2,409 matches
-
de dreapta, chiar dacă Alianța Creștin Liberală propune ca președinte un român de etnie germană și de confesiune lutherană. Bine, dar românii respectă profund mentalitatea germană - ar putea susține cititorul neconvins. Conform cercetărilor sociologice, el are dreptate. Majoritatea imaginilor, reprezentărior și stereotipurilor despre germani în România momentului de față sunt pozitive și foarte pozitive. În cazul etnicilor germani din România, scala distanței sociale este cea mai mică (fapt pozitiv); la antipod, țiganii au scala distanței sociale cea mai mare (fapt negativ). Într-
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
a suprapus mult mai bine pe filmul imaginilor cu imensele cozi de așteptare de la ambasadele românești din străinătate. Efectul bulgărelui de zăpadă a mesajului transmis a fost facilitat și de reacția emoțională și de frustrare a milioanelor de români în raport cu stereotipurile negative intens fabricate de mașina de propagandă a PSD-ului. A contat masiv și proasta organizare a votului în străinătate. În concluzie, românii au votat masiv cu Klaus Iohannis și au întors neverosimil scorul. În cele din urmă au confirmat
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
profunzimea acestui posibil fenomen de bulversare psihică. Concluziile unor investigații independente una de alta (Dopuvn, 1966, Offer, 1975, Rutter, 1980 cf. Cosmovici, A., Iacob, L., 1999ă au indicat faptul că, În realitate, trăirea acestei vârste este mai puțin alarmantă decât stereotipul ce i se atribuie. Majoritatea subiecților au probat un traseu evolutiv În limitele crizelor normale ale vârstei - față de problemetica sexualității, a raporturilor cu părintii sau cu vârstnicii -, fară perturbări sau tumult emoțional. Raportul celor ce reclamă probleme este , conform rezultatelor
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
se diminuiază. Acceptarea normelor morale, potrivit lui L.Kohlberg, apare și ea ca formă de identificare cu grupul de referință, prin Împartășirea acelorași drepturi și datorii. Se manifestă un efort de definire a valorilor morale În termeni proprii, cu distanțare față de stereotipurile existente.Structura grupului de prieteni se modifică și ea. Dunphy a realizat un studiu privind formarea, dezvoltarea și interacțiunea grupului de adolescenți Într-un liceu din Sidney și a identificat urmatoarele forme de grupări: "Plia" (trad."bisericuța"ă este costituită
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
Ca urmare, iradierea procesului de excitație se reduce treptat prin intervenția procesului de concentrare. Pe baza acestor modificări, se produc o serie de diferențieri, care apar ca rezultat al activității primului și celui de al doilea sistem de semnalizare; apare stereotipul dinamic care stă la baza deprinderilor motorii respective fără a ajunge însă la o exteriorizare perfectă. Astfel se explică faptul că mai persistă mișcări inutile sau greșite, deși acestea fuseseră deja corectate în cursul exercițiilor anterioare. 3. Etapa stabilirii deprinderilor
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
deprinderilor motorii respective fără a ajunge însă la o exteriorizare perfectă. Astfel se explică faptul că mai persistă mișcări inutile sau greșite, deși acestea fuseseră deja corectate în cursul exercițiilor anterioare. 3. Etapa stabilirii deprinderilor motoare În a treia etapă, stereotipul dinamic apare întărit, constituind o bază sigură a deprinderilor motoare. Rigiditatea dispare iar mișcarea devine mai ușoară, mai rapidă, mai precisă. Procesele de excitație și de inhibiție sunt mai bine delimitate, ele alternează, într-o sucesiune determinată, având ca efect
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
