Alteori, proprietățile chimice ale substanței devin conotații specifice ale aceluiași termen care dobândește valențe lirice: „De aceea vă conjur prieteni, îngropați-mă între sprâncenele Câmpiei și cumpăna de somn a tristeții, cu axa Pământului în brațe precum un crucifix de flori și păsări nemaivăzute, cu subteranele stele pe umeri, cu sarea iubirii la vedere. Alte dispoziții finale nu am...” Un statut special dobândește piatra
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
nu văd ce mi se va întâmpla bun de azi înainte. Miruna mă privea atentă, parcă vroia să-mi ghicească gândurile... Mă fixa mereu cu un zâmbet larg și cu ochi strălucitori și veseli, de culoarea cerului senin și cu sprâncenele frumos arcuite. Absorbiți de discuția noastră nu am sesizat cum a trecut timpul, cum soarele a părăsit marea și s-a ascuns în spatele blocurilor, cum pe faleză s-au aprins luminile și din salonul restaurantului se auzeau primele acorduri ale
CHEMAREA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378671_a_380000]
-
cu o pătură pe care am găsit-o în dulapul de lemn masiv și am privit-o atent. Cred ca nu greșisem când i-am apreciat vârsta. Era femeie frumoasă! Cu trăsături regulate si ferme. Fața era foarte bine întreținută, sprâncenele prelucrate cu multă atenție și genele lungi, arcuite elegant. Mâinile fine și îngrijite strângeau pledul la pieptul pe care-l văzusem liber sub puloverul de mohair și pe care-l apreciasem ca fiind surprinzător de bine conturat și ridicat. Trupul
CUTREMUR (4 MARTIE 1977) ÎN AMINTIRI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377722_a_379051]
-
clatin, că voi cădea la cel dintâi pas. Nu mai aveam siguranța normală; ca și cum ar fi trebuit să mă readaptez spațiului cu trei dimensiuni.“. Tot în acest timp mărturisește despre „viziunea oculară“, pe care a dobândit-o „reactivând“ ochiul dintre sprâncene, „ochiul lui Shiva“, despre care se spune că este un al șaselea simț, orientându-te în spațiu, însă alții afirmă despre acest „ochi“ că se referă doar la lumea spirituală. Un alt exercițiu este transa cataleptică : „am verificat personal « ieșirea
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
Opera Comică și de la Ipodrom, amicului melcilor simpatici ai d-lui Jules Allix și actualului ministru de finanțe că a comandat pe sub mână sporirea dării funciare, lăsînd-o la discreția unor comisii de recensimînt alese, conform manoperelor cunoscute ale patrioților, după sprânceană. Puțin am fi avut de obiectat contra unei îndoiri generale a dării. Am fi invocat cel mult {EminescuOpXI 411} făgăduința roșiilor de-a nu spori nici o dare, de-a nu face nici un împrumut. Ar fi fost o ducere ad absurdum
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
început să-și dea palme, mă rog, înșiră toată halimaua de-az'noapte. Licheaua-l ascultă și nu spune nimic, îl lasă pe Prost să se verse. Prostul, congestionat, îi cere părerea: știi poate cine? Nu, Licheaua tace, ridică doar sprînceana, de regulă stînga, nu spune nimic. După adagiul că omul învață să vorbească în doi ani și să tacă în șaizeci, auzit la televizor. Prostul termină și-i strînge mîna. Licheaua deschide și el gura: îmi pare rău, rînjește, cu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
să-și facă week-end-ul decît în Crimeea, la invitația... De ce să n-o șteargă nițel, să flaneze colea pe trotuarele fără gropi ale Washingtonului, să facă chiar un piculeț de jogging, precum colegul Bill, flancat strîns de jurnalierii aleși pe sprînceană (o anumită parte a sprîncenei)! De ce? Oricum, vizita la memorialul holocaustului îi vine mănușă președintelui republicii, cum i-a venit dintotdeauna comunismului cînd a fost vorba ca propaganda lui să producă diversiune, bătînd monedă falsă pe aceeași marotă: antifascism, antinazism
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în Crimeea, la invitația... De ce să n-o șteargă nițel, să flaneze colea pe trotuarele fără gropi ale Washingtonului, să facă chiar un piculeț de jogging, precum colegul Bill, flancat strîns de jurnalierii aleși pe sprînceană (o anumită parte a sprîncenei)! De ce? Oricum, vizita la memorialul holocaustului îi vine mănușă președintelui republicii, cum i-a venit dintotdeauna comunismului cînd a fost vorba ca propaganda lui să producă diversiune, bătînd monedă falsă pe aceeași marotă: antifascism, antinazism, antihitlerism, etc. dar făcîndu-se că
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
