2,893 matches
-
Grivan mic) Microtidae - *Microtus tatricus (Șoarecele de Tatra) Zapodidae - Sicista betulina (Șoarece săritor de pădure) - Sicista subtilis (Șoarece săritor de stepa) CARNIVORA Canidae - Caniș lupus (Lup) Ursidae - Ursus arctos (Urs brun) Mustelidae - Lutra lutra (Vidra, Lutra) - Mustela eversmani (Dihor de stepa) - Mustela lutreola (Norița / Nurca ) - Vormela peregusna (Dihorul pătat) Felidae - Felis silvestris (Pisică sălbatică) - Lynx lynx (Râs) Phocidae - *Monachus monachus (Focă cu burtă albă) ARTIODACTYLA Bovidae - *Bison bonasus (Zimbru) CETACEA - Toate speciile PĂSĂRI GAVIFORMES Gaviidae - Gavia stellata (Cufundac mic, Cufundar mic
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 236 din 24 noiembrie 2000 (*actualizata*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei salbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131386_a_132715]
-
Testudo graeca (Țestoasă de uscat) Emydidae - Emys orbicularis (Broască țestoasă de apă) SAURIA Lacertidae - Lacerta agilis (Șopârla cenușie) - Lacerta trilineata (Gușter vărgat) - Lacerta vivipara panonica (Șopârla de munte) - Lacerta viridis (Gușter) - Podarcis muralis (Șopârla de zid) - Podarcis taurica (Șopârla de stepa) Scincidae - Ablepharus kitaibelli (Șopârla mică) OPHIDIA Colubridae - Coluber caspius (Șarpe rău) - Coronella austriacă (Șarpe de alun) - Elaphe longissima (Șarpele lui Esculap) - Elaphe quatuorlineata (Balaur mare) - Natrix tessellata (Șarpe de apă) Viperidae - Vipera ammodytes (Vipera cu corn) - Vipera ursinii (Vipera de
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 236 din 24 noiembrie 2000 (*actualizata*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei salbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131386_a_132715]
-
Scincidae - Ablepharus kitaibelli (Șopârla mică) OPHIDIA Colubridae - Coluber caspius (Șarpe rău) - Coronella austriacă (Șarpe de alun) - Elaphe longissima (Șarpele lui Esculap) - Elaphe quatuorlineata (Balaur mare) - Natrix tessellata (Șarpe de apă) Viperidae - Vipera ammodytes (Vipera cu corn) - Vipera ursinii (Vipera de stepa) Boidae - Eryx jaculus (Șarpe de stepa, Boa de nisip) AMFIBIENI CAUDATA Salamandridae - Triturus cristatus (Triton cu creasta) - Triturus montandoni (Triton carpatic) - Triturus vulgaris ampelensis (Triton comun transilvănean) ANURA Discoglossidae - Bombina bombina (Buhai de baltă cu burtă roșie) - Bombina variegata (Buhai
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 236 din 24 noiembrie 2000 (*actualizata*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei salbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131386_a_132715]
-
Colubridae - Coluber caspius (Șarpe rău) - Coronella austriacă (Șarpe de alun) - Elaphe longissima (Șarpele lui Esculap) - Elaphe quatuorlineata (Balaur mare) - Natrix tessellata (Șarpe de apă) Viperidae - Vipera ammodytes (Vipera cu corn) - Vipera ursinii (Vipera de stepa) Boidae - Eryx jaculus (Șarpe de stepa, Boa de nisip) AMFIBIENI CAUDATA Salamandridae - Triturus cristatus (Triton cu creasta) - Triturus montandoni (Triton carpatic) - Triturus vulgaris ampelensis (Triton comun transilvănean) ANURA Discoglossidae - Bombina bombina (Buhai de baltă cu burtă roșie) - Bombina variegata (Buhai de baltă cu burtă galbenă) Hylidae
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 236 din 24 noiembrie 2000 (*actualizata*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei salbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131386_a_132715]
-
Carduelis spp. (Sticleți, Scatii, Inaritr, Florinți) - Carpodacus erythrinus (Mugurar roșu) - Coccothraustes coceothraustes (Botgros) REPTILE SAURIA Lacertidae - Lacerta praticola (Șopârla de lunci) - Eremias argata (Șopârlița / șopârla de nisip) Anguidae - Anguis fragilis (Năpârca, Șarpele de sticlă) OPHIDIA Colubridae - Coluber caspius (Șarpele de stepa, Șarpele rău) Viperidae - Vipera berus (Vipera comună) AMFIBIENI CAUDATA Salamandridae - Triturus alpestris alpestris (Tritonul de munte) - Triturus vulgaris vulgaris (Tritonul comun) - Salamandra salamandra (Salamandra) ANURA Bufonidae - Bufo bufo (Broască râioasa bruna) Ranidae - Rană temporaria (Broască roșie de munte) - Rană lessonae
