7,161 matches
-
a se logodi cu Maria. Luca vorbește despre plecarea Mariei și a lui Iosif din cetatea Nazaretului în Bethleem, în urma poruncii lui Cezar August de a se face un recensământ general, astfel că toată lumea era constrânsă să meargă în cetatea strămoșilor pentru a se înregistra: „ În zilele acelea a ieșit poruncă de la Cezarul August să se înscrie toată lumea. Această înscriere s-a făcut întâi pe când Quirinius ocârmuia Siria. Și se duceau toți să se înscrie, fiecare în cetatea sa. Și s-
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366361_a_367690]
-
lui independență. In timpul lui Irod de pildă, fiii lui Israil își păstrau un fel de autonomie care le îngăduia să-și țină religia părinților și să-și prăznuiască la templul din Ierusalim toate sărbătorile, ceremoniile și obiceiurile moștenite din strămoși. Recensământul din Iudeea trebuia să se facă ținând seama de vechea stare a poporului evreu împărțit in triburi, astfel că fiecare om trebuia să se înscrie nu în locul unde se afla, ci în cetatea de baștină a fiecăruia, adică în locul
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366361_a_367690]
-
de origine al lui Iosif era cetatea Nazaretului în care Iisus avea să copilărească. Matei îl prezintă pe Iosif ca figura centrală în începutul Evangheliei sale. Deci, atât Iosif logodnicul, cât și Sfânta Fecioară trebuiau să se înscrie în orașul strămoșului David, adică în Betleem. Acum însă, toate casele erau pline mai ales de cei cu bani. Nu era ușor pentru tâmplarul Iosif să-și găsească, loc de găzduit, astfel s-a îndreptat spre marginea orașului. La ieșirea din Betleem, dincolo de
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366361_a_367690]
-
Botta, Limite,-eseuri- București, col.” Gândirea, 1936 “.). Filoanele folclorice din literatura și arta românească, obiceiurile, ritualurile și ceremonialurile, întrupate în capodopere nepieritoare, sunt mărturii că în aceste creații există partea cea mai aleasă a omului, “cea nemuritoare “ prin care credința strămoșilor noștri s-a perpetuat în eternitate. În sprijinul tuturor acestor izvoare, ce atestă rolul imens pe care l-au avut în istoria omenirii traco-geto-dacii, stă ca o coloană a lui Hercule lucrarea savantului roman Nicolae Densușianu, Dacia preistorică, în care
MIRACOLUL PERENITĂŢII TRADIŢIILOR POPULARE ROMÂNEŞTI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1457 din 27 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366538_a_367867]
-
că Pătrașcu este un nume vechi în Greblești. Și atunci de unde provine convinge- rea tatălui meu că bunicul lui, Chirca Pătrașcu, zis Barna, ar fi venit din Țara Făgărașului? Cred că pur și simplu el aducea mult mai aproape pe strămoșul nostru, care, sunt con- vins de asta, a venit câdva în Greblești într-adevăr din Țara Făgărașului. De altfel, ... Citește mai mult IVSpuneam că în tradiția familiei mele se arată că străbunicul Chirca Pătrașcu, zis Barna, dar și Chirca Barna
MARIAN PĂTRAȘCU [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
că Pătrașcu este un nume vechi în Greblești. Și atunci de unde provine convinge- rea tatălui meu că bunicul lui, Chirca Pătrașcu, zis Barna, ar fi venit din Țara Făgărașului? Cred că pur și simplu el aducea mult mai aproape pe strămoșul nostru, care, sunt con- vins de asta, a venit câdva în Greblești într-adevăr din Țara Făgărașului. De altfel, ... X. OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (III), de Marian Pătrașcu , publicat în Ediția nr. 2093 din 23 septembrie 2016. III Așadar, Chirca
MARIAN PĂTRAȘCU [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
