91,990 matches
-
aflase că patru-cinci articole predate de critici nu au fost publicate. A realizat că e vorba de o interdicție a numelui său. În plus avea știri că pachete cu cărți ale sale trimise unor destinatari din țară de către edituri din străinătate, nu ajung la locul cuvenit. În consecință, în 1977, cînd Academia Română îl invită, oficial, în țară, refuză categoric. Îi scria prezidentului Academiei: "Vă mulțumesc pentru invitația pe care mi-o faceți din partea Prezidiului Academiei de a vizita țara. Îngăduiți-mi
Din epistolarul Mircea Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17317_a_18642]
-
al Uniunii și manifestarea publică și profesională a artiștilor plastici nu a fost nici un fel de clivaj. Atît Uniunea cît și artiștii trăiau în aceeași euforie, se raportau solidar la același patrimoniu, visau în comun spații, ateliere, achiziții, expoziții în străinătate, materiale bune și tot ceea ce, prin funcțiile lui temeinic verificate în timp, imaginarul mai putea furniza. Dar de la acel punct încolo, lucrurile s-au schimbat fundamental. Între Uniune și membrii ei, pe de o parte, și între Uniune și acțiunea
După zece ani (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17377_a_18702]
-
sentimentalism financiar indiferent de culoarea politică a făcut ca obiceiul ceaușist al numirilor inepte în funcții de mare decizie să se perpetueze și după revoluție. În timp ce specialiștii pleacă pe capete din România nu neapărat pentru că sînt mai bine plătiți în străinătate, dar în orice caz pentru că nu sînt folosiți la ei în țară în funcții pe care le merită, "ai noștri" apar unde nu te aștepți. Unii sînt sfătuitori plătiți de la buget. Alții iau decizii, plătiți fiind tot de la buget. Și
Elogiile, ceasul și busola premierului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17402_a_18727]
-
de C. Rădulescu), au plecat, împreună, la solemnitatea înhumării marelui poet, urmînd, cu toții, pe jos, cortegiul de la Biserica Sf. Gheorghe pînă la cimitirul Bellu. A doua zi, noul absolvent l-a însoțit pe T. Maiorescu în călătoria de vacanță în străinătate, despărțindu-se, după o perioadă de împreună petrecere, spre Franța (apoi și Germania), unde a făcut serioase studii pentru doctorat. După frecventarea laboratorului Wundt, și-a luat, cu acest vestit profesor german, un strălucit doctorat în psihologie. Dar, întors în
O ediție curioasă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17411_a_18736]
-
întemeiază, în 1900, publicația Noua Revistă Română și, după primul război mondial, Ideea Europeană, continuînd să se îngrijească și de Revista de Filosofie, de el înființată. Firește, Rădulescu-Motru a întreținut relații epistolare cu personalități de prima mărime din țară și străinătate. A publica această, probabil imensă, corespondență e o datorie care, realizată, nu va putea fi niciodată îndeajuns lăudată. Pînă atunci, dl Virgiliu Tătaru, cu sprijinul Inspectoratului pentru cultură Mehedinți, ne propune o primă tentativă de acest fel. Cea mai mare
O ediție curioasă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17411_a_18736]
-
de aceea, cu simpatie regimul Antonescu. Accepta postul de director general al Teatrului Național (și, prin consecință, al tuturor teatrelor) și, apoi, director al ziarului Viața, oficios al regimului antonescian, participînd, ca om de cultură, la turnee de conferințe în străinătate, inclusiv în Germania hitlerista. La Viață aproape că n-a scris deloc, el închiriindu-si doar numele, de gazeta ocupîndu-se, mai ales, mereu infatigabila Fanny. Dar, incontestabil, a girat-o, așa explicîndu-se gestul reprobabil că, la moartea prozatorului (1 septembrie
Jurnalul lui Rebreanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17893_a_19218]
-
ani, a fost educată în admirația luptei de partizani, a războiului de gherilă și a fanatismului ideologic. Dar aceste triste realități nu trebuie să ne copleșească. Noi, românii, vom avea de jucat, în continuare, doar cartea noastră, pentru că ajutoarele din străinătate vor mai întârzia încă mult și bine. Privesc cu tot scepticismul așa-numitul plan "Marshall ÎI", pentru că am deprins, în ultimii ani, sistemul de gandire al politicienilor occidentali: e un amestec de pragmatism și naivitate, de intoleranță și filantropism. Astfel încât
Cu toate pânzele sus, spre Zona Rublei! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17911_a_19236]
-
recluziune a d-lui Nicolae Balotă. În 1955, intoxicat de "spiritul Genevei" de atunci, se hotărăsc să redacteze un memoriu (împreună cu prietenii săi clujeni frații Boilă, unul dintre aceștia fiind actualul senator dl. Matei Boilă) care să fie trimis în străinătate. Au urmat conciliabule, fiecare a redactat un segment al memoriului. Dar pînă a fi încheiat și tradus aflaseră despre acesta și alții. Cu memoriul isprăvit, au fost sfătuiți să nu-l expedieze pentru că ar dăuna strădaniilor episcopilor greco-catolici care năzuiau
Un jurnal tulburător by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17934_a_19259]
-
