12,817 matches
-
deosebite pentru realizarea de strategii, elaborarea de 10 A. Shleifer, R. Vishny, „A Survey of Corporate Governance”, în Journal of Finance nr. 52, 1997, p. 737. Capitolul 1. Guvernanța 21 politici și organizarea sistemului de control intern cu ajutorul cărora să stăpânească și să evalueze riscurile organizației. În ceea ce privește definirea conceptului guvernanței corporative, în literatura de specialitate, nu există o definiție unanim acceptată, de aceea vom prezenta cele mai importante concepte care aduc numeroase clarificări terminologice: guvernanța reprezintă sistemul prin care companiile sunt
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
compartimente în întreaga entitate. Implementarea pilonului 7 al guvernanței corporative - Performanța, angajamentul și abilitățile 74 - presupune organizarea unui sistem de management pentru administrarea riscurilor prin constituirea registrelor de riscuri, analiza și evaluarea sistemului de control intern, care ne ajută să stăpânim riscurile, și elaborarea unui sistem adecvat de proceduri operaționale de lucru. De asemenea, managementul de performanță impune și existența unui sistem de pregătire profesională și dezvoltare, coroborat cu un sistem de indicatori de performanță cheie (Kpi) a tuturor activităților care
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
d. un sistem de administrare a riscurilor, inclusiv a resurselor necesare și suficiente acestora pentru identificarea, evaluarea, verificarea și monitorizarea permanentă a riscurilor; e. un cadru de control intern care să asigure implementarea unui sistem de control intern care să stăpânească riscurile semnificative și să ofere o asigurare rezonabilă managementului, pe următoarele direcții: conformarea cu cadrul normativ și de reglementare; asigurarea că toate tranzacțiile sunt înregistrate corect și că declarațiile financiare sunt pregătite cu acuratețe; asigurarea că bunurile companiei sunt protejate
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
un instrument de reglementare a unui mecanism”4 . Dacă în accepția francofonă controlul are conotații de cunoaștere a fenomenelor, de corectitudine a realizării activităților care se realizează prin verificare sistematică, în accepția anglo-saxonă, controlul are conotații de cunoaștere pentru a stăpâni fenomenele și pentru luarea deciziilor de către conducere. Analizând conceptul de control, constatăm că acesta este un atribut al managementului, o funcție a conducerii, un mijloc de cunoaștere a realității și de corectare a erorilor. Sensul cel mai comun asociat controlului
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
că vom fi la adăpost de toate neregulile sau disfuncționalitățile/abaterile care pot să apară de la un ecart stabilit. Dacă totuși controlul nu există, și se știe bine acest lucru, atunci este posibil să apară situații care nu pot fi stăpânite. Scopul organizării controlului intern este acela de a oferi o asigurare rezonabilă împotriva riscurilor, și nu o asigurare absolută. O asigurare rezonabilă este mai mult decât minimum și se raportează întotdeauna la obiectivele entității. Conducerea și Consiliul de administrație al
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
mediu controlul intern va funcționa, va crește și se va dezvolta în cadrul unei organizații; un mediu de control adecvat este un mediu unde se respectă legile, regulile, procedurile, terții parteneri de afaceri, salariații, contractele încheiate și astfel activitățile entității sunt stăpânite; un mediu de control deteriorat este un mediu unde nu există proceduri formalizate, se evită controalele, există încălcări ale normelor de conduită și regulamentelor de funcționare sau chiar de nerespectare a cadrului legislativ, ceea ce prejudiciază controlul intern. Acest mediu subminează
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
presupune să știm unde se găsesc riscurile în organizație. Dacă nu știm ce este riscant în entitatea noastră nu vom putea evalua și urmări adecvat aceste riscuri. Odată identificate, riscurile implică necesitatea existenței activităților de control pentru a putea fi stăpânite sau cel puțin diminuate în anumite limite tolerabile, ceea ce presupune comunicare și informare reciprocă. Cea mai mare parte a riscurilor sunt obținute numai din comunicare, care se poate realiza, spre exemplu, în mod formal, prin documente, sau informal, prin telefon
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
predării raportului sau volumul cheltuielilor. În consecință, un control intern bun trebuie să privească la lumea înconjurătoare, să aibă semnale de jos și din afară, să-și cunoască obiectivele care trebuie actualizate periodic și apoi să se organizeze pentru a stăpâni riscurile. Riscurile majore sunt monitorizate de managerul general, dar cad și în responsabilitatea grupului care trebuie să le gestioneze prin delegare formală, ceea ce presupune specificarea activităților care revin managementului de linie și mijloacele prin care acesta înțelege/crede că și