mai bine delimitate, ele alternează, într-o sucesiune determinată, având ca efect o executare precisă a mișcărilor. Aceasta atrage după sine o funcționare corespunzătoare a organelor interne și ca urmare și o creștere a capacității de lucru a organismului. Rolul stereotipului dinamic în formarea deprinderilor motoare În timpul formării deprinderilor motoare complexe, procesele corticale și răspunsurile motorii se repetă în aceleași condiții. Se formează astfel stereotipul dinamic motor care stă la baza însușirii actelor motoare în procesul de execuție tehnico-interpretativă. Scoarța cerebrală
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
a organelor interne și ca urmare și o creștere a capacității de lucru a organismului. Rolul stereotipului dinamic în formarea deprinderilor motoare În timpul formării deprinderilor motoare complexe, procesele corticale și răspunsurile motorii se repetă în aceleași condiții. Se formează astfel stereotipul dinamic motor care stă la baza însușirii actelor motoare în procesul de execuție tehnico-interpretativă. Scoarța cerebrală posedă mare posibilitate de adaptare la situații noi și variate. Datorită acestei proprietăți acțiunea simultană a mai multor excitanți asupra scoarței va provoca schimbări
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
lor, ordinea sucesiunii, intensitatea, intervalul de timp răspunsul obținut va fi întotdeauna același, adică stereotip. În practica violonistică, caracterul mișcărilor se schimbă potrivit variației excitanților. Datorită acestui fapt, apar forme și combinații noi ale mișcărilor care nu mai respectă identic stereotipul fix. Fiind nevoie de o continuă adaptare la situațiile nou create de agenții excitanți, mișcarea se realizează datorită “plasticității” scoarței cerebrale. Grație acestei plasticități scoarța cerebrală poate utiliza un număr mare de stereotipuri elementare componente ce se ivesc în condițiile
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
ale mișcărilor care nu mai respectă identic stereotipul fix. Fiind nevoie de o continuă adaptare la situațiile nou create de agenții excitanți, mișcarea se realizează datorită “plasticității” scoarței cerebrale. Grație acestei plasticități scoarța cerebrală poate utiliza un număr mare de stereotipuri elementare componente ce se ivesc în condițiile mereu schimbătoare ale desfășurării actului interpretativ. Procesul de instalare a stereotipiei, destul de complicat, odată format, necesită o cheltuială minimă de energie pentru a funcționa. Procesul invers, adică distrugerea unei stereotipii bine stabilite și
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
Totodată, mi se pare potrivită și asemănarea imaginarului cu proiecția obținută prin mecanismul optic perfecționat în secolul XVI, camera oscura. Am ales însă metafora închiderii−deschiderii false a camerei oglinzilor, dat fiind că ceea ce unii numesc mentalități, alții imaginar, alții stereotipuri revine zilnic în orizontul existenței noastre, trimite continuu la mit, relevând o cunoaștere încă destul de schematică și o înțelegere predeterminată a existenței. * O ultimă reflexie în oglinda timpului: memoriei profesorilor Alexandru Duțu și Dan-Horia Mazilu, la care caut și acum
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
schema este încarnată în reprezentare, dar ne situăm diferit de el spunând că ea nu se reduce la această ipostază; ea este în primul rând potențialitatea intelectivă însăși, care are ca punct de plecare "conceptul" (ideea sau amintirea, mentalitatea sau stereotipul etc.) și oferă "schița" pe care apoi se încarcă materia imaginarului sau o structură simbolică. Durand o reduce la un impuls primordial, la un factor pur antropologic, corelând-o strict cu senzorialitatea, restrângând în acest fel și pluralitatea funcțiilor imaginației
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
sau individuale (la scriitori), aspecte care trimit la modelul imperiului creștin al Constantinopolului și care au preformat schema imaginarului medieval în varianta lui locală. Acest pattern din gândirea comunității românești, despre sine și despre raportul său cu alteritatea, deși formulat stereotip - date fiind regulile de memorare specifice culturii predominant orale, dar și locurile comune din dogma ortodoxă și din exegetica ei medievală −, a lăsat puțin loc pentru creații locale laice și pentru traseele imaginative alternative. Vegheate atent de instituțiile puterii, conservatoare