preocupările unui tînăr cărturar în vremuri vrăjmașe. Lecturile sale statornice, în cele mai variate - am mai spus-o - domenii ale umanioarelor sînt instructive și pilduitoare. Și e o lectură cu sistema, petrecută în biblioteca (cu precădere la Bibliotecă Relațiilor cu Străinătatea, pe care și eu am frecventat-o prin acei ani și unde îl întîlneam pe Aderca citînd pentru lucrarea să despre Goethe, interzicînd, cu bătaia fermă a unui creion în masă, a celor mai nevinovate șușoteli). Apoi semnificativă și, încă
Un jurnal tulburător by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17934_a_19259]
-
o armata de bodyguarzi cu fețe impenetrabile, înarmați până-n dinți, care le protejează afacerile murdare. N-avem nici o tresărire când alt vecin, care ne turnă sistematic la sectorist și la securist dacă se întâmplă să primim vizită unui prieten din străinătate, a ajuns parlamentar și e membru în comisia de politică externă! Nici o reacție la rotirea cadrelor partidului comunist, care continuă să ia bani grei din bugetul țării doar pentru talentul de a ne fi dus de nas în trecut și
Spatiul mioritic si spatiul Schengen by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17979_a_19304]
-
cu malițioasa voluptate (un academism à rebours ). Iată-l pe Cioran în stare aproape pură, evocat și mimat: "Șunt două lucruri complementare aici, îmi spun acum. Neputința de a ne rupe de noi înșine și fascinația - dorința, oroare, opacitate - a străinătății. Mulți se rup, nu mai vor să audă și chiar prin asta rămîn români - în sensul cel mai rău. Drumul complet, inițiatic, l-a parcurs Cioran. S-a rupt realmente, a devenit altul, a scris în altă limbă și pînă
Un postcioranian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17964_a_19289]
-
poate: "Acum mulți intelectuali români din Cernăuți, ca și din întregul segment septentrional al provinciei, ar vrea să facă acest pas. Chiar și cu riscul de a cădea în dizgrație. Dar nu pot din alte motive. Abonamentele pentru revistele din străinătate șunt atat de scumpe, incat aflându-le prețul raman blocați. Bieții profesori ar trebui să se împrumute sau să dea ultimul ban din casă pentru ca să poată cîți un an România literară. Dar majoritatea covârsitoare nici n-are de unde lua acest
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17994_a_19319]
-
de o parte comunicarea modernă se simplifica, se clișeizează, urmărind eficientă maximă; pe de altă parte, ea produce totuși insule de expresivitate, cu atît mai puternice cu cît sînt comprimate și reprimate de uzul dominant. Mulți dintre românii stabiliți în străinătate, obligați să folosească în mod curent o altă limbă decît cea maternă, scriu scrisori amicale de o expresivitate populară și de o bogăție a nuanțelor stilistice și a jocurilor de cuvinte mult mai puternică decît a celor care folosesc predominant
Limba română în Internet by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18007_a_19332]
-
parohului. Dar, treptat, acesta își dă seama că e pe cale de a păcătui. Cele două femei, fără de care proiectul său ar fi rămas în stadiul visării, îl iubesc lumește, Debora invitîndu-l chiar să petreacă, împreună cu ea, la o vilă din străinătate, iar Roxana, geloasa, îl privea posesiv. Eroul nostru constată că deși proiectul își urma drumul constructiv, își pierde sufletul în iubirea pentru Roxana. Și, că totul să se îmbine la timp, moare intempestiv bogătanul Ceaur. Roxana ar voi să continuie
Romanele lui Galaction by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17986_a_19311]
-
pe cei care vor fi moștenind mari averi, tot rămân destui incapabili să explice, nici în ruptul capului, diferența enormă dintre veniturile legale și standardul de viață exhibat ciocoiește (mașini de lux, vile la munte și la mare, concedii în străinătate etc., etc.) Și atunci? Atunci, e limpede de ce se prăbușește leul și de ce pompierii din parlament ajung la locul incendiului după ce clădirea s-a transformat în scrum. Nesimțirea și cinismul n-au făcut nicicând casă mai bună decât în aceste
Dulce ca Armani e molozul patriei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18020_a_19345]
-
românesc, aduc în investigațiile lor nu numai alte, mai potrivite, metodologii dar o altă perspectivă, evident mai detașata și cîteodată comparatista, care schimbă liniile și suprafețele. Rezultatele sînt, adesea, mai bune decît cele obținute de istoricii români, chiar dacă, aceștia, din străinătate, nu lucrează pe izvoare primare, selectate și interpretate critic, ci pe cele puse la dispoziție de istoricii din țară și chiar pe cărțile lor. Dl Stephen Fischer-Galati este unul dintre acești istorici din străinătate permanent interesat de fenomenul românesc. De
Istoria noastră văzută de un analist străin by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18053_a_19378]
-