ajutoare de ciobani, de obicei copii sau tineri, rude ale baciului ori ale ciobanilor, dornici să învețe „meserie” și să câștige un ban pe timpul verii. Locurile de pășunat din munte și amplasamentul fiecărei stâni sunt și ele stabilite din moși strămoși fiindcă băcia în Țara Loviștei este o meserie care se transmite din tată-n fiu, iar fiecare stână poartă numele baciului respectiv, de ... Citește mai mult În fiecare an, la 1 iunie, în viața loviștenilor are loc un important eveniment
MARIAN PĂTRAȘCU [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
ajutoare de ciobani, de obicei copii sau tineri, rude ale baciului ori ale ciobanilor, dornici să învețe „meserie” și să câștige un ban pe timpul verii. Locurile de pășunat din munte și amplasamentul fiecărei stâni sunt și ele stabilite din moși strămoși fiindcă băcia în Țara Loviștei este o meserie care se transmite din tată-n fiu, iar fiecare stână poartă numele baciului respectiv, de ... XXIV. CĂINȚA HOȚULUI, de Marian Pătrașcu , publicat în Ediția nr. 1577 din 26 aprilie 2015. CĂINȚA HOȚULUI
MARIAN PĂTRAȘCU [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > PALAT DE CETINI Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 386 din 21 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Palat de cetini Strămoșului necunoscut care mi-a transmis pasiunea pentru vânătoare Răsună vesel corn de vânătoare: Vizează lupii, vulpile, mistreții: e-o hăuială clătinând pereții palatului de cetini și ninsoare. Nu mergem să înspăimântăm ereții, Nici la pasaj de alte zburătoare. Prin gerul
PALAT DE CETINI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366598_a_367927]
-
vălătucit, adăposteau oamenii aciuați aici din vremuri străvechi. Spuneau poveștile bătrâne că pe dealul cel mai semeț, undeva în adâncul pădurilor de fag și carpen, se aflau zidurile unei cetăți vechi în care trăiseră dacii conduși de Comanus cel Bun, strămoșii acelor oameni, dar erau departe și se spunea că erau păzite de spirite înfricoșătoare și numai ochii celor dăruiți de Dumnezeu le puteau vedea. Oamenii satului, buni gospodari, creșteau vite și cai de povară, grăsuni și gâște ce se bălăceau
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]
-
vălătucit, adăposteau oamenii aciuați aici din vremuri străvechi. Spuneau poveștile bătrâne că pe dealul cel mai semeț, undeva în adâncul pădurilor de fag și carpen, se aflau zidurile unei cetăți vechi în care trăiseră dacii conduși de Comanus cel Bun, strămoșii acelor oameni, dar erau departe și se spunea că erau păzite de spirite înfricoșătoare și numai ochii celor dăruiți de Dumnezeu le puteau vedea.Oamenii satului, buni gospodari, creșteau vite și cai de povară, grăsuni și gâște ce se bălăceau
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]
-
de pază. Nu lipsesc personajele istorice pe care le recunoaștem, dar și cele fantastice, pe care le descoperim cu uimire și încântare. Viorel Martin cultivă la copii sentimentul național, de cinstire și prețuire a trecutului, a meleagurilor dacice pentru care strămoșii s-au luptat, al limbii și frumuseților tradiției noastre milenare pe aceste meleaguri, ceea ce e un lucru mai puțin preferat de scriitori, fie din teama de a nu fi considerați naționaliști, fie din cea de a nu fi socotiți depășiți
CRONICĂ LITERARĂ. VIOREL MARTIN AVENTURILE LUI TUDOR , EDITURA SEMNE, BUCUREŞTI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366588_a_367917]
-
acestea din Balcani și din marginile nord-vestice ale valahilor, pe cheltuiala sa), spre a ne releva că neamul nostru cel născut în afara Vetrei românești (sau smuls de la matcă de nedreptățile istoriei) trăieste. Dar in spiritul zestrei aparținând matricei spirituale a strămoșilor, doar supraviețuiește. Și asta pentru că am uitat prea devreme de îndemnul lui Mircea Snegur: “Sa ne ținem de neamuri!” Să fi fost oare un îndemn ipocrit, specific politicienilor de pe ambele maluri ale Prutului? Referință Bibliografică: ROMÂNII DIN JURUL ROMÂNIEI, ÎN IMAGINI
UN ALBUM MONOGRAFIC CARE FACE...UNIREA de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 974 din 31 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366634_a_367963]