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 236 din 24 noiembrie 2000 (*actualizata*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei salbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131386_a_132715]
-
ordin. Articolul 2 Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. ----------- Anexă LISTA cuprinzând deținătorii de patrimoniu genetic al animalelor în anul 2001 pentru specia taurine, pe rase Loc. Sacosul Turcesc sat. Belciugatele sos. Sura de stepa Din care: Din care:
ORDIN nr. 314 din 10 august 2001 privind aprobarea Listei cuprinzând deţinătorii de patrimoniu genetic al animalelor în anul 2001 pentru specia taurine, pe rase*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136312_a_137641]
-
un strat mic de apa marină; Lagune și golfuri cu bancuri de nisip; Vegetație perena a țărmurilor stâncoase; Vegetație anuală cu Salicornia sau cu alte specii în zone nămoloase și cu nisip; Pajiști sărăturate atlantice (Glauco-Puccinellietalia maritimae); * Pajiști sărăturate continentale; Stepe și mlaștini sărăturate panonice; Vegetație psamofila uscată cu Calluna și Genista; Vegetație psamofila uscată cu Calluna și Empetrum nigrum; Dune continentale cu pășuni deschise cu Corynephorus și Agrostis; * Dune continentale panonice; Dune mobile embrionare; Dune mobile de-a lungul țărmurilor
LEGE nr. 462 din 18 iulie 2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135982_a_137311]
-
V-a de producție și având consistentă arboretului de 0,4: a) mesteacăn - în etajul forestier montan [FM(1) - FM(3)]; ... b) carpen - în etajul forestier deluros [FD(1) - FD(4)]; ... c) salcie - în etajul forestier de câmpie, silvostepa și stepa (CF, SS). 2. Taxa prevăzută la pct. 1 nu se datoreaza pentru terenurile din fondul forestier național care se ocupă cu obiectivele sau lucrările prevăzute la art. 92 alin. (6) din Legea nr. 18/1991 , republicata, cu modificările ulterioare. B.
METODOLOGIE din 30 ianuarie 2003 de calcul al taxei, garanţiei, contravalorii terenului, chiriei, contravalorii pierderii de creştere şi al celorlalte obligaţii financiare pentru scoaterea definitivă sau temporară a unor terenuri din fondul forestier naţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147929_a_149258]
-
lacului.” Marca specifică absolută a identității funcționale a complementului de agent o reprezintă prepoziția compusă de către, ca atare, la nivelul propoziției: „Frumos împodobiții cavaleri medievali ai bronzului IV dacic au fost doborâți de pe carele de război de către călăreții năvalnici ai stepei...” (V. Pârvan, 55) sau precedând un pronume relativ, la nivelul frazei (situații mai puțin frecvente): „Mișcarea calului i-a fost sugerată de către cel ce stătea în stânga lui.” CIRCUMSTANȚIALULTC "CIRCUMSTAN}IALUL" G.A. distinge între complinirile verbului două variante: complemente circumstanțiale
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
primită, Își socotește truda, mâhnit, neizbutită.” (T. Arghezi, 68) „Ajuns prea târziu acolo, n-a mai găsit pe nimeni...” (M. Preda, Cel mai iubit..., II, 110) • locuțiuni adverbiale: de aceea, de asta: „De-aceea zilele îmi sunt / Pustii ca niște stepe, Dar nopțile-s de-un farmec sfânt / Ce nu-l mai pot pricepe.” (M. Eminescu, I, 175) Observații: Planul semantic concret al locuțiunii adverbiale de aceea este conținut de obicei într-o propoziție anterioară, pe care o reia: „Sunt nuci
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Urali, ultimii delimitând continentul european de Asia. O asemenea poziție geografică are o serie de consecințe pentru țara noastră, între care: un climat temperat, dar cu interferența celorlalte caracteristici climatice de pe continent; întrepătrunderea pădurii, specifică Europei Vestice și Nordice, cu stepa, caracteristică Europei Estice. Locul României ca suprafață: • în Europa: 13; • pe Glob: 80. Paralela de 46° latitudine nordică împarte teritoriul țării noastre în două părți aproximativ egale. AMINTIȚI-Vă definiția coordonatelor geografice; principalele tipuri de granițe cunoscute. 3I AȘEZAREA GEOGRAFICĂ
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
