1,841 matches
-
și uzate de vreme ca apoi, cu ajutorul unor detergenți speciali și a unor tehnicieni reciclați în cele mai prestigioase universități din cele patru puncte cardinale, să li se spele complet toate organele interne și externe, până la ultima circumvoluțiune. Îmbrăcați în straie noi, cu identitatea schimbată, curați și dichisiți, cu eșarfe la gât și decorații pe piept, la ieșire li s-au înmânat și câte un castron mare plin cu sărmăluțe proaspete. Mulți din ei au primit și câte o portavoce electronică
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
că expresia trebuie să potențeze conținutul, rămânând la stadiul de vehicul al acestuia și intrând în armonie deplină cu sensul: " Expresia frumoasă, ca neschimbatul soare, / Însuflețește-o lume cu raza-i lucitoare, / O aurește, însă n-aduce vătămare. / Expresia e straiul gândirii omenești: / Te prinde numai dacă-ai știut s-o potrivești" sau " Sunetul trebuie-un ecou al sensului să fie". Adaptarea formei la conținut este una din regulile clasicismului, care se subsumează principiului mai larg al verosimilității. Revenind la actul
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
foarte plastice. Astfel, Catargi menționează: "S-au găsit așternuturile și cămășile, în sfârșit toate lenjeriile că nu se schimbă decât în două-trei săptămâni, din pătimași s-au găsit așezați fără prostire precum chiar și fără cămăși, goi cu pielea în straiele lor și în asemenea poziție trântiți pe jos fără mindir și fără perne și alți așezați numai pe o rohojină. Au arătat că sunt acuma doi ani de când n-au primit încă nici un soi de îmbrăcăminte". Controlul a fost exigent
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
exultă: "O! te văd, te-aud, te caut..." Altă dată, introvertit, abandonându-se melancoliei și întrebându-se "Ce este poezia?", schițează o metaforă iconică dezvoltată, poezia fiind: "Înger palid cu priviri curate,/ Voluptos joc cu icoane și cu glasuri tremurate,/ Strai de purpură și aur peste țărâna cea grea" (Epigonii). Antiromanticul Carducci, contemporanul lui Eminescu, se plasa și el sub steaua melancoliei, găsind că poezia ia naștere: Când melancolia/ Bate la poarta inimii". E vorba, aici, de o melancolie propulsoare, de
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
acum voi pleca spre un țărm cunoscut să nu-ți fie teamă calea e scurtă și fără primejdii păduri melifere își scutură floarea de-o parte și de alta Să nu-ți fie teamă voi veni îmbrăcat în altfel de straie și s-ar putea să nu mă cunoști poate că voi avea și alt chip să nu-ți fie teamă. Vâltoarea antinomiilor, iraționalul, asimetricul, uimitorul, plus diverșii curenți subterani asediază și descumpănesc. Scepticul din Despărțire se îndepărtează "pe vecie" de
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Locke drept prima și cea mai angajantă din toate virtuțile sociale. Politețea ar trebui să fie o formă statornică de comportament, de manifestare constantă, în toate situațiile, nu doar o haină de gală, purtată la ocazii. Politețea să nu fie Strai de sărbătoare, Ci o nestinsă făclie Călăuzitoare. Există persoane care sunt manierate, îndatoritoare, numai în societate, cu alții adică, și grosolane în mediul familial, manifestând astfel un comportament duplicitar. Nu întotdeauna politețea este autentică, reală. Întâlnim adesea o falsă politețe
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
la evrei, cât și la creștini, care devin ținte ale persecuțiilor romane la începuturile creștinismului. În fapt, cele două tradiții se dezvoltă în atmosfere apropiate. Exemplul instructiv al martirului asigură coeziunea grupului în fața atacurilor exterioare. Suferința îmbracă cele mai frumoase straie: "Prețioasă este suferința", declară Akibass. În același timp, credincioșii sunt îndemnați să nu se revolte împotriva suferinței, sub pretextul că nu există om care să nu fi păcătuit. Legătura între tribulațiile individului și cele ale comunității devine și mai vizibilă