de istoricii români, chiar dacă, aceștia, din străinătate, nu lucrează pe izvoare primare, selectate și interpretate critic, ci pe cele puse la dispoziție de istoricii din țară și chiar pe cărțile lor. Dl Stephen Fischer-Galati este unul dintre acești istorici din străinătate permanent interesat de fenomenul românesc. De fapt, d-sa e născut în România, a făcut aici liceul și a plecat în S.U.A., a studiat istoria a devenit profesor la importante universități din țară de adopție (Este exact cazul Irinei Livezeanu
Istoria noastră văzută de un analist străin by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18053_a_19378]
-
a lungul unei șosele nesfârșite, cu rare blocuri îndepărtate, fără identitate, fără memorie, cu un mărunțiș neînsemnat în buzunare. Este un vis obraznic, frate bun cu acela în care, tre-când pe ulițe de la noi, gloduroase, spre a da colțul în străinătate, si nu oriunde, ci pe principala stradă comercială, timpul se și încetinește, dar se și scurtează, secvență nu face trecerea, înțelegi că te vei poticni acolo, nevolnic, între molozuri și obstacole. Atroce, dacă stai să te gândești ce vrea să
Printre cosmaruri by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18035_a_19360]
-
Belu, mă gîndesc ce-o fi vrut să-mi spună... * Vorbește un fost slujbaș destul de important. "Sînt nevoit - spune el - să fiu meschin. Știu că istoria mă va condamnă pentru împiedicarea unui băiat foarte înzestrat să meargă la studii în străinătate și din care ar fi ieșit cine știe ce om de seamă. Știu că eu am fost o piedică în calea lui și că am fost rău și meschin ajutînd mașinăria statului să-l zdrobească. Istoricește, însă eu (pretinde slujbașul) sînt motivat
Însemnări uitate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18042_a_19367]
-
și meschin ajutînd mașinăria statului să-l zdrobească. Istoricește, însă eu (pretinde slujbașul) sînt motivat, justificat, în acțiunea mea urîtă. Nu scuzat, dar de-ter-mi-nat. Mai tîrziu e foarte ușor să spui "dobitocul ăla" nu l-a lăsat să plece în străinătate; dar lucrurile erau în așa fel aranjate, încît și "dobitocul", care eram, a avut un rol istoric prin frînă pe care o puneam, si, cine știe, daca nu era acel "dobitoc" care pusese frînă, destinul lui X poate că ar
Însemnări uitate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18042_a_19367]
-
a compatrioților autorului, aceste piese s-au înfiltrat - că apa într-un dig - în indiferență publicului occidental și au făcut-o să se prăbușească. S-a ajuns în situația că instituții teatrale prestigioase, întâi din România și apoi și din străinătate, să includă în repertoriul lor, la loc de cinste, titluri din creația lui Matei Visniec. Mai lipsea însă ceva. Textele autorului român aveau toate calitățile posibile, în afară de forță emoțională. Inteligente, subtile, scrise impecabil, ele rămâneau suspendate într-o atemporalitate care
Matei Visniec, contemporanul nostru by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18050_a_19375]
-
executarea pedepsei fiindcă e singurul susținător al familiei sale și mai are una, alta de rezolvat ca lider sindical, soția lui Miron Cozma afirmă, pentru JURNALUL NAȚIONAL, că soțul ei a luat toți banii din casă pentru a fugi în străinătate. Dana Cozma a mărturisit și că intenționează să divorțeze de soțul ei. Cronicarul nu își îngăduie să facă speculații despre această dramă de familie, dar nu poate ignora că Miron Cozma nu mai e dorit nici la el acasă. * Săptămîna
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18078_a_19403]
-
44 că prin sistemul funest al protectoratului consular și al jurisdicției extrateritoriale, în favoarea a mii de evrei din România, s-au făcut ele însele vinovate de situația juridică pe care o incriminează acum (20 iunie 1879). Și lui Richthofen autocritica străinătății și mai ales a Germaniei, i se pare a fi acu atât mai indicată cu cat nici acolo emanciparea evreilor nu s-a făcut de pe o zi pe alta.ă Slavici a cunoscut textele lui Richthofen. În Închisorile mele baronul
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
Născut în 1924, Camilian Demetrescu este Diplomat al Academiei de Bellerate din București, dar a urmat și cursuri paralele de medicină și de filosofie. Membru fondator al UAP, participă, între 1950-1969, la diverse expoziții de stat în țară și în străinătate. Pentru o mai mare autonomie, între anii 1964-1969 desfășoară în paralel o intensă activitate publicistica și de critică plastică, în presă și la radio-televiziune. Publică la Editură Meridiane (1966), volumul de estetică intitulat Culoarea - suflet și rețină. În 1968 i
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
-
pe care o refuză, ca protest pentru politica culturală oficială. În 1969 e nevoit "să se transfere" în Occident și să ceară azil politic. În prezent trăiește la Gallese, provincia Viterbo, în Italia. Din 1969 expune în Italia și în străinătate; invitat de două ori la Bienala din Veneția; statul italian îi organizează expoziții personale de mare amploare: la Parma (Palazzo della Pilotta - 1975), Viterbo (Palazzo dei Priori - 1977), Romă (Calcografia Nazionale - 1980) etc. E invitat să expună la Quadriennale Nazionale
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]