1,879 matches
-
și la zaifetul din palat. Mă simțeam ca un sac îndesat de munții de bucate, de băutură, ba chiar rușinat. Dar înălțimile lor m-au scos din încurcătură. Cu două degete-n gură, au vărsat pe covoarele de Siraz. în straie de }arigrad, fetele din casă au strîns zmerite covoarele și de pe masă, au cădelnițat din cățuie cu smirnă, rumeguș de santal și tămîie, peste domneasca vărsătură ca peste-o sfîntă cuminecătură. A doua zi, în zori, ca ologii, apucat de
Un poem inedit by Sanda Movilă () [Corola-journal/Imaginative/12160_a_13485]
-
catacombe îi va fi dedicată scrisoarea următoare, Calipso, închizînd în numai două pagini substanța unei nuvele romantice: o tînără curtezană greacă, sosită la Chișinău în 1821, intră acolo în relație cu Pușkin, iar cu trei ani mai tîrziu, travestită în straie bărbătești, capătă adăpost la Mănăstirea Neamțului, unde sexul adevărat i se va descoperi abia după moarte. Craniul lui Calipso, flancat de hîrcele a doi arhimandriți, ocupă astăzi locul central în expoziția din catacombe; este omagiul pe care viața îl aduce
TCC by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/10353_a_11678]
-
atletica lor încordare. Eva Te-ai pregătit/gătit să fii pur și simplu: să fii atît de la-ndemîna orei cu înscrisurile ei indescifrabile prin care privești impasibilă ca printr-un geam de-a dreptul cum trece Lumea-ntreagă în plutitoare straie de vară. Destin Nu vei mai putea pleca nicăieri te vei înșuruba aici vei fi o piesă componentă a statorniciei un accesoriu metalic al tradiției care-n ce-o privește nu stă-n loc călătorește draga de ea-n toată lumea
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/4487_a_5812]
-
imunizează pe om În fața păcatului, dar are marele avantaj că menține sufletul Într-o stare de tensiune care Îl ferește de anchiloze, de mineralizare. Lectura poeziilor din Sora mea de dincolo atrage, firesc și simplu, asumarea personală a doliului. În strai cernit, cititorul jelește moartea Înainte de vreme a Dorinei, a surorii de dincolo, și se alătură, prin poezie, durerii surorii de aici. Volumul Ilenei Mălăncioiu este deopotrivă Împărtășire a suferinței aproapelui și Însingurare pentru trăirea propriei suferințe venite din conștiința sfârșitului
ALECART, nr. 11 by Irina Ciobotaru () [Corola-journal/Science/91729_a_92870]
-
și humor, Că admit să mă amastic Oblu în fiesta lor, Cu limbaju-mi pleonastic. ........................................................ Iarnă-i! Și mă-ntreb mereu: Unde-or fi, la o adică, Anii mei de cicisbeu??? D'aolică! D'aolică! Tu, bunget, iartă-mă, bătrâne! Cum straiul casei mi-e subțire, Când geru-i crunt ca un corsar, Comit o grea nelegiuire: Ard o bucată de stejar. Atletule, te rog mă iartă, Dacă avui atâta mau: Pentru urzeala mea deșartă, Din braniști sacre să te tau! în fața ta
Poezie by Gheorghe Azap () [Corola-journal/Imaginative/15553_a_16878]
-
la care Hubert Hedriphin a început să lucreze de la vîrsta de șaisprezece ani, terminîndu-l în pragul lui 1835. în prologul acestei scrieri, poetul spune: Toți cei care-au pășit cîndva pe-aci, Sub ramurile veșnic șoptitoare, în graiul meu alt strai își vor găsi Și azimi la eterna sărbătoare. Veniți voi, ai Helagrului tovarăși, Voi, Alk și Vidri, pe poteci umbroase, Prin vrerea mea vă veți întoarce iarăși Și ospătați veți fi în orice case. Iar Sardo biruind pe totdeauna Balauri
Pagini regăsite - Hubert Hedriphin by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/10204_a_11529]
-
să urle ca lupii în crîng, nici o altă femeie nu mi-ar fi umblat acum prin sînge ca o boală oblojită de ceaiuri, singură cum nici singurătatea nu poate fi, singur cum sînt și arunc de pe mine zilele ca niște straie pe care nimeni nu le va mai încerca, atît de frumoasă încît îi aud pașii pe covoarele foșnind ca nisipul pe sfîrșite-n clepsidră, ca sîngele scurs pe peitre și scris pe buzele plînse ale cuielor.
