2,407 matches
-
închinat naturii. Macabeii, de pildă, sunt asemănați eroilor neamului, care își apără limba și credința. Poezia naturii (Viersul de primăvară și Cântarea lui Avel) are o cromatică puternică, atestând un artist în profundă comuniune cu ritmurile firii. Țintind cultivarea tradiției strămoșești, P. prezintă vieți și evenimente pilduitoare și adaugă adesea și un vers independent, intitulat Învățătura praznicului. Imnurile sale conțin, mai toate, invocații ale divinității pentru folosul pământului și al poporului român. În afara literaturii proprii, P. a transcris versuri folclorice sau
PATRUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288717_a_290046]
-
A.I. Odobescu, Al. Vlahuță, G. Coșbuc, O. Goga, I.A. Bassarabescu, V. Voiculescu, Al. Mateevici, D. Iov, Ion Minulescu, G. Topîrceanu, St. O. Iosif, Emil Gârleanu, I. Pillat ș.a. Încursiunile în arta populară tind să creioneze imaginea frumuseților tezaurului folcloric strămoșesc, iar evocările aduc în prim-plan figuri reprezentative ale istoriei și culturii naționale. Mai puțin prezentă în primele numere, literatura originală a diasporei ocupă cu timpul un loc din ce în ce mai însemnat. Alături de versurile și proza Elisabetei Păunescu, se întâlnesc colaborări semnate
MIORIŢA NOASTRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288165_a_289494]
-
formula romanului polițist în Prințesa în crinolină (1946), compunere facilă, „de succes”. Preocupată de fenomenul artistic în general, M.-V. este și autoarea studiului monografic Anna Roth-Cobilovici. 40 ani de activitate artistică și a albumului de artă populară românească Izvoade strămoșești (1911; Premiul Academiei Române), publicat pentru străinătate în condiții grafice excepționale. Activitatea de prozatoare este dublată de preocuparea pentru dramaturgie. Dintre numeroasele piese de teatru, scenete, prelucrări și traduceri, puține au văzut luminile rampei: Prințul cu două chipuri (1937), Garden-Party (1938
MILLER-VERGHY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288144_a_289473]
-
MOLDOVA NOASTRĂ, revistă apărută la Chișinău, lunar, între 1 martie și mai 1921, editată de Cercul Cultural „Mărăști”. Scopul declarat este de a „duce graiul strămoșesc în cele mai depărtate unghiuri ale Basarabiei”. Ca secretar de redacție funcționează C.A. Ignătescu, iar în numărul inaugural se consemna că revista va fi redactată „de cele mai de seamă pene din Basarabia și de peste Prut”. M. n. a
MOLDOVA NOASTRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288216_a_289545]
-
să-și asume pedagogia servituții. Adesea, poporul lui Dumnezeu n-are reprezentanți nici în consiliul parohial, nici la nivelul eparhiei. În schimb, cultul personalității se descentralizează ad nauseam. O avalanșă de ploconeli, pupături sau „vorbiri în șoaptă” traversează pridvoarele Bisericii strămoșești. Avem o pleiadă de ierarhi care n-au cunoscut nici rigorile vieții monahale, nici ostenitoarele responsabilități ale căminului familial. Nu e de mirare că - în epoca transparenței mediatice - o țară întreagă le comentează becisnicul caracter. Fără să fi trăit asceza
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
la serviciu ori pe stradă. La fel, ereziile care înfundă mințile multor ortodocși cu certificate de bună purtare rămân neatinse. Temele, desigur „clasice”, ale teologiei ortodoxe românești din „epoca de aur” - „Biserica Ortodoxă în lupta pentru pace și dezarmare”, „Credința strămoșească pe calea progresului,” „Ortodoxia și propășirea patriei” - și-au pierdut subit popularitatea. Asta nu înseamnă că veți pomeni vreodată o discuție serioasă despre originea și terapia acestui coșmar est-european numit colaboraționism. N-o fac rușii, n-o facem nici noi
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
amintit că în anul 2007 orașul Sibiu a fost capitală europeană a culturii (împreună cu orașul Luxemburg). Capitolul 2. Diversitate culturală și diversitate lingvistică Dacă recapitulăm în mod sintetic acțiunile majore concrete întreprinse în ultimii 40 de ani pentru conservarea zestrei strămoșești inestimabile, numită Patrimoniu Mondial, atunci principalii pași făcuți de UNESCO în acest scop ar putea fi definiți de următoarele repere: 1964 - acțiuni de salvare a templului din Abou Simbel contra apelor lacului Nasser; 1965 - SUA cer crearea Fundației de prezervare
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
încurajarea dezmembrării României: Femeile române, ca toate femeile conștiente din lume, luptă pentru pace între oameni, frăție între popoare, azi, când principiul naționalităților stă la baza constituirii statelor. Dar ele nu înțeleg să se cedeze o palmă din pământul nostru strămoșesc ș...ț. Femeile române, alături de fiii și soții lor, vor apăra dreptatea cauzei noastre sfinte, cu credința că există o justiție imanentă. Să ia aminte marii dictatori: nimic nu-i etern în lumea asta. Soarta poate ridica pe oricine în
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
e portul!” Femeile române, ca toate femeile conștiente din lumea întreagă, luptă pentru pace între oameni, frăție între popoare, azi, când principiul naționalităților stă la baza constituirii statelor. Dar ele nu înțeleg să se cedeze o palmă din pământul nostru strămoșesc, frământat cu sângele atâtor generații de viteji, care i-au apărat după ce marele Traian a adus aici legiunile de romani și le-a așezat cu porunca să stăpânească pe vecie ei și urmașii lor patrimoniul sfânt ce le-a lăsat
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
În vuiet de urale, Kremlinul tot a fremătat, Din nou s-a zguduit, sub ziduri, istoria străbună Iar globul pământesc părea c-a stat (...) Și-n inimile pline din largul țării mele El a sunat întocmai chemărilor din munți. Mândria strămoșească e-naltă până-n stele, Înscânteiază ochii de sub brăzdate frunți (...) Când visul își întinde aripa peste țară Și-n trupuri obosite încet își face loc, Ca flacăra se-nalță mândria proletară Chemând spre comunism brigăzile de șoc. (...) Aurora CORNU - Zidarii satului
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
păstrarea alfabetului chirilic (Naum Râmniceanu), latinizarea excesivă (Aron Pumnul, A. T. Laurian, Ioan Massim). După mai multe reformări ale alfabetului de tranziție (1836, 1844, 1848, 1850-1851, 1856-1857), la 23 octombrie 1858, Eforia Instrucțiunii Publice tipărește proiectul unui alfabet cu „litere strămoșești”, care va intra oficial în vigoare prin „ordinul de zi” al lui Ion Ghica, din 8 februarie 1860; în biserică, alfabetul latin va fi introdus printr-o hotărâre din 1881 a Sinodului. Atât ortografia din 1860, cât și alte două
ALFABETELE LITERATURII ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285256_a_286585]
-
îmbrăcați în uniformă. Ostașii lui Verde Împărat stau cu antenele întinse către zări pentru receptarea oricărei vești aeriene sau pământene, naturale sau suspecte și gata de atac cu săbiile ascuțite spre dușmanii virtuali. Rândurile de usturoi, flăcăi însurăței în veșminte strămoșești, pe mărimi mai tinerești, cu rosturi de santinelă stau și ei de veghe sub bolta cerului proaspăt spălat de ultima ploaie de primăvară. Frunzele suprapuse ale verzelor ascund ceva esențial, mângâierea eternă, îmbrățișarea închisă în roade, întâiul bulb al dragostei
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
din acestea dar duceau pe aripi și în cioc și spre alte zări, ca să prindă viață stratul cel verde, mângâierea pământului. Oamenii care cutreierau lumea în căutarea unei țări mai bune, duceau și ei în bocceluțe, o bucată din pământul strămoșesc, cu semințe de iarbă și le semănau în locurile unde le dădea Domnul un cămin și un loc de muncă. Și așa a ajuns iarba unul dintre cele mai răspândite elemente pe globul pământesc. Unde era iarbă, era și viață
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
răcească. Ea îți ordonă un singur lucru: să-ți potolești setea. Vine însă Gallus și îi îndeamnă să se adape din pahare de aur, de cristal ori de murin. Cum să nu nesocotească niște copii fără minte ca ei ulcica strămoșească din lut de Tibur sau chiar băutul din pumn? Cum s-o asculte, când ea le recomandă cumpătarea, iar el le permite nesăbuința? Însă, de-l întrebi, nici Gallus nu știe ce înseamnă bogăția. Sau dacă preferă să aibă mult
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
râvneau la această onoare! Totuși, nici una dintre fete n-a fost numită preoteasă a Vestei. Și asta deoarece Asinius Gallus, demagog și oportunist ca întotdeauna, s-a apucat să declare cu patetism de la înălțimea rostrelor din for că neglijarea cultului strămoșesc este un simptom de degradare morală. Așa că și-a sacrificat propria fiică. Ochii i se umezesc. În zadar s-a tânguit Vipsania. Cu lacrimi șiroindu-i pe obraji a căzut în genunchi și a îmbrățișat picioarele împăratului în văzul întregii
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
doua. În urma pretorienilor, se pune în mișcare și procesiunea celorlalți flamini. Unul după altul, cu martialul și quirinalul în frunte, poartă pe palma ridicată câte o mănușă fără degete, în semn că trebuie păstrată și păzită cu orice preț credința strămoșească și că locul ei consfințit se află în mâna dreaptă a omului. Familia imperială, înconjurată de câteva personaje de seamă, ajunge acum lângă gărdulețul de fier din jurul incintei sacre. Au așteptat în interior ca alaiul prece dent să se îndepărteze
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Socotim că învățăturile creștine sunt bune. Dar să ne ducem într-un paradis unde nu se află și strămoșii noștri înseamnă să-i trădăm. Noi suntem strâns legați de părinții și strămoșii noștri răposați.” Acesta nu este un simplu rit strămoșesc, ci o credință adânc înrădăcinată. Nouă nu ne-au fost de ajuns nici șaizeci de ani ca să ștergem această credință. — Onorați episcopi, strigă Velasco întrerupându-l pe părintele Valente, cuvintele părintelui sunt niște înflorituri grosolane. Și în Japonia sunt martiri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
de mult profit, Cât spun că este bine Cei ce-avutu-au potcovit. Popor român crescut în dor Și în răbdare-adâncă Ei în belșug trăiesc și mor, Dar tu rămâi o stâncă. Destinul e nedrept din zori, Nedrept și mai departe, Pe strămoșescul tău răzor Buni lideri rar ți-s parte. 25 iunie 2004 STICLA GOALĂ DE COTNAR Chiar de văd o sticlă goală, Dar e scris Vin de Cotnar, Pana, scârțâind pe coală, Prinde aripi de stihar. Și curate cum e apa
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
un părinte, orfan tu te numești, Reneagă - te copilul și-atunci nimic nu ești. MI-E DRAG CODRUL ȘI-L IUBESC Iubesc codrul că-i fălos, Mi-e drag codrul că- i umbros, Toate câte-n el domnesc Testament e strămoșesc. Multe-n el sunt așezate, Flori și păsările toate, Râuri șiroind agale Trec neobosite-n vale. Mi-e drag codrul când foșnește, Cerul prin el se zărește, Toate-mi par că îmi vorbesc, Codrul, leagăn strămoșesc. Mi-e drag codrul
Regăsirea by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91647_a_107362]
-
el domnesc Testament e strămoșesc. Multe-n el sunt așezate, Flori și păsările toate, Râuri șiroind agale Trec neobosite-n vale. Mi-e drag codrul când foșnește, Cerul prin el se zărește, Toate-mi par că îmi vorbesc, Codrul, leagăn strămoșesc. Mi-e drag codrul când adie, Iar când plouă toate - învie, Oxigenul lumii este Vitamină, ne hrănește. Nectarul pentru-îndulcire, Freamătul pentru simțire, Drag mi-e codrul și- l iubesc, Ca în rai simt că plutesc! O ÎNTÂMPLARE ADEVĂRATĂCEASUL CA DESTIN
Regăsirea by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91647_a_107362]
-
mod deosebit...?” „Ce nu are...!oftă prelung Tony Pavone dus pe gânduri. Tot ce poți afla mai drăguț, mai pitoresc, apun În fața ospitalității locuitorilor acestui oraș. Pot afirma fără teamă de-a greși, atât bucureștenii precum și locuitorii acestui Întreg teritoriu strămoșesc au În permanență zâmbetul pe buze...! În casa celui mai sărac locuitor ești primit cu bunăvoință, iar ultima bucata de pâine o Împart cu tine, oferind’o cu plăcere! În ce privește preparatele culinare, efectiv, Întrec În măiestrie apsolut toate pronosticurile. Nu
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
-și arăta colții gata să-l sfâșie, de sărmana Atena care putea râmîne lipsită de apărare datorită lui care o târâse În mocirla acestei societăți Înfricoșată de un tiran ce se crede stăpânul a tot ce mișcă pe acest teritoriu strămoșesc...!! În momentul când, sistemul imunitar al organismului pendula Între realitate și nebunie, Tony Pavone crezându-se pierdut, se lăsase deja În voia soartei, Însă, norocul salvării Îi surâse atunci când nu se mai aștepta. Tony Pavone triumfa, exclamând: mulțumesc ție norocul
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
într-un război dus de ea ca răspuns la o agresiune la care a fost supusă (care, cel puțin în prima sa fază, a constat într-un act cu sacrificii umane care i-au fost impuse pentru refacerea teritoriului său strămoșesc ciopârțit prin răpirea Basarabiei, Bucovinei de Nord și Ținutului Herța, în baza actului de bun plac tâlhărie în arena internațională comisă de conivență între două state agresoare și în afara regulilor dreptului internațional care a fost Pactul Ribbentrop-Molotov din 1939 și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
care a existat pentru ca Dunărea să nu devină un fluviu rusesc; bombardamentul peste Dunăre și trecerea armatei ei spre a merge la Plevna (1877) a constituit momentul proclamării independenței de stat; istoria Dunării reprezintă chiar un segment din istoria noastră strămoșească, de chinuri, tristețe și speranțe; istoria Dunării este și istoria românilor. Soarta noastră economică, dar și ca plasament în Europa, nu poate fi desprinsă nici astăzi de Dunăre cale de navigație cu posibilități de a face legătura între Marea Neagră și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
ei fină, de delicatețea imposibilă, atât de diferită de robustețea fetelor de la el din cartier, cu râsul lor sonor, cu șoldurile lor rotunde, cu insinuările și clipiturile lor viclene din ochi. Și în câteva luni, Kulfi se mutase din căminul strămoșesc, masiv și amplu, chiar dacă apa picura prin acoperiș și vopseaua se scorojise, în camerele cele mici ale familiei Chawla din străzile abrupte ale Shahkot-ului. Cu timpul domnul Chawla ajunsese să resimtă o afecțiune exasperată pentru soția sa, chiar și atunci când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]