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
ignora că toate mișcările antrnează modificări de peercepție, înregistrate și restituite, la nevoie, datorită unui proces stocat în memorie. Sunt reținute numai schemele și nu evenimentele motorii ocazionale. Datorită acestei veritabile computerizări a schemelor motrice, ființa umană s putut realiza stereotipurile motrice, cât și însușirea unor deprinderi motrice, de o varietate fără margini. Mai trebuie adăugat că dobândirea diverselor scheme motrice, nu poate fi desprinsă de conștientizarea mișcării, ceea ce asigură acestui mecanism motric reale valențe psiho-afective. Exestă o știință care se
REEDUCAREA FUNCŢIONALĂ A CIFO-LORDOZELOR la clasele I-IV by Paraschiva ŢUŢURMAN () [Corola-publishinghouse/Science/91661_a_93196]
-
scop oferirea unei povești pentru susținerea unei imagini expresive. Narativitatea unei picturi triptice sau hagiografice oferă o înșiruire de imagini care descriu o poveste prin schimburi de cadru. Oferirea unui obiect prin diferite proiecții oferă posibilitatea de a trece dincolo de stereotipuri pentru captarea unei imagini diferite prin comparare și contrast. O astfel de imagine oferă noi înțelesuri picturii, (ex. P. Picaso - Vioară, pahar, pipă și călimară). Spre deosebire de pictură, în cadrul operei literare narațiunea oferă perspective diferite. Dacă pictura oferă o perspectivă după
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
dacă ne gândim că schimbarea dintr-o societate din Orientul Mijlociu poate determina transformări în toată regiunea și în alte țări în curs de dezvoltare? Aici ar fi bine să ne aducem aminte de discuția lui Morgenthau despre caracterul național. Evitând stereotipurile simpliste și recunoscând că noțiunea este, în mod necesar, „evazivă”, el a subliniat impactul pe termen lung, deseori decisiv, al faptului că „anumite calități ale intelectului și caracterului se întâlnesc mai des și sunt mai apreciate în unele țări decât
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
pp. 49-51; 1987, pp. 789-790). Toate acestea, arată Touzard în continuare, sunt aspectele structurale, instrumentale, strategice ale conflictului. În analiza situațiilor conflictuale nu trebuie să pierdem însă din vedere aspectele afective, emoționale, expresive care se referă la reprezentările, atitudinile, percepțiile, stereotipurile, sentimentele pe care adversarii le elaborează și le resimt unii față de alții. Între cele două categorii de aspecte ale conflictului există o foarte strânsă interacțiune: aspectele structurale contribuie la definirea situației conflictuale; aspectele afective sunt considerate a fi, în general
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
etichetarea, diagnosticarea etc.); b. oferirea rapidă de soluții (imperativele, amenințarea, moralizarea, chestionarea excesivă, oferirea de soluții etc.); c. lipsa de interes pentru nevoile și preocupările celuilalt (diversiunile, argumentul logic propriu, asigurarea că totul va fi bine). B. Bariere cognitive: a. Stereotipurile - convingerile referitoare la caracteristicile, atributele și comportamentele specifice membrilor unei categorii sociale. Aceste convingeri pot lua naștere prin învățare indirectă sau din întâlnirea cu unul sau mai mulți membri ai categoriei respective în urma căreia se fac generalizări la întreaga categorie
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
se evită critica, etichetarea, moralizarea. B. Exprimarea emoțională. Una din cauzele care provoacă dificultăți în comunicare este reprezentată de inabilitatea de recunoaștere și exprimare a emoțiilor, de teama de autodezvăluire. Cea mai mare dificultate în exprimarea emoțională este existența unor stereotipuri sociale ale exprimării emoționale. A comunica eficient presupune a ști să iți exprimi emoțiile: a) exprimarea emoției printr-un limbaj adecvat: printr-un cuvânt: „ sunt supărat/bucuros/curios/încântat”; 16 18 prin descrierea a ceea ce s-a întâmplat cu tine
