5,301 matches
-
de-un tufan. L-a desfăcut în grabă și, făcând colac funia pe care a prins-o de oblâcul de la șa, abia a reușit să-l încalece. Îmboldindu-l fără milă în coaste cu tocurile cizmelor, l-a făcut numai spume până a ajuns în Vâlceaua Bejanului, unde i-a dat drumul prin pădurea de goruni. Cum vremea era atât de urâtă, că niciun câine nu te îndurai să-l dai afară din tindă, Andrei a avut noroc să nu fie
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA A DOUA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 959 din 16 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/344726_a_346055]
-
frunză / oglindește sărutul furat”. Există o comuniune freatică a poetei cu Bacovia, cu atmosfera orașului unde plouă mereu și “Bacovia privește în pământ / ochi împăienjeniți / în jurul lui / orașul / cearcăn de lumină / prea violet / să îndure primăvara / plouă întruna / plouă cu spume / un pumn de frunze / tânguie tăcut / plopii s-au contopit cu umbra / vântul șuieră prin turle / din luna zgribulită / ies lilieci / noaptea-i de plumb / toamnă oriunde / dar nu ne pasă / cu sufletele suflecate / ne iubim ca doi nebuni. (Ca
LUMINA , ATENEUL SCRIITORILOR, BACĂU, 2013 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344737_a_346066]
-
candelei la altar, până devin nimburi crucifere pe creștete de sfinți. E atât de bine în pufoasa lumină! Ca-n cuibul cald al sânului matern. Cine se odihnește în el are parte de dulceața naturală a laptelui cald, gâlgâind cu spume în gura pruncului nesățios, care smocăie cu voluptate. Da, versul ne poate hrăni, ne poate potoli setea, oferindu-ne chiar, vitaminele trupești și sufletești de care ducem lipsă. Ca să nu mai vorbim de stările de emoție care ating beatitudinea, prilejuite
RECENZIE LA CARTEA AURICĂI ISTRATE PETARDE RECI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344758_a_346087]
-
înalte. Prezentă în toate mediile, cel politic, cel cultural, în spațiul străzii, mă rog, unde te învârți în această societate dai de oameni obraznici, plini de ură, sentiment care mustește în sufletul lor, gata oricând să răbufnească sub forma unei spume pentru a murdări suprafețele din jur. Ori ceea ce mustește în sufletele acestor oameni nu beneficiază de nici o calitate umană necesară. Ori fac „spume” la gură când vorbesc, dovedind o mare doză de neseriozitate, de multe ori de incultură, ori își
POLITICA, CULTURA SI NEOBRAZAREA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344953_a_346282]
-
obraznici, plini de ură, sentiment care mustește în sufletul lor, gata oricând să răbufnească sub forma unei spume pentru a murdări suprafețele din jur. Ori ceea ce mustește în sufletele acestor oameni nu beneficiază de nici o calitate umană necesară. Ori fac „spume” la gură când vorbesc, dovedind o mare doză de neseriozitate, de multe ori de incultură, ori își revelează orgoliul în cel mai dibaci mod. Vreau să spun că printr-o atitudine de neobrăzare, de vulgaritate, mulți își apără prostia, necunoașterea
POLITICA, CULTURA SI NEOBRAZAREA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344953_a_346282]
-
mă duc la un vecin, să ne uităm la filme, la sârbi (că noi nu aveam antenă de-aia...”cu prostii”). Ai lui dormeau în casa de jos, iar el în casa mare. Intram tiptil...el făcea un ness cu spumă mare. Păstra mereu și câte o țigară-două...așa...ca să fie fum...atmosferă. Pe la jumătatea filmului, apărea, buhăită de somn, maică-sa. „Mă, pruncuț, amu nu te culci, că-i miez de noapte?” Dintr-o mișcare mă trezeam cu pătura-n
CÂND ALEGEM... de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344960_a_346289]
-
înălțimea și veșnicia lui. Iar muntele e înfricoșat de adâncimea mării cu hăul nimănui, ca viscolul în urma unei troici - Vuietul ei se retrage În cochilia albă a unei scoici.”pg.9, în apă/în cer - „Și stânci de cuvinte în spuma căruntă sunt scrise pe apă, de la sud la nord, istorii cu crime într-o existență cruntă ce-a însângerat și ultimul fiord ... .,”pg.11, dezvoltând într-o reală sinestezie, versuri care vorbesc despre sentimente contradictorii: „Cu iubita alături, având o