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
putem întreprinde pentru a atinge obiectivele, dar acestea nu vor fi atinse niciodată, datorită relativității. Modelul prezintă grafic aceste lucruri sub forma unui pentagon în care menționează calitățile pe care trebuie să le avem pentru ca fiecare de la nivelul său să stăpânească bine activitățile, așa cum rezultă din figura 2.3. Una dintre prerogativele importante ale controlului este aceea de a asigura fiabilitatea și într-o anumită măsură garanția organizației în atingerea obiectivelor sale. Recomandările modelului canadian doresc să favorizeze perfecționarea controlului și
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
cu COSO. La baza acestui model stă teoria potrivit căreia nu putem avea un control eficient decât dacă toți membrii organizației: înțeleg scopul organizației; cunosc obiectivele și resursele necesare pentru atingerea acestora; au capacitatea de implicare și comunicare a obiectivelor; stăpânesc modalitățile de transmitere a informațiilor în toate structurile sociale; își monitorizează activitatea și au dorința de învățare. Observăm că acest model (slab) al controlului utilizează experiența pentru a învăța lucrurile, altfel: COSO prin monitorizare și revizuire, iar CoCo prin monitorizare
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
standardele de management/control intern la entitățile publice și pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial, Monitorul Oficial nr. 675/2005. 63 www.mfinante.ro Guvernanța corporativă 158 158 anglo-saxonă, unde controlul se efectuează cu scopul de a conduce, de a stăpâni situația. În consecință, controlul capătă o conotație mult mai largă și devine un instrument important la dispoziția managementului. În același timp, îndrumarul prezintă pentru comparație și alte definiții ale controlului intern, acceptate și recunoscute pe plan internațional. Din analiza acestora
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
și a fiecărei activități în parte. Instrumentele de control intern sunt de o mare varietate și diferă de la o entitate la alta, în funcție de mărimea acestora, complexitatea activităților, cadrul normativ aplicabil, dar și de cultura entității publice, având rolul de a stăpâni riscurile specifice care apar, oricât de variate ar fi, și se structurează pe următoarele șase grupe omogene: obiectivele, mijloacele, sistemul informațional, organizarea, procedurile și controlul. Din activitatea de implementare rezultă că acestea nu reprezintă instrumente și practici noi pentru angajații
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
este capabil să preîntâmpine sau să stopeze eventualele utilizări neeconomicoase ale fondurilor pe care le administrează și să identifice punctele slabe din gestionarea acestora. În aceste condiții, managementul va trebui să „născocească“ activități de control care să le permită să stăpânească riscurile care apar și evoluează permanent, în cadrul entităților, și să le limiteze consecințele, printr-un sistem flexibil de control intern, care să fie redus sau dezvoltat cu ușurință în anumite zone sau compartimente în care se impune, din cadrul entităților. În
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
responsabilul misiunii se realizează tot pe baza identificării a ceea ce trebuie să știe, pentru a afla ce știe și ce nu știe. Această acțiune este necesară pentru a evita riscul de a implementa activități de control pe care nu le stăpânim și astfel să contribuim la nerespectarea unor reguli care pot avea consecințe grave, chiar pentru organizație. Analiza etapei pregătitoare efectuate anterior presupune revederea politicii generale și a politicilor specifice funcției, cunoașterea misiunii și a cadrului limitativ al activității care nu
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
Basel II - Considerații Practice”. 16 www.iia.org.uk Guvernanța corporativă 236 Motto: Riscul suprem este să nu-ți asumi niciun risc. James Goldsmiths Președinte IIA, SUA 3.4. Politica de risc și strategia riscurilor Organizațiile, din dorința de a stăpâni riscurile cu care se confruntă, încearcă să-și elaboreze o politică în domeniu și pe baza acesteia strategia privind administrarea riscurilor. În situația în care procesul de management al riscului nu se află sub supravegherea unui membru al Consiliului de
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
Elementul care face ca o organizație să poată smulge toate beneficiile ERM este calitatea platformei sale, care are la bază un alt dicton: „Orice angajat al organizației reprezintă Capitolul 3. Managementul riscului 313 singurul factor care determină dacă organizația poate stăpâni noua dezvoltare”. Dacă biroul de coordonare și de sprijin, diviziile, oamenii, tehnicienii, personalul de la recepție, echipele de producție, oficiile/birourile locale și celelalte componente ale forței de muncă se simt confortabil cu ideea de risc și de management al riscurilor