hermafrodit, sau ciocnind pahare cu fotbalierii și cu managerii lor cu ochi albaștri, sau lăsîndu-se premiat de barzi mai mult decît literari, în chiar alcovurile lor imunde, sau bîntuind, omnipriceput, turnătorii și saivane, cu mîndra caschetă albă, inginerească pe-o sprînceană, sau... sau... Există codul sobru al taciturnului Rege Carol I, asumat de marea elită românească, cea care numai și prin comportamentul ei civilizat a făurit statul român modern, cod asumat, la rîndul său, de Regele Mihai și, iată, după fractura
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
tînără, agilă și expeditivă, cu o verbozitate năucitoare. În surdină, evident, doar pentru urechile mele, hapsîne de noutăți mundane. Taică-su, fostul activist bugetar, se lăsa pe mîna fiică-sii: atît, mă iei scurt pe la tîmple, îmi întărești șanțurile între sprîncene, vreau să le frec șurubul celor de la Nicolina, să mă țină minte, tu-le... Sau: azi, îl sărbătorim pe tov prim, taie-mi firele din nări, din urechi... de-acolo, de-acasă, a prins meseria frizerița mea, această Mahalia, agendă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
așa, de profil, o oră, două, neprivindu-ne, urmărind, fiecare în parte, ce se petrecea în locantă, cine intră, cine iese. Ca și cum n-am fi fost la aceeași masă. Din cînd în cînd, cîte-o vocaliză tabagică, lungă, cîte-o mirare cu sprîncenele circumflexe, cîte-un rîs înecat în fumul de Carpați fără filtru. Atît. Ne era suficientă muțenia asta (atît de elocventă, ar spune inspirat metaforistul de serviciu). N-aveam ce ne spune? Oho! Într-o noapte, după un spectacol, după agapa premierei
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în pisoar, cu protagonistul serii, rupînd el tăcerea actului, jenantă: mă, aici... la noi, totul pute. Zbaang! Năzdrăvan post t.v., preluat, prin releu (echidistant) și de eterul bahluian. Emisiuni trăsnet, ca-n 7 Păcate. E-acolo o adunătură pe sprînceană, făcînd eforturi transpirate să mimeze oarecari orientări de lume nouă, postdecembristă. O dolofănică, privind nostalgic pieziș, își etalează gropițe-n obrăjorii bine hrăniți în vreo casă (naționalizată), gropițe-n degetele-crenvurști, în decolteu, în..., acompaniată de-un personaj cu aer hirsut-proletar
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și vocile peste care dăm, vrînd-nevrînd, butonînd radiouri sau televizoare. Dacă ar fi să pot decide managerial într-un caz, cel al Andrelei, i-aș interzice să deschidă gura. Da, să apară în lăcrămoasa ei emisiune (cu lume proastă pe sprînceană), dar cineva să-i dubleze vocea. Doar atît. Pentru că ființa aceasta de-a dreptul frumoasă merită să fie văzută. Nu și auzită. Dintre vocile Naționalului ieșean, una singură n-ar fi meritat uitată (deși actorul ce o deținea e de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
la urma urmei, mult mai comestibilă. (Iată, însăși paranteza aceasta preliminară e în regim frivol. Ca argument, desigur, în favoarea micii demonstrații ce va urma.) Cînd mărturisesc, în varii ocazii, că merg constant pe stadion, la fotbal, deși pronunț prețios football, sprîncenele ridicate de interlocutor traduc subit surprinderea. Iar dacă sprîncenele mirării nu cer neapărat explicația, par oricum necruțătoare. Cum, la foootbal?! Urmează replica-mi (zdrobitoare, cred eu) menită, cumva, a-mi justifica frivolitatea. Dar, tot atît de constant și la Filarmonică
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
aceasta preliminară e în regim frivol. Ca argument, desigur, în favoarea micii demonstrații ce va urma.) Cînd mărturisesc, în varii ocazii, că merg constant pe stadion, la fotbal, deși pronunț prețios football, sprîncenele ridicate de interlocutor traduc subit surprinderea. Iar dacă sprîncenele mirării nu cer neapărat explicația, par oricum necruțătoare. Cum, la foootbal?! Urmează replica-mi (zdrobitoare, cred eu) menită, cumva, a-mi justifica frivolitatea. Dar, tot atît de constant și la Filarmonică... Și aș trage cu obligatorie modestie lucrurile spre domeniile
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
perimetrul celălalt, al scrisului, acolo unde un Camil Petrescu numai de frivolitate neputînd fi învinuit a practicat cu voluptate și comentariul sportiv, nefiindu-i frică de eventualele lui nefaste urmări asupra capodoperei. Îți vine atunci să dai replica celui cu sprîncenele ridicate: Păi, dacă și Camil... De revenit la arte. Proteicul Picasso, genial prin chiar fervoare proteică, s-ar plasa perfect în perimetrul... frivolității. Dacă nu ne-ar fi teamă de eticheta radicală. Și nu ne e. De ce să ne fie
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]