GLASUL MĂRII ÎNŢELES DOAR DE SUFLETUL SENSIBIL, CRONICĂ DE ELENA BUŢU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 831 din 10 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345813_a_347142]
-
vis Și artă ... La picioarele noastre zăceau Un albatros ucis Și o barcă având carena spartă.”pg.56 Cu poemele sale, autorul explorează lumea adâncurilor: „Într-o noapte am uitat caietul cu poezii pe-un colț de val de culoarea spumei, m-am aruncat în mare în costumul de scafandru a lui Adam până în orele târzii până în pânzele albe, când înflorește leandrul ... pg.17., a suprarealului, a timpului și spațiului „Alunecând, se interferează spațiu cu spațiu, încrucișându-se în timp se
GLASUL MĂRII ÎNŢELES DOAR DE SUFLETUL SENSIBIL, CRONICĂ DE ELENA BUŢU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 831 din 10 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345813_a_347142]
-
dor din străbuni, ce se alatură-n descânt sau dintr- un riț o mângâiere sacra clădită-n văgăuni. Mă otrăvesc cu silogismele dospite otravă din gândirea unui zvon. Genune, iar peste simplul adevăr părerile ivite sunt îmbrăcate în nectar și alte spume. Mă otrăvesc, iar timpul se dilată tot gust din seva lui, gust acru, se adâncesc în visul prins de piatră iluzia că trăiesc, gust sacru. O altă lume, otravă ce ne-mbie să adormim peste poteci întortocheate cărări ce se
ILUZII SPARTE de PETRU JIPA în ediţia nr. 831 din 10 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345815_a_347144]
-
el plin de îngăduință, afundându-și fața în părul ei. Și-ți voi așeza lumea la picioare. Vei fi a mea într-o zi. Te voi iubi în taină, vei fi gheara mea în lume, talazul puternic care-și așează spuma albă în jurul stâncii mele întunecate... Îți promit, Eva! Vei fi mângâierea mea eterată, sufletul meu de elită peste care vor trece anii într-o goană nebună și dulce... Dar, mai dă-mi azi un pic de răgaz, prințesă, pentru ca mâine
OMUL DIN UMBRĂ de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 851 din 30 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345997_a_347326]
-
ochii în lacrimi după viață și rupt la suflet de despărțirea de familia lui cea de acasă și familia lui cea unită în vocația cântecului. O dragoste fraterna a fost între trupa Hâra și Tamango. Pline de înțelepciune și de spumă comicului inimitabil și neegalabil erau vorbele lui, unele din ele cu duh de aforism, oricât e de necrezut. „Notele acestea muzicale”, zicea, „sunt pentru că ăștia că voi să înțeleagă ce cânta ăștia ca mine!”. Cât umor și câtă inteligență se-
HARA. CÂNTECE PENTRU TOŢI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347747_a_349076]
-
de azi, e cuscră cu muzica ușoară de ieri pentru că au copii miri, una și cealaltă: șlagărele. Ele nu au nicio vârstă, nu ajung bătrâne și nu le amenință nicio primejdie de moarte. Pleacă, doar, câteodată, luate de val în spumele largului vieții, dar se întorc pe faleza timpului, ca niște catarge întoarse în port din lungile navigări prin talazuri și furtuni. Cum am uit-o vreodată pe Mireille Mathieu?! Ori de câte ori reapare pe scenă Mireille Mathieu, deși mai rar decât altădată
PEPINO POPESCU. SUSURUL MUZICII CU MIREILLE MATHIEU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347766_a_349095]
-
Zeița Fortuna își oferi o cupă de nectar... Ospățul se arăta la fel de plictisitor ca totdeauna... Zeus, în capul mesei cam pilit și extrem de dornic de laude, Hera, acră, afurisită și plină de oftică, Afrodita toată numai fițe, Vulcan, urât cu spume și cu ochii numai după vreo bulăneală cu nimfe sau nereide, în fine, aceeași poveste mereu... Oftă... Prinse totuși o clipă când toți tăceau... - Mărite, al nostru stăpân, muritorii pe care tu îi îngădui, se plâng tot timpul, pe nedrept