atenuează temperaturile ridicate din lunile de vară; râurile sunt scurte, se varsă în Dunăre sau în diferite lacuri și cele mai multe seacă în timpul verii. Lacurile cele mai mari sunt pe litoral (Razim, Sinoe, Techirghiol). vegetația naturală - de păduri, de silvostepă și stepă - a fost înlocuită cu diverse culturi agricole, Dobrogea reprezentând o importantă regiune agricolă cunoscută pentru cereale, viță de vie, livezi de piersici, caiși etc. DE REȚINUT Podișul Mehedinți se caracterizează prin: alcătuire din șisturi cristaline și calcare; structură cutată; relief
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
diviziunile podișului. • Stabiliți prin săgeți corespondența dintre resurse și zonele de exploatare: cărbuni sare Câmpia Transilvaniei Podișul Târnavelor gaz metan Podișul Someșan Dealurile Bistriței Lacul Știucii din Câmpia Transilvaniei Valea Târnava Mare înguste, iar vara albiile seacă. Vegetația inițială, de stepă, silvostepă și păduri de stejar, a fost înlocuită treptat cu diverse culturi agricole. În subsol se află petrol și gaze naturale care se exploatează în mai multe locuri. Există numeroase așezări, între care orașe mari, cu o economie complexă (București
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
cu cel continental și cu unele influențe din nordul sau sudul continentului. Aceasta a făcut posibilă extinderea arealelor diferitelor specii vegetale din acele locuri peste teritoriul țării noastre. Astfel, în est și sud s-a dezvoltat o vegetație ierboasă de stepă, în sud-vest și în Dobrogea s-au dezvoltat specii sudice, pe dealurile înalte s-a extins fagul, provenit din vestul Europei, etc. Relieful, alcătuit din munți, dealuri, podișuri și câmpii, cu o dezvoltare în altitudine până la 2 544 m, a
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
pădurilor de fag), de protejarea speciilor declarate monument al naturii. DISTRIBUȚIA VEGETAȚIEI Există mai multe zone, la contactul dintre ele dezvoltându-se areale de tranzit în care se îmbină elementele vegetale în conformitate cu modificările ce survin în condițiile de viață. Zona stepei corespunde regiunilor joase din sud-estul țării noastre (Bărăganul, cea mai mare parte din Dobrogea, Câmpia Siretului inferior etc.), având un climat continental cu veri fierbinți și secetoase și ierni geroase. Aici precipitațiile, care nu depășesc anual 450 mm, au o
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Varietatea și bogăția în specii se datorează complexității condițiilor de viață în cadrul cărora vegetația este cea mai importantă. Fiecărei zone de vegetație îi este caracteristică o anumită grupare de animale. În regiunile de câmpie și podișuri joase, cu vegetație de stepă și silvostepă, sunt specifice animalele mici care se hrănesc cu ierburi și semințe. Între acestea sunt rozătoarele (șoarecele de câmp, hârciogul, popândăul, iepurele etc.) și diferitele specii de păsări (prepelița, dropia). În regiunile de câmpii înalte, dealuri și munți cu
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
în funcție de condițiile în care au luat naștere (climat, vegetație, rocă etc.). Aceste condiții sunt deosebite mai întâi pe marile trepte de relief, și, ca urmare, solurile rezultate vor avea o repartizare zonală. Solurile din regiunile de câmpie din zonele de stepă și silvostepă cu climat mai uscat aparțin clasei molisolurilor și sunt reprezentate de mai multe tipuri de cernoziomuri (negre, ciocolatii, castanii etc.). În regiunile mai umede sunt cernoziomuri levigate. Toate sunt fertile și, ca urmare, folosite, în primul rând, pentru
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
brun-roșcat Cernoziom cambic Cerb Popândău PROTECȚIA ȘI CONSERVAREA MEDIULUI NATURAL Dezvoltarea societății a fost însoțită de modificări pe care omul, prin diverse acțiuni, le-a impus mediului natural. Tăierea pădurii pentru folosirea lemnului sau pentru extinderea suprafețelor de pășunat, desțelenirea stepei și a silvostepei pentru creșterea suprafeței agricole, desecarea unor bălți și mlaștini din luncile râurilor mari, construirea barajelor pe râuri, creșterea localităților și a numărului de fabrici etc. constituie câteva din intervențiile omului în natură. Ele au produs schimbări în
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
