2,376 matches
-
lumii (SUA, Rusia, Franța, Italia, Germania ș.a.). A debutat ca poet; este autorul a numeroase lucrări de istorie și critică literară, a cinci volume de povestiri și opt romane, între care cititorul de limbă română a putu citi, datorită benedictinei strădanii a traducătoarei Mariana Ștefănescu, "Dicționarul khazar" (1998) și Partea lăuntrică a vântului sau roman despre Hero și Leandru (Editura Paralela 45, 2003). Această din urmă carte edificată în două părți, "Hero" (68 p.) și "Leandru" (75 p.), după principiile simetriei
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
internațională de teoreticieni ai numerelor. Pradă propriei patimi mistuitoare, Petros se detașează de social, de familie, de realitate, elimină tot ceea ce i-ar parazita munca, retrăgându-se într-o izolare inviolabilă, în cele din urmă asfixiantă. După zece ani de strădanie monomaniacă, ajunge să-și înțeleagă eșecul. Ravagiile izolării nu întârziaseră să se arate, prioritatea în materie, pe care credea că o deține, se dovedește a fi nulă. Petros se convinge că nemurirea i se refuzase, drept care alege brusc varianta radicală
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
urmărit în toate aspectele sale. În făurirea lui, un rol important l-a avut elita intelectuală a societății românești de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX. Din cadrul elitei intelectuale românești au făcut parte nenumărate și remarcabile personalități. Strădaniile acestei elite erau de a crea un stat național care să-i cuprindă pe toți românii, să-i înzestreze cu instituții politice viabile și cu o economie și o structură socială moderne. Dezideratele de libertate și unitate națională constituiau crezul
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
lui Alexandru Lapedatu în cadrul PNL reflectată în presă (1922-1936), dosar V, f. 18. 20 educarea românilor în spiritul respectării valorilor naționale ale trecutului. Pentru Alexandru Lapedatu monumentele istorice au fost un subiect predilect de studiu în perioada anilor 1904-1916. Această strădanie a sa asupra protejării, restaurării și conservării zestrei monumentale este pusă pe seama concepției sale de a informa și educa românii în spiritul cunoașterii valorii și rostului monumentelor istorice, singurele dovezi ale trecutului și totodată ale continuității lor. Concepția sa are
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
ceea ce se discutase. Lapedatu considera crearea Facultății de Teologie ca fiind o necesitate: ,,Organizațiunea unitară a învățământului cerea și o organizațiune unitară pentru pregătirea și formarea clerului său pentru a avea o bună organizare și educație, aceleași norme de dezvoltare”. Strădania lui a căpătat un răspuns pozitiv, ministrul Lapedatu urând noului institut, într-o manieră metaforică: ,,Să se orienteze, totdeauna, cu fața spre soare, spre soarele culturii românești ce răsare și apune aici, în capitala țării, la București”42. Pentru activitatea
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
și după încheierea mandatului său ministerial în noiembrie 1937. A reușit să îmbine armonios în continuare, raporturile dintre cultură și politică. Liantul care unea acțiunile sale politice și culturale îl constituia credința în dreptatea idealurilor pe care le urmărea și strădania de a insufla respect și mândrie pentru faptele românilor. În plan cultural, Lapedatu a desfășurat o activitate lăudabilă în acești ani în slujba dezvoltării științei și culturii române(Fig.6, Fig.7), în cadrul Academiei Române, ca secretar general al acestei instituții
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
un român, însă niciodată până acolo ca să coabitez la sporirea romanomaniei, adică mania de a ne numii Romani, o patimă care domnește astăzi mai ales în Transilvania și la unii scriitori din Valahia”. Chiar din aceste exemple numai, rezultă limpede strădania lui Kogălniceanu de a respecta adevărul în expunerea istorică, strădanie care s-a manifestat și cu alte prilejuri, inclusiv prin critica adusă unor exagerări în legătură cu alte probleme., determinate îndeosebi de aceea ce s-ar numi mai târziu „ anacronismul psihologic”. Firește
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
romanomaniei, adică mania de a ne numii Romani, o patimă care domnește astăzi mai ales în Transilvania și la unii scriitori din Valahia”. Chiar din aceste exemple numai, rezultă limpede strădania lui Kogălniceanu de a respecta adevărul în expunerea istorică, strădanie care s-a manifestat și cu alte prilejuri, inclusiv prin critica adusă unor exagerări în legătură cu alte probleme., determinate îndeosebi de aceea ce s-ar numi mai târziu „ anacronismul psihologic”. Firește, afirmată în mod expres, strădania sa de a scrie o
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