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
fixarea unor opinii corecte, comitetul de audit va trebui, împreună cu auditorii, să evalueze Guvernanța corporativă 332 332 sistemul de control al organizației, inclusiv legătura cu IT-ul și securitatea, și să se asigure astfel că riscurile semnificative din organizație sunt stăpânite prin activitățile de control întreprinse. Practicienii în domeniu recomandă membrilor comitetelor de audit să acorde timp și un interes deosebit discuțiilor cu managerii și auditorii în privința înțelegerii funcționării sistemului de control intern. Mai mult, se recomandă comitetului de audit să
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
ministru?" Mai vroia! Tare era scîrbit, povestind astea, Crohmălniceanu. El își lua mesele la Capsa. Ieșit din închisoare în '62, Crainic devenise un personaj umil. Numai Arghezi îl întrecea în lașitate: "Nu-l găsise pe Dumnezeu și de aceea era stăpînit de o teamă fără margini la gîndul morții". Cine? Tudor Arghezi nu l-a găsit pe Dumnezeu? Tocmai Arghezi? Domnul profesor n-o fi citit măcar De-a v-ați ascuns? Șichy îi reproșează lui Croh exclusivismul sionist. Nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Bref, talent. Mi-l imaginez cîntînd Invitația... Cu haină albă și cu lavalieră. Pe pian-un buchet de trandafiri albi: "puțin parfum de roze albe, în declin", zumzăie un vers uitat. "Să nu lași tehnica să te obsedeze. S-o stăpînești tu pe ea, nu ea pe tine", l-am auzit spunîndu-i unui elev. În '3l-32, organiza o formație de cameră. Făceau turnee la Soroca-Bălți-Orhei; la Chișinău-Tighina-Cetatea Albă. În săli improvizate, uneori la zero grade, dar cu guler tare, "Take Ionescu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
într-un palat subteran: "(...) mă aflu într-o sală uriașă în fața unui tron de malahit, pe care sta împărătița Furnică, îmbrăcată într-o rochie de dantelă neagră, cu o coroană de sârmă pe cap". Mânioasă că un om, făptură netrebnică, stăpânită de gânduri și dorințe urâte, a pătruns în sanctuarul ei, hymenoptera suverană vrea să-l pedepsească, dar aflând, de la furnicoiul vătaf, că intrusul nu călcase pe drum pe niciun supus al măriei sale, își schimbă hotărârea. În loc de a-l pedepsi, îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
că trebuie făcut ceva ca floarea să dăinuie. Deci, Pulcheria s-a îndrăgostit de bărbatul ce putea să urmărească cu orele trupul ei suplu și frumos de odaliscă, mișcarea precisă, sigură și hotărâtă. Bârna era singurul univers peste care Pulcheria stăpânea, în care se simțea puternică și sigură de sine. Și Maurizio iubea tocmai acea maiestuozitate a ei de pasăre însingurată și îndepărtată, pe care nu o disocia de stângăcia și slăbiciunea ei din viața de zi cu zi. Pe Maurizio
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
cu mine. Mă admonestau, mă scuturau și, în absența mea, se pare că se petreceau chiar lângă mine lucruri de care nu eram pe deplin conștient. Da, pe-atunci mă acapara total, ca într-un fel de autism ce mă stăpânea preț de câteva minute, și în timpul acesta mă luptam acerb cu el să mă eliberez, să-mi dea pace cu insistențele și problemele lui insolubile. Și intervenția lui putea fi adeseori inoportună: sosea fie în timpul examenelor, fie când trebuia să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
meu forma un fel de stază prin care părea să nu pătrundă nici sunetul, nici unda luminoasă. Carnea "lui", mai opacă și mai insensibilă ca orice materie cunoscută de mine, se strângea peste carnea mea, s-o sufoce, s-o stăpânească, s-o aparțină. Și dintr-o dată, pentru câteva clipe, "el" cel disociat și fragmentat din mine părea să mă conțină și să mă încorporeze. Chiar și în relația mea târzie și echivocă, ce-a rămas neconsumată până în prezent, El-ul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
putea întoarce în cer. Vărui casa cu așteptare, obloji geamurile cu obloanele grele ale despărțirii și tăie ultimele trei găini (și un cocoș), pe care le oferi, gătite, săracilor de la Cimitirul "Sfântul Constantin". Stropi cu agheasmă uitarea ce avea să stăpânească în toată căsoaia de pe bulevardul Karl Marx 51. Dezlegă pe Rex, făcându-i vânt pe poartă și, cu gândul la balurile de la Versailles, adună în mijlocul camerei: rochia de fericire, masca de rigoare, pantofii de invidie, evantaiul îmbibat cu șoapte vulgare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
închiși. Tremura ființa ei din apă dreaptă, simțea inima cum se plimbă de la gât spre pântece, ficatul bâltâcâia prin burtă, ca o minge de tenis de câmp, capul se clătina pe gâtul-lujer lichid cu omulețul pe care nu-l putea stăpâni, o minge de ping-pong ce sălta în șuvoiul de țâșnitoare de pe bulevardul Karl Marx, din care sorbeau copiii și ea îi privea printre orificiile tablei de gard, cum o numise, pentru că orice foaie de tablă galvanizată, de pe acoperișuri, de la aticele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]