Dama de pică by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/12658_a_13983]
-
dificil. Și lui Purcărete îi reușește: el lasă să fie învelite personajele în bandaje, scena e plină de mumii, trupuri în alb, domnește seninătatea morții. în fundal, într-o barcă, un mort "decurîndîmplinit" - "ein Frühvollendeter"; albe ca neaua îi sunt straiele, ceafa îi e luminată de torțe. Un spirit trecător ca o boare, o aluzie sau un "citat", o replică a "Insulei morții" a lui Arnold Böcklin, sugestie revelatoare, cum se întîmplă doar în clipe de grație." Ar mai fi de
Silviu Purcărete la Opera din Bonn by Ana Hagiu Muresean () [Corola-journal/Journalistic/12724_a_14049]
-
păci să fiu, Primească-mă de-acum chilia Că un mormânt de timpuriu... ÎI La o sihastra mănăstire, O duc părinții ei bătrâni, Si rantia de pocăire Cuprinde tinerii ei sâni. Dar și sub grelele vesminte, Ca și sub scumpul strai deschis, Tulburător, ca mai n-ainte, O urmărea păgânul vis ; Lângă altar, cănd liturghia Se-naltă în solemnul ceas, Îi destrăma cucernicia Șoptirea unui tainic glas Prin fumul de tamîie,iată, Din când în când ,un chip știut Alunecă spre ea
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
la izvor, Atunci, pe creștete zburlite Purtându-și neaua de cleștar, Înalte piscuri zimțuite Se zugrăvesc pe cerul clar, Și-n asfințitul străveziu Se înveșmântă-n purpuriu; Deasupra lor măreț inrumpe Și sparge norii de atlaz, Cu alb turban și straie scumpe, Kazbekul, domn peste Caucaz. V Dar inima Tamarei plină-i De gânduri grele, si străină-i De-al bucuriilor senin. Ea vede lumea ca-mbrăcată În umbră mohorâtă , toata ; Nimic în lume nu-i senin, Ci toate-i sunt prilej
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
adăstau Sau zorii sau o sărutare . Vai ,soarele pe ea zadarnic Alunecă strălucitor , Și rudele ,plângând amarnic , În van săruta noaptea lor... Pecetea ,moarte ,cănd ți-o pui , Putere s-o sfărime nu-i ! XIV În nici o zi de sărbătoare Strai mai frumos și mai bogat Tamara-n viața n-a purtat . Și flori de munți , nespus de rare , Cern , după datina străveche , Mireasma lor fără pereche ; În moarte mâini cum strânse șanț Iau bun rămas de la pământ ! Pe chipul ei , încremenit
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
al îndoielii crunte ! Cerescul spirit i-a răspuns . De-ajuns ai triumfat , de-ajuns; Dar judecată , să te-nfrunte , În clipa asta a venit , Și Domnul drept a osândit ! Azi ,de-ndoieli ea nu se teme , Cu-al lutului vremelnic strai Scăpa de rău și de blesteme ! Să știi că sufletu-i în rai E așteptat de multă vreme ! Ea-i dintre cei a caror viața E-o clipă doar de chin și vai , În bucurii nu se răsfăța- Pe care
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
drag prieten, mi-a fost dat în pragul anului acestuia să primesc cea mai evocatoare, mai minunată dintre fotografii: Cum să-ți mulțumesc că mi-ai ghicit dorința și inima:să te văd măcar cu ochii depărtării cum arăți sub straie de monah, așa cum te știm și te iubim.Ce mare bucurie mi-ai făcut! Alături de celelalte două sfinte figuri,3 ești a treia, cea fără de care celelalte două nu s-ar împlini; sunt sigură că ți-am citit menirea și
Epistolar inedit Sanda Stolojan – N. Steinhardt by Florian Roatiș () [Corola-journal/Journalistic/3424_a_4749]
-