respecta adevărul în expunerea istorică, strădanie care s-a manifestat și cu alte prilejuri, inclusiv prin critica adusă unor exagerări în legătură cu alte probleme., determinate îndeosebi de aceea ce s-ar numi mai târziu „ anacronismul psihologic”. Firește, afirmată în mod expres, strădania sa de a scrie o istorie nepărtinitoare, obiectivă, nu putea ajunge la o completă materializare; cărturarul a fost strâns legat de realitățile epocii sale, chiar dacă le-a înțeles într-o manieră mai aparte, pe când opera sa istorică trebuia în mod
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
istoric, îl constituie nu numai o recunoaștere a rolului său de mare și pilduitor patriot, asemeni rolului celorlalți diplomați patrioți ai vremii, dar și o conturare mai completă și mai amănunțită a ideilor diplomatice românești de la sfârșitul secolului trecut. Prin strădaniile acelorași persoane care au inițiat și finalizat reformele Unirii, actul Independenței, avea să-și dobândească în conștiința Europei, o recunoaștere care certifica caracterul legic, obiectiv, deplina legimitate a aspirațiilor noastre de independență și de suveranitate națională. Mihail Kogălniceanu a fost
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
și diplomat Mihail Kogălniceanu, în contextul atât de complex al acestui moment istoric, și a celorlalți diplomați patrioți ai vremii, apoi prezintă și o conturare mai completă și mai amănunțită a ideilor școlii diplomatice românești de la sfârșitul secolului trecut. Prin strădaniile acelorași persoane care au inițiat și finalizat reformele Unirii, actul independenței, avea să-și dobândească în conștiința Europei o recunoaștere care certifica caracterul logic, obiectiv, deplina legitimitate a aspirațiilor noastre de independență și suveranitate națională. Unirea este absolut necesară, arăta
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
o depăși printr-un efort propriu de gândire, făceau însă parte din pedagogia lui. Filozoful adevărat, pare să fi crezut Wittgenstein, nu este cel preocupat să ofere altora o învățătură gata făcută, să dezvăluie „adevărul“, ci să-i asiste în strădania de a gândi cu propria lor minte, de „a căuta adevărul“. În „Cuvântul înainte“ scris în 1945, pentru însemnări care vor fi publicate după moartea sa sub titlul Cercetări filozofice, el notează: „Nu mi-ar plăcea ca prin scrierea mea
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
amânat tot timpul publicarea manuscriselor sale sperând că le-ar putea îmbunătăți dacă realizăm cât de bune motive avea el să creadă că ceea ce izbutea să pună pe hârtie era departe de ceea ce îi plutea în fața ochilor, drept țintă a strădaniilor sale filozofice. Un sistem bine ticluit va putea mulțumi un spirit care crede că în filozofie, ca și în știință, cheia pentru soluționarea problemelor este descoperirea unor corelații ascunse privirii noastre. Cel care a ajuns însă să înțeleagă că adevărata
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
admite oricine.“ (Cercetări filozofice, § 599.) Cu greu le-ar putea apărea o asemenea încheiere altfel decât descurajantă și demobilizatoare. Capacitatea noilor „dezvăluiri teoretice“ de a fascina, ca realizări intelectuale impozante, nu poate fi armonizată cu gândul că țelul ultim al strădaniilor noastre în filozofie ar fi doar câștigarea acelei „păci în gândire“ pe care o aduce cu sine recunoașterea lipsei de sens a unor asemenea întreprinderi și a confruntărilor pe care le prilejuiesc ele. Practica filozofică a lui Wittgenstein va putea
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
un marcaj al distanței, fie între culturi (Zidul lui Hadrian), fie între generații (Zidul veteranilor), fie între regiuni (Zidul parizian). Cel mai adesea însă, poetul pare preocupat să corporalizeze distanța între sine și o lume nedreaptă, incapabile a înțelege miza strădaniilor sale artistice. Miză care transpare, bunăoară, din crezul poetic pe deplin elocvent ce dă și titlul volumului Aveți nevoie de mine (Editura 24: ORE, Iași, 2012): " avem nevoie de șoaptă/ avem nevoie de cuvânt/ avem nevoie de strigăt/ și de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
și care să o ajute, totodată, să păstreze cele două lumi paralele, atât de necesare sieși: lumea interioară, a sa, intimă, și cea exterioară, a poeziei: "nu mă gândesc să fiu în poezie altfel decât în realitate, ci dimpotrivă. Dar strădania de a descoperi Cuvântul care să mă exprime cu adevărat n-a încetat niciodată și mă cutremur la gândul că vine o vreme în care criza acestuia duce vrând-nevrând spre tăcerea definitivă. Dumnezeu nu-ți pune la nesfârșit mâna în
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
mai bine să vă cunosc ci ca, mai bine cunoscându-vă, să mă Înțeleg mai profund pe mine Însumi.” De la Platon și Aristotel până la Kant, Husserl sau Heidegger, trecând prin tot ceea ce este semnificativ În filosofia occidentală, vom constata această strădanie generală de a căuta esența lucrurilor și ființelor În Însăși imanența lor. Situația Începe să se schimbe odată cu a doua jumătate a secolului trecut când gânditori importanți precum Buber, Habermas, Gadamer și, În mod deosebit, Lévinas, sesizează că statutul de