UN OM INCREDIBIL DE NOROCOS de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1192 din 06 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347752_a_349081]
-
o corabie, albgardistul o ia la fugă și ea nu ezită să-l ia în cătare, să-l asasineze, în ciuda distanței. Așa cum stăteam cu ochii închiși, strivindu-i buzele, parcă îl și vedeam pe ofițerul acela cum se prăbușește peste spuma talazurilor ce veneau la mal, de parcă vântul se plimba pe deasupra apei ca o rindea. Cafeaua, care dăduse în cele din urmă în foc, ne trezi la realitate. Brusc, se desprinse din brațe, oprind ochiul aragazului. În noaptea aceea îmi dăduse
CARTEA CU PRIETENI- ION IFRIM-AMINTIREA UNEI MARI IUBIRI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347740_a_349069]
-
Eu voi zice, aici, acum, că scrie sonete bine clădite, dovadă aducând metafizicul ținut, mândră trecere prin lume, neguros, prăpăstios, îmbelșugat, lunar cuibar de ape de gând, creștinul sonet TĂCÂND: Tăcând, te cuibăreai printre cuvinte!/ Lângă fereastara neagră, ploaia-n spume/ Ne aducea o lume -n altă lume.../ Păsări albastre își aduc aminte.// Mi-ești tristă, azi, Lumină în amurg!/ Doar Tu-mi poți împlini neîmplinirea,/ Străluminând în ceas târziu lumirea.../ Cine mai bine îmi știe-al vieții crâng? // Eu Te-
FLORIN GRIGORIU ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI 2014 de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347770_a_349099]
-
Adrian Păunescu) sau “Inscripție pe o piatră de hotar” (Geo Dumitrescu). “Unde-s ai lumii-mpărați / Unde-i Artaxersex / Alixandru Machidon / Unde-i Artaxerxes// August, Pompei, Chezariu / Au luat nume / Cu toți s-au stins cu vremea / Ca pe niște spume?” (Miron Costin). Ceea ce a fost de înțeles, s-a înțeles, pe parcursul și la sfârșitul acestei admirabile Lecții. “Ce frumoasă Patrie este Limba Română! Limba Română este Patria mea!” (Nichita Stănescu). Și: “Slav aș fi fost de nu eram latin / Latin
UN OM FASCINANT ŞI LEC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1201 din 15 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347816_a_349145]
-
Marin Voican-Ghioroiu, interpretă soprana RODICA ANGHELECU de la Ansamblul Artistic „CIOCÂRLIA” D E S T I N U L Lui Constantin Brâncuși Atât de singur și prea departe de patria iubită, Stă sculptorul pe gânduri cu inima-i zdrobită... Ca unda spumei repezi ce-n mare se afundă Când orologiul vieții dă ultima secundă. E trist... și-a lui privire se-nalță spre zenit; În suflet, ce furtună!... Un gând l-a răscolit: „De plec în veșnicie și-mi las pe frații
FONDATOR POETUL AV. MARCEL ION FANDARAC de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347907_a_349236]
-
parcă venit de pe altă planetă! -La ce te gândești, Mihai? -La un vis pe care l-am visat azi-noapte... -Nu vrei să mi-l povestești și mie? -Pluteam pe imensitatea unei mări înghețate, coboram pe scări de valuri, scări din spumă argintoasă care m-au dus în largi hale unde-am stat la ospăț cu regii Valhalei... -Și ce ți-au spus zeii? -M-au întrebat ce mai e pe pământ, ce mai fac pigmeii aceia care se numesc oameni. Decebal se
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 7-8) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347891_a_349220]
-
PRIMĂVARA, POEZIE DE ION I. PĂRĂIANU Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 1211 din 25 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Poezie de Ion I. Părăianu PRIMĂVARA La munte, sus, petalele de nea se leagănă încinse, Pe povârnișuri, în spume, curg pâraie topite de Soare, Când jos, la poale, înfloresc pomii, iar în grădini narcise, Pe care doar vecinul, țăranul neaoș, le simte și îl doare. În miez de primăvară, când unii zac de lungă astenie, Degeaba cântă pupăza în
PRIMĂVARA, POEZIE DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1211 din 25 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347955_a_349284]
-