-
trubaduri cu chitare, grupuri de mimi care-și imaginează poziții decente și flash-uri ale activităților de peste zi, pictori care-și transmit arta talentului direct pe trotuar și la cerere, tineri si chiar copii negri a căror însușire a tam-tam-ului strămoșilor lor africani pare că le curge prin sânge, mici orchestre înșirate din 20 în 20 de metri executând bucăți muzicale ale unor hituri celebre în toată lumea, muzică country, fără a se amesteca stilurile, unii cu alții ca sa nu mai înțelegi
ÎNCRÂNCENĂRI HIPPY ŞI CHEIUL PESCARILOR DIN FRISCO de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 188 din 07 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366677_a_368006]
-
dungat și de pe care abia fuseseră date probabil schelele, se îndepărtaseră macaralele de mare tonaj și înălțime pentru a moșii alți “pui de diavol”, după unii pentru a face și mai populat și mai spornic pe cât e păcatul, pe principiul strămoșilor romani “perseverare diabolicum”! De la acesta până la hotelul “Circus-Circus” unde suntem cazați sunt doar 2-300 de metri, dincolo de-al nostru se profilează enigmatic și neiertător cu “piticii” pomeniți până acum - ca un far la marginea oceanului de nisip, fabuloasă și
FIZIONOMII BIZARE LA CIRCUS-CIRCUS DIN LAS VEGAS (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366722_a_368051]
-
le-ați filmat din Farfurii și-aveți prin arhive, filme - mii și mii... Iertați-ne-ndrăzneala cu-această rugăciune Vă rugăm cu smerenie și cu plecăciune - fie-vă milă de noi, păcătoșii vrem să știm și noi cum o duceau strămoșii! Ați rămas singura noastră mare speranță Că vom privi cândva adevărul în față! Și dacă Ruga noastră s-o-mplini O să vă blagoslovim în orice zi și-o să vă facem Imnuri... mii! Vom ridica un Templu, ca la Mecca la
RUGĂ LA EXTRATEREŞTRI (3) de ALEXANDRU CETĂŢEANU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365605_a_366934]
-
iubire, de cultură, de artă, de omenie, pentru cei care citesc și ascultă, nu o dată cartea și melodia fiind sponsorizate din sporul binemeritat al Cotnariului. Iată ce frumos stă scris pe ambalajul care-i deopotrivă jilț, bunului Cotnari, ca un strămoș șezând înaintea popasului din pahar în care-și va spune dulcea poveste : „Vin vechi, vin generos, buchet de vise, bătrân sfătos, de-nțelepciune plin, rugină nobilă cotnar senin, tu porți blazon de soare-n sticlele-nchise.” Cotnariului i se datorează
COTNARII DOMNEŞTI, VINURI ÎNMIRESMATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365655_a_366984]
-
Publicat în: Ediția nr. 712 din 12 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului Sunt amintiri scăldate în frumos Și umplu suflet cu o nouă viață; Din toate vom putea să dăm prinos Divinului ce binele ne-nvață... Născute sunt, cândva, de la strămoș Ori de la cel ce mult ne-a dat povață; Sunt amintiri scăldate în frumos Și umplu suflet cu o nouă viață... Vin altele din fructul cel zemos, Din trup și gură pline de dulceață, Izvoare au în suflet generos, În
AMINTIRI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365756_a_367085]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > NENĂSCUTE EVE ... Autor: Valentina Becart Publicat în: Ediția nr. 706 din 06 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului Trăiam într-o frunză ce se deschidea spre lumină ca spre un nou început... m-au hrănit rădăcinile strămoșilor lutul rămas roditor pe câmpiile ce-și așteptau încleștările... Sevele se grăbeau spre noi aventuri - savurând traversarea prin spațiile înguste ale împlinirii... Ascultam - din când în când fluierul baciului ce-și jelea timpul păstoritului... Respiram într-o frunză dornică să
NENĂSCUTE EVE ... de VALENTINA BECART în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365783_a_367112]
-