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
o față inexpresivă, de jucător de poker sunt semnale de amenințare și pot provoca un conflict, mai ales dacă vă holbați la un străin sau la un rival. Mișcările ochilor dumneavoastră pot transmite mesaje despre sinceritatea sau ipocrizia dumneavoastră. Un stereotip obișnuit este că oamenii cu ochi „jucăuși” sunt prefăcuți și nedemni de încredere. În realitate, savanții au descoperit că ochii jucăuși sunt semne ale activității mentale. Mișcările ochilor spre dreapta indică activitate în emisfera stângă și sunt de obicei asociate
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
1986. 106 108 21. BINDRA, D. "Cognition, Its Origin and Future in Psychology", in Annals of Theorethical Psychology, I, N.Y., 1984. 22. Birkenbihl Vera F. - „Semnalele corpului. Cum să înțelegem limbajul corpului”, Editura Gemma Pres, Bucureș 23. BOURHIS R. - „Stereotipuri, discriminare și relații intergrupuri”, Ed. Polirom, Iași, 1997. 24. BRESSON, F. "La psychologie cognitive et le probleme de l`explication en psychologie", in: Richelle, M.; Seron, X. (dir.), "L`explications en psychologie", Paris, PUF, 1985. 25. BRESSON, F.; JODELET, F.
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
alese mai multe axe principale, respectiv: ă componenta sociologică: comunitate, conflict, integrare, socializare, valori; ă sfera antropologică: aculturație, etnicitate, etnocentrism, tribalism, călătorie; ă dimensiunea filosofică: compasiune, fraternitate, laicitate, solidaritate, totalitarism; ă aporturile psihologiei sociale: atribuire (teoriile Î), discriminare, prejudecată, reprezentare, stereotip; ă mediul instituțional sau socio-politic: cetățenie, națiune, neorasism, popor, recunoaștere (politică de Î); ă abordarea juridică: azil (drept de Î), cetățenie (cod al Î), cote, victimizare, zone de așteptare; ă contextul economic: cultură și dezvoltare, mondializare, loc de apartenență etc.
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
educație, nu prin interdicție și sancțiune. Relativul optimism al antirasismului cognitiv promovat de UNESCO s-a izbit curând, Încă de la finele anilor ’40, de concluziile cercetărilor (influențate puternic de conceptele psihanalitice), efectuate de specialiști În psihologie socială, cu privire la prejudecăți și stereotipuri. Idealul educațional este de fapt condamnat să se lovească de evidența caracterului funcțional al iraționalității atribuite „prejudecății rasiale”, ceea ce pare să explice rezistența acesteia la tentativele de a o reduce prin stabilirea de fapte sau de date „științifice”. Subiectul cu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
admită faptele și pare să țină cu orice preț la ideile sale false: această constatare i-a determinat pe numeroși cercetători să Împrumute din psihanaliză conceptul de mecanism de apărare, utilizat pentru a explica funcția psihosocială a prejudecății (sau a stereotipului). I se mai adaugă adesea conceptele de deplasare și de proiecție, de refulare și de reapariție a tendințelor refulate. De unde recurgerea, spre exemplu, la modelul „frustrare ă agresivitate” (Dollard et alii, 1939; Banton, 1983, pp. 82-83), echivalent cu o reformulare
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ca ura sau resentimentul. A Încerca eliminarea rasismului astfel definit ar Însemna deci să respingem mai Întâi, pe baza cunoștințelor științifice actuale, toate teoriile false cu privire la diferențele dintre rase, reducându-le la principiile lor de bază, adică la prejudecăți și stereotipuri sau chiar la mituri (cum este cel al „sângelui pur”, care a apărut Înaintea celui al „rasei pure”). Pe de altă parte, ar Însemna să construim o societate fără discriminări, fără intoleranță, fără ură și fără dispreț. Totuși, pentru ca lupta
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]