înainte de a le ciopli în marmura nepieritoare. în sinea mea, drept să spun, intrai la idei. Afară doar dacă, nu cumva, metaforic, subtilul comentator nu se gândea că, în volumul meu de memorii, al doilea, căutând esența, îl despuiam de straiele lui fenomenale pe însuși superiorul său, pe mult-stimatul director al revistei. Notița, în cazul pomenit, era... ori mi se păruse mie a fi ceva, așa, ca un impunător general de pompieri târând după dânsul o ditamai tulumbă, ca să stingă incendiul
Mecanica lacrimilor (în loc de auto-recenzie) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11933_a_13258]
-
găsesc de-al lor/ pietrele de rîu față ouă porumbe/ șarpele uscat pritocit între două fălii de lut/ iese copt din noi/ către o dublă realitate,/ mișuna căldură în pămînt ceresc/ focul spulberă cetina tînără/ într-un balet cocostîrc însetat,/ straiele verii se despoaie de-odată/ se anina de soare preacurătindu-se nouă/ mormăie în cazane/ licoarea îmbătata umezește cocleala/ sîngele torențial intru fierbere/ explodînd" (Unu). Remarcabilă producție biruitor-văratică, torida și nesătula de imanenta, a Adrianei Barna ne convinge cum pînă "și
Retragere si expansiune by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17761_a_19086]
-
are pe nimeni - sau poate are o familie care a uitat de el... Sunați-i la ușă și oferiți-i o bucată de cozonac cald, alături de un gând bun. Poate se va gândi că îngerii umblă printre noi, deghizați în straie pământești. Atmosfera Crăciunului din vremea copilăriei ne rămâne în minte toată viața. Când, la rândul nostru, avem noi înșine copii, încercăm ca și sărbătorile lor să fie tot atât de magice ca cele de demult. În seara de ajun, când ajung acasă
Agenda2004-52-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/283213_a_284542]
-
vechile ritualuri, dar mai există locuri, în special în zona de munte, unde tradiția a rămas vie) au cu totul altă „lege“. În primul rând, fetele și feciorii își dau întâlnire, în seara Învierii, în centrul satului, toți primeniți în straie noi, cusute manual de către fetele nemăritate sau de către mamele sau iubitele feciorilor. De aici, pornesc în cete către biserică. Feciorii și bărbații stau în dreapta altarului, iar fetele și femeile stau în stânga altarului. Fiecare are de acasă o lumânare și un
Agenda2004-15-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/282297_a_283626]
-
ajungă aproape de împărătița Maria. Romanul lui Jan Koneffke reînvie România interbelică, unde caruselul istoriei amestecă ame- țitor comedia și tragedia, realul și fantezia. Nu rezist ispitei de a cita calamburul unei distinse scriitoare și traducătoare, care a îmbrăcat splendid în straie românești pe autorii nobelizați din spațiul de limbă germană: Jan Koneffke a născocit un descântec fabulos despre țara pierdută, ce poate risipi deochiul aruncat de cărțile Hertei Müller.
Descântec fabulos despre o Românie pierdută by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3491_a_4816]
-
Credincios, ba în grad de Comandor, ba în grad de Cavaler. Din piepturile de aramă ale decoraților răsunau dangăte de mulțumire. Și, apoi, știrile noastre cele de toate zilele (nu doar de NATO). Iar reporterii locali s-au îmbrăcat în straie naționale. Între atîtea plictisitoare lucruri, nici Vacanța Mare nu se mai vede. Nici Dan Negru. Nimicuța, nimicuța.