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
cărțile adunate o viață în bibliotecă. Și le vindea cu un leu... De cîtă umilință mai e nevoie? De asemenea, am văzut cerșind femei de vîrsta a treia, venite de la țară, curate și îmbrăcate în costume populare tradiționale. A devenit straiul nostru o marcă a cerșetoriei? Cît vor mai răbda acești oameni? Sau cine le poate oferi o speranță? De pildă, biserica mă tem că nu o face îndeajuns. Pare suficientă sieși, zidește lăcașuri, unele de o semeție sfidătoare, are buget
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
făcut posibilă această interferență. De atunci nimic din influențele culturale ulterioare, aduse de năvălitorii care s-au năpustit spre plaiurile mioritice, nu au avut puterea de a altera substanța doinei. Din caiere, fire de lână au tors strămoșii noștri și strai frumos și-au țesut. Cu dibăcie, l-au ornat și brodat, gătindu-se de sărbătoare. Deși variat ca decorațiuni și cromatică, de la o regiune la alta, costumul (portul) popular românesc prezintă aceleași caracteristici pe întreg cuprinsul țării și se aseamănă
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
care se tăvăleau goale pentru a putea prunci. Bărbații se încingeau cu tulpini de cicoare ca să aibă spor la seceriș. În sat, lumea întâmpinase cum se cuvine Sânzienele, înțolindu-se ca de nuntă. Femeile se gătise cu cel mai frumos strai la care muncise iarna întreagă. Și nu era treabă ușoară căci se lucra la fuior și roata de tors, după care se trecea la războiul de țesut și gherghef. Dar nicio osteneală, oricât de mare și de lungă, nu fusese
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
1 lighian și 1 ibric de alamă 31/2 galbini; 1 salop de atlază 23 galbini; 1 salop de purtat 31/2 galbini; un salop blănit 8 galbini; 7 rochii mătăsărie 42 galbini; 1 rochie de alibet 3 galbini; 8 straie de cit 9 galbini; 2 măsuțe de cărți 4 galbini; 3 tacîmuri de masă pînză de la fabrică 9 galbini; 4 tacîmuri pînză de casă 8 galbini; 4 bucăți scorțuri 10 galbini; 2 scrinuri 8 galbini; 2 saltele și 2 oghialuri
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
și încă un coleg, Ion Sahin, "armeanul". Acesta din urmă ne relatează că toți îl puneau pe Mihai să le spună povești chiar cu de-a sila, ba l-au învățat să joace cărți, pe creițari, ori pe diferite obiecte, straie și cărți vechi. Un oarecare Lozinski, care îi antrena și juca necinstit, pînă la urmă le lua toți banii, ba lui Mihai i-a luat și un șal turcesc, pentru pus la gît, pe care i-l trimisese mama lui
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
hainele de tort subțire fin Se vede trupul ei cel alb deplin".42 Aproape cu aceleași cuvinte, apare și-n poezia Aveam o muză: "Era frumoasă Cum numa-n vis, o dată-n viața ta Poți ca să vezi icoana radioasă În strai de-argint al unui elf de nea. Păr blond deschis de aur și mătasă Grumazii albi și umeri coperea (...) Ochi mari albaștri-n gene lungi de aur."43 În Mitologicale, tot fata aceasta apare într-un portret mai sugestiv: "Cînd
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
lumea morților” - „sau mai exact a morții”, se corectează Genet într-o notă. Căci sărbătoarea teatrală „trebuie să strângă laolaltă tot ceea ce poate arunca în aer zidul ce ne separă de cei morți”. Iar pentru actori, adaugă el, trebuie „inventate straie bizare, înfricoșătoare, care n-ar fi la locul lor pe trupul unui om viu”. Astfel, traversând cele mai importante texte de estetică ale secolului XX, de la Craig și Artaud la Genet și Kantor, problema fantomei se plasează fără întrerupere și
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
Oare n-am putea vedea în costumul acesta, ce pare a fi un soi de efigie inertă care nu așteaptă decât să fie readusă la viață, una dintre posibilele metafore ale teatrului no însuși? Când Matsukaze atinge veșmintele lui Yukihira, straiele de vânătoare și cușma înaltă de curtean „se ridică în față-mi/înaltă umbra lui”. Iar într-una dintre cele mai frumoase scene ale acestei piese, spectrul lui Matsukaze îmbrățișează trupul absent/prezent al lui Yukihira strângându-i la piept