adâncă între spirit și trup. Această carte mi-a fost dăruită de autoare (membră a Ligi Scriitorilor Români ) la Mangalia cu ocazia manifestărilor cultural-artistice organizate de scriitoarea Ligya Diaconescu și revista internațională STARPRESS. Încă din titlu poeta face trimitere la strămoși, la înaintași care parcă o cheamă spre locurile natale. Volumul, apărut în condiții grafice deosebite, ( copertă și grafică semnate de Mihai Cătruna și tehnoredactarea Simina Silvia Șcladan- scriitoare dedicată literaturii pentru copii), este structurat în cinci cicluri: Petale de iubire
AL. FLORIN ŢENE: FLOAREA CĂRBUNE- ANCESTRALE CHEMĂRI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365782_a_367111]
-
se putea raporta la regiune încheierea „cu succes” a colectivizării întregii comune. Prin Băjenari nu au vrut să semneze cererea de intrare în colectivă, tatăl său, unchiul Stoica și Vasile și alți câțiva vecini. Aveau simțul proprietății moștenit din moși strămoși, că doar pentru pământ au venit bunicii lui în Dobrogea. „Dar să-l ia odată, dă-l Doamne încolo de pământ, că tot nu făceau mare brânză cu el” își zicea Victor în sinea sa. Îi părea rău după căruță
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
să simt, aproximativ la un an după plecarea din România, un soi de sete... Nu e vorba de dorul tipic, de amintiri care crează melancolii, ci de o sete organică de seva pământului unde m-am născut, pământul din care strămoșii mei și-au potolit setea veacuri și veacuri. Acest soi de sete nu are nicio legătură cu aspectul psihologic, este pur și simplu o necesitate a organismului de a-și extrage energia necesară lui, din locurile potrivite lui. Am ajuns
LUCIAN DUMBRAVĂ ARTA DE A PROMOVA ARTA LA COTELE SUBLIMULUI (I) de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366113_a_367442]
-
limpezi, într-un soi de viziune controlată, ca să nu folosesc termenul delir controlat, cu toate că ambele expresii pot fi valabile. Nu știu ce opinie au oamenii de știință despre astfel de situații, dar cu certitudine ele există și fără această sevă a pământului strămoșilor, trupul intră într-o anumită formă de deshidratare. Va urma Fragment din volumul “Diminețile din templul cuvintelor”, în pregătire Referință Bibliografică: Lucian DUMBRAVĂ Arta de a promova arta la cotele sublimului (I) / Gabriela Ana Balan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
LUCIAN DUMBRAVĂ ARTA DE A PROMOVA ARTA LA COTELE SUBLIMULUI (I) de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366113_a_367442]
-
limba stă la fundamentul unei culturi, așa cum credința stă la fundamentul unui sanctuar . Pe ea, pe limbă, se clădesc valorile unui neam. Nu există patrie în afara limbii, nici cultură, nici cuvânt, nici lumina slovei, dar nici a slavei. Limba înseamnă strămoșii, trecutul, prezentul, viitorul nostru”...Nicolae Băciuț: „Ninge, cum n-a mai nins/ Ninge dinspre ieri, ninge dinspre mâine/ Ninge dinspre păsări ce-au rămas în cer/ Ninge din colinde, lerui ler.../”. Ne oprim aici din a-l cita pe maestrul
PUNŢILE DE LUMINĂ ALE COTIDIANULUI CUVÂNTUL LIBER de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 726 din 26 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366083_a_367412]
-
înaintașii noștri ne-au transmis gene bune și vom învinge prezentul prin iubire de țară și patriotism: „ (...) pentru că eu sunt poetul tuturor cromozomilor/îmi sprijin existența pe genele de profund optimism/ cred doar în ideile purtătoare de gânduri frumoase/ așa cum strămoșul eredității mele/ omul pietrei răbdării cioplite/ a crezut în duhul picturii rupestre/ și i-a rămas credincios flăcării sacre (...)” Pe de altă parte, autorul se gândește că „trebuie să existe pe undeva și un cimitir al sufletelor/cum ar fi
POEZIA BIOGENETICĂ A POETULUI DAN TIPURIŢĂ de VASILICA ILIE în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366149_a_367478]