să dorm, că somnul ne reface te rog să taci, că-i pierdere de vreme nu simți cum viața iute se desface în praf de amintiri ca să le-adune în dune și-apoi să se-nmulțească pe fundul mării-n spume? Referință Bibliografică: Praf de amintiri / Elena Spiridon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1213, Anul IV, 27 aprilie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Elena Spiridon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
PRAF DE AMINTIRI de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1213 din 27 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347979_a_349308]
-
titular a fost.De asemenea, de-a lungul anilor, a fost cinstit cu o serie de premii și medalii culturale printre care se numără premiul de dramaturgie al Uniunii Scriitorilor, pentru volumul "Greul pământului" (1982), premiul special pentru volumul "Din spumele mării", obținut la Salonul de carte din Oradea (1995), marele premiu pentru poezie al Festivalului internațional de poezie "Lucian Blaga", Cluj-Napoca (1999), premiul pentru "Opera omnia", al Uniunii Scriitorilor Cluj - Napoca (2001). Mitropolitul Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului a tradus
ARHIEPISCOPUL ŞI MITROPOLITUL BARTOLOMEU VALERIU ANANIA – ACUM LA ÎMPLINIREA A TREI ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA VEŞNICĂ, ÎN CERURI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347338_a_348667]
-
Publicul este un râu iar Florin Piersic este afluentul lui. Nimic nu-l mai apasă de sus pe nimeni, când vine în fața sa, Florin Piersic. Chiar dacă s-ar pregăti de somn o inimă, odată ce apare Florin Piersic, ea tresaltă ca spumele mării ce nu văd pacea. Găsind mereu o forță interpretativă creativă, netrecătoare, prin care încheierea unui rol inaugurează un altul, Florin Piersic nu joacă personaje ci capitole de artă actoricească, de istorie a teatrului românesc și universal. Ca un arbore
FLORIN PIERSIC. VA RĂMÂNE CONTEMPORAN VEACURILOR DE DUPĂ NOI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1272 din 25 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347428_a_348757]
-
reglam apusuri de soare Și ne-abandonam pretutindeni Într-o ființare profundă? Trăgeai din pipă-capriciul comod Al serilor eclatante de vară- Mână-n mână, călătoream Pe claviatura astrală. Visele ne erau ferestre-naripate Spre orizontul altor lumi. Dimineața purta coroană De spumă albă, Iar apa scânteia atinsă De lumina franjurată... Mi te-ai inoculat în celule, Astfel că și azi, mă-nalț spre tine Ca o pasăre de-argint, Știind că ne vom întâlni Dincolo de curbura scoarței terestre. Mihaela Oancea Referință Bibliografică
DINCOLO DE CURBURA SCOARŢEI TERESTRE de MIHAELA OANCEA în ediţia nr. 1190 din 04 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347447_a_348776]
-
de rușine sau și mai rău să o compromită pe Zmeurica. Verișora Tina a turnat peste vinul din pahare și sifon rece, astfel încât paharul s-a aburit, iar bulele de sifon în contact cu vinul au format în pahare o spumă plăcută la vedere. Matei a spus cu voce destul de tare că întârzie la cămin și s-ar putea să fie criticați. Zmeurica a fost de acord și a cerut scuze mătușii Zamfira pentru deranj și pentru faptul că nu poate
5 ZMEURICA; CONFIDENŢE & CUNOŞTINŢE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347419_a_348748]
-
Dar căpitanul nu-i cade în capcană și strunește la timp armăsarul chiar în marginea prăpastiei. Privește cum năluca plutește pe lângă abruptul muntelui la vale. Arnăutu nu se lasă păgubaș și coboară în serpentine printre stanele de piatră cu calul spume la gură. Prințesa continuă să plutească cu voalu-i desfăcut ca niște aripi și cu părul despletit. În cele din urmă simte piatra dură sub tălpile picioarelor. Fără să mai zăbovească, aleargă disperată cu fătul în brațe, sare din stâncă în
REGATUL LUI DRACULA (IV) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347341_a_348670]