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
edenic (așa cum ni-l amintesc cântecele lui Amiens și ale celorlalți însoțitori ai ducelui), ci și un refugiu, departe de ambițiile deșarte ale lumii și de curtenii lui Frederic uzurpatorul, un spațiu-limită izolat, unde poate fi deseori întâlnit „nebunul în straie tărcate”, înțeleptul bufon cu vorbele lui pline de tâlc, îndreptate împotriva corupților ce disprețuiesc adevărul - acest bufon atât de invidiat de Jacques melancolicul. Și totuși, pădurea rămâne ambivalentă, așa cum reiese din înseși cugetările lui Jacques în fața cerbului rănit și din
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
într-un a fi și un a avea imposibil de formulat până la capăt: „methought I was...”, „methought I had...”. Bottom nu va găsi niciodată cuvântul care ar desemna cu exactitate conținutul experienței sale. Ar trebui să fii un „nebun în straie tărcate”, un „măscărici”, recunoaște el, pentru a exprima această asemănare înzestrată cu o atât de mare forță de realitate. O asemănare pe care nici simțurile nu o pot explica și nici vorbele nu o pot defini. Bottom nu posedă limbajul
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
divan... Ca om liber, el caută calea de mijloc - ca mai toți filosofii Antichității. Afectarea mizeriei este pentru el perfect echivalentă cu etalarea bogățiilor. Modelele lui Aristip nu sunt nici cerșetorul, nici bogătașul. El nu vede mai multă virtute în straiele zdrențăroase decât în veșmintele de brocart și de mătase. Dacă într-adevăr banii nu contează sau, oricum, nu contează cine știe ce (lucru pe care Aristip îl crede), măcar să servească la ceea ce sunt destinați: să te scutească de necazuri - o lecție hedonistă
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
personaj sărac conceptual, teza sa va suferi de aceleași lipsuri. Dar procedeul își arată limitele! Socrate evoluează într-un decor în care celorlalți le revine un rol egal cu cel al unei mese ori al unui scaun. Curios, el poartă straiele dușmanilor lui Platon: sofiștii. Psihologia nu a dat un nume acestui straniu și recurent complex care constă în a-i reproșa semenului ceea ce refuzi să-ți reproșezi ție însuți. Păcat, pentru că această patologie saturează cotidianul delincvenților relaționali, care sunt numeroși
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
neghiob; neprietenos; nesimțit; nou; nu; obez; om bogat; om mare; om necinstit; pană; persoană mare; politician; politicieni; pomană; povești; preamărire; primar; prostie; punguța cu doi bani; punguță cu doi bani; răutăcios; relaxare; roman; român; sclav; sclavi; secol XIX; soldat; stăpînire; straie; străbun; străvechi; subaltern; Sulaymon; sultan; superficialitate; superioritate; supraapreciere; șapcă; șmecher; Ștefan; Ștefan cel Mare; tata; timp; timpuri vechi; tînăr; toiag; tot; turban; vasal; văduvă; vechime; voievod; zidar (1); 787/217/76/141/0 bolnav: spital (65); sănătos (56); durere (44
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
medic; militară; mîndrie; mîneci; moștenire; mov; muncă; murdar; nebun; necălcată; nedumerire; neutru; noroc; nuntă; obiect; oboseală; ocazie; man; om; onoare; păcătui; pătrățele; pînză; politețe; prezentare; pur; răcoare; rochie; roșie; rugăminte; ruj; saltea; satin; sărbătoare; senzualitate; serviciu; sexy; somn; stilat; stimă; strai; străluci; striptease; strîmtă; școală; știe; transparentă; trup; ud; umeraș; uniformă; ușor; ușurință; veșminte; Vieru (1); 795/189/68/121/0 cer: albastru (203); senin (65); nori (54); stele (41); soare (31); nor (26); infinit (25); pămînt (23); libertate (22); Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
frumos; fufaică; gaură; Ghiță ciobanul; haină de blană; haină de iarnă; hăinuță; îmblănit; îmbrăca; joc; să