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
saleă: nu este nici ascet, nici hedonist; se caracterizează prin cumpătare, aceasta presupunând cenzura rațiunii și educarea simțurilor pentru a evita plăcerile exagerate și a păstra fireasca măsură (cap. IVĂ; curățenia sufletească (fidelitateaă Îi este proprie, Îl Îndeamnă către sârguință, strădanie, dărnicie și modestie, ferindu-l, În același timp, de viciile lenei, bicisniciei sau mișeliei (cap. VĂ; În sfârșit, este Înzestrat cu răbdare, paciență, blândețe, care se recunoscu după manifestări În plan atitudinal, precum dragostea față de adevăr, minte vitează față de dușmani
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
6 m și o greutate de aproximativ 4,29 tone, cișmeaua după cum relevă textul bilingv româno-latin de pe fațadă 10 a fost închinată de domnitorul Gr. Al. Ghica "îndemânării publice", în anul 1851, purtând însă pecetea imaginației tehnice, a înțelepciunii și strădaniei celui care a ostenit continuu și multidirecțional pentru modernizarea și înfrumusețarea orașului-capitală (încă) al țării Moldovei. Fig. 8. Proiectul cișmelei din fața Mitropoliei Un an mai târziu, la sesizarea lui Vasile Pogor, Departamentul Lucrărilor Publice cerea lui Mihalic de Hodocin să
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
ca administrației mănăstirilor în cauză să-i fi parvenit textul proiectului de contract, după cum la fel de improbabilă este și cunoașterea de către destinatar a cuprinsului memoriului însoțitor, de vreme ce nici un alt document din epocă, oficial sau neoficial, nu semnalează vreo reacție. Încât, aceste strădanii ale lui Mihalic de Hodocin în direcția dotării economiei Moldovei cu o întreprindere industrială de însemnătate majoră n-au depășit, ca și în alte cazuri, stadiul de proiect. "Asociația de acții" preconizată, de existența căreia era condiționată înființarea "băii" de
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
să le dezocultăm, ele sunt de resortul hermeneuticii finitudinii. (5, ibid.) 7. Heidegger a transformat în concept ontologic nu grija înțeleasă ca trudă, amărăciune sau griji ale vieții (4, p. 78), ci termenul latin cura, luat în două sensuri: primul, strădanie temătoare; al doilea sens, îngrijire, dăruire ca proiect aruncat. (4, p. 269) Termenului "grijă" astfel definit, filosoful îi subordonează "impulsuri" precum voința, dorința, pornirea impetuoasă și înclinația irepresibilă (4, p. 262). Pentru a-l face mai bine înțeles pe autorul
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
sunt dornici să afle, până la urmă, adevărul. Așadar, să ne bucurăm de fiecare dată când apare o carte pe această temă. În totalitatea ei, lucrarea este interesantă, incitantă, oportună, inedită și onestă în mediul istoriografic local și nu numai. Cunoaștem strădania domnului Paul Zahariuc pentru apariția acestei cărți. De aceea, o recomandăm călduros, autorul fiind la a doua apariție editorială și dorim să nu fie ultima. Cea mai bună dovadă o constituie epuizarea de mult a primului volum. Domnul Paul Zahariuc
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
și cuprinde structura organizatorică a acesteia precum și numele responsabililor. Iată ce scria sau ordonase a fi scris, tov. Bălteanu: „...avem 4 organizații: la Fabrica Olărie, Institutul de Minori, Garajul Partidului (comunist, n.n.) și org. de oraș <<Elena Pavel >>”. Cu toate strădaniile noastre, nu am aflat ce „eroină a clasei muncitoare” fusese această Elena Pavel, băgată în aceeași oală cu alt mare „erou”, Filimon Sârbu, căruia i-am făcut un mic portret biografic de trădător de țară și neam în subcapitolulul precedent
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
de ani”. Aceasta a fost povestea Luizei Zavloschi, dascăl o viață și, printre picături, primar al fostei comune Buda Rafaila din județul Vaslui. CAPITOLUL VI Din viața politică a comunelor vasluiene 1. Partidul Muncitoresc Român și comuna Miclești Cu toate strădaniile noastre, nu am reușit să descoperim prin arhivele statului vreun document atestător al activității politice din comuna Miclești, mai devreme de anul 1956 așa că ne vom referi în acest mic studiu numai la trei ședințe organizate în acest an la
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Europa prezentă plecînd de la trecutul său. Dacă vechiul nod gordian european a fost retezat de o spadă nemiloasă, s-a înnodat acum un nou nod gordian, alcătuit din rămășițele celui vechi, dar și din elemente propriu-zis contemporane. Am depus toată strădania pentru a-l cerceta. Și asta deoarece se întîmplă foarte rar ca în noi, la noi, chestiunile de viață și de moarte, de libertate și înrobire, de identitate și de cultură să se găsească legate într-un mod atît de
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]