ocrotirea naturii se îmbină cu aplicarea unor măsuri menite să diminueze producerea de dezechilibre și dezastre (diguri, consolidarea malurilor, plantații forestiere etc.). 68 GEOGRAFIE FIZICĂ I. Citiți afirmațiile de mai jos și încercuiți litera corespunzătoare răspunsului corect. 1. Vegetația de stepă se întâlnește în țara noastră în: a) sud vest; b) sud; c) sud-est. 2. Etajul stejarului se întâlnește la altitudini: a) sub 500 m; b) 600 m; c) peste 800 m. 3. Crapul este o specie de pește specifică: a
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
carpatic, cu înălțimi ce depășesc 2 000 m, circa două cincimi din suprafață este ocupată de dealuri și podișuri, iar pe 30% din teritoriu se află regiuni de câmpie. Există râuri mari, lacuri, precum și o bogată vegetație, de la formațiunile de stepă și silvostepă la pădurile de conifere și pajiști alpine. Climatul este temperat, cu mai multe nuanțe. Elementele specifice cadrului natural. Datorită străvechii locuiri, elementele specifice cadrului natural au cunoscut o serie de modificări. Acestea au fost influențate de factorii locali
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
îndeosebi în vecinătatea unor orașe), un număr mare de așezări — sate întinse și orașe în lungul văilor mari, al căilor de comunicație, precum și la contactul cu dealurile. Pe ansamblu este un mediu care a suferit transformări intense: defrișarea pădurii, desțelenirea stepei și a silvostepei, desecarea unor suprafețe întinse din luncile râurilor mari și, în primul rând, a Dunării, modificări profunde în lungul litoralului. Cele mai importante probleme referitoare la calitatea mediului sunt: 140 ROMÂNIA PROBLEME ALE MEDIULUI Maluri intens degradate la
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Între acestea amintesc doar Ion Luca - O jerfă creatoare, Cazul Ion Luca în dramaturgia românească, Dumitru Alistar - Un ilustru cărturar moldovean, antologiile umoristice Și-au găsit Bacăul, Îndrăzneli literare - Stele călătoare, Un carré de ași, antologia de poezie Cântec de stepă a fostului meu coleg de facultate George Petcu, pe care am îngrijit-o. N-ați amintit niciunul din titlurile volumelor de traduceri. Le considerați mai puțin importante? Dimpotrivă, îmi sunt la fel de dragi. Le aveam pregătite și tatonam editurile încă înainte de
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
la zone terestre sau acvatice ce se disting prin caracteristici geografice, abiotice și biotice, în întregime naturale sau seminaturale (fig. 1.1). Țara noastră este gazda unor tipuri unice și extinse de habitate, de la păduri mature aproape virgine, pajiști și stepe bogate în specii floristice, la mlaștini întinse, posibil, fără echivalent în Uniunea Europeană. De asemenea, lanțul carpatic reprezintă un bastion vital al carnivorelor mari. România deține 5500 exemplare de urs brun, 3500 exemplare de lup și 1600 exemplare de râs eurasiatic
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
și seminaturale, întâlnite la nivel național caracterizează mediul acvatic, terestru și subteran (www. anpm.roă: habitate acvatice - habitate marine, costiere și de apă dulce; habitate terestre - habitat de pădure, de pajiști și tufărișuri, habitat de turbării și mlaștini, habitat de stepă și silvostepă; habitate subterane - habitat de peșteră. Între tarile membre și candidate la Uniunea Europeana, România deține cea mai mare diversitate biogeografică. În comparație cu alte țări ale Uniunii Europene, pe teritoriul României se interferează 5 regiuni biogeografice, din cele 11 europene și
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
și metodele agriculturii intensive au antrenat distrugerea a numeroase habitate naturale de care depind supraviețuirea numeroaselor specii sălbatice. Pe durata a numai câtorva decenii, jumatate dintre zonele umede ale Europei au fost desecate și 10 între 60 și 90% dintre stepe, turbării și bărăgane au dispărut (http://ecoazimut.roă Distrugerea habitatelor naturale are consecințe dezastruoase asupra faunei și florei europene. Datorită habitatelor sale foarte diverse, România are o faună deosebit de bogată adăpostind 105 specii de mamifere, 19 specii de amfibieni, 25
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]