Plictiseală by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14505_a_15830]
-
care le-ai văzut și deasupra cărora șade desfrânata, sunt popoare și gloate și neamuri și limbi. Sfantul Varlaam, mitropolit al moldovei 1632-1653: În vremurile din urmă bărbații vor schimba obiceiul Dumnezeiesc al demnității lor și se vor acoperi cu straie femeiești, iar femeile vor umbla precum bărbații. Pr. Ilarion Argatu: La vremea de apoi, curvia va fi la drumul mare, în ziua mare fără nici un fel de rușine; Patriarhul Kirill: A avertizat guvernele occidentale asupra legalizării căsătoriilor homosexuale pe care
Site-urile ortodoxe confirmă venirea Apocalipsei. Care e motivul by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/62246_a_63571]
-
Scrisoarea III, 1881). La sfîrșitul epocii fanariote, postelnicul Andronache Zimbolici, ca să pară "bonjurist", "apucă fracul, își lăsă favoriți mari și barbetă și puse și ochilari" (Negruzzi, Au mai pățit-o și alții, 1838). Și Evgheni Oneghin, "un dandy londonez la strai" din Petersburg-ul anilor 1820, scandaliza publicul din sala de spectacol scrutînd doamnele "cu lorneta". Ochelarii deveniseră parte din portretul robot al unui dandy. "Poetul liric" Rică Venturiano "după port nu semăna a fi negustor". El purta "giubenul în cap", "basmaua
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
noțiunile rigide, înțepenite și vetuste. Poate de aceea există muzici materiale în care poruncesc interesele compozitorilor și muzici spirituale în care poruncesc idealurile lor. În definitiv, muzicile sunt fie ca hainele frumoase, dar care nu țin de frig, fie ca straiele călduroase, dar care nu sunt frumoase. Totodată, am ascultat destule opusuri pline de viață, dar goale de înțeles și opusuri pline de înțeles, dar goale de viață. Pentru a crea lucrări încărcate deopotrivă cu înțeles și viață compozitorul trebuie să
Dincolo ?i dincoace de experien?? by Liviu D?NCEANU () [Corola-journal/Journalistic/83404_a_84729]
-
asupra legalizării căsătoriilor homosexuale pe care le-a caracterizat ca fiind un semn al apropierii sfârșitului lumii”. ”Sfântul Varlaam, mitropolit al Moldovei 1632-1653: În vremurile din urmă, bărbații vor schimba obiceiul Dumnezeiesc al demnității lor și se vor acoperi cu straie femeiești, iar femeile vor umbla precum bărbații”. Și pentru ca articolul să devină interesant, autorul scrie și despre influența pe care homosexualii o au în interiorul Vaticanului. ”Anul trecut, cu puțin înaintea întrunirii Colegiului cardinalilor reuniți în Capela Sixtină pentru alegerea noului
Eurovision 2014: Conchita Wurst, cântăreața cu barbă, prevestește apocalipsa by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/62244_a_63569]
-
pe tăpșanul de la marginea urbei, mereu proaspăt însămânțat cu resturile menajere ale ,civilizaților ieșiți la iarbă verde" (după cum se vedea din toate reportajele televizate), și să strigăm (după învățătura regretatului Ion Luican) spre vreo virtuală prezentatoare tv, îmbrăcată dezmățat cu straie de austeritate guvernamentală: Uhăi, lele! Cum aș face să te țuc, Să te țuc și să mă duc După capre, să le-aduc Să nu le mânce vreun lup... Ferească-ne Dumnezeu! Bine că mai toate promisiunile nu au fost
Rămâne cum am stabilit! by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11127_a_12452]
-
miezul verii agrare și începutul secerișului. Sânpetru este un personaj îndrăgit în povestirile și în snoavele populare. În vremuri îndepărtate, când oamenii erau mai religioși, Sânpetru de vară mergea pe pământ, fie singur, fie însoțit de Dumnezeu, era îmbrăcat în straie țărănești, fiind preocupat, ca orice gospodar, de creșterea vitelor și, mai ales, de pescuit. Sânpetru este un bun sfetnic al lui Dumnezeu, care-l consultă în luarea unor decizii. De aceea, Dumnezeu i-a încredințat porțile și cheile Raiului, spune
Ce e indicat și ce NU ai voie să faci de ziua Sfinților Petru și Pavel by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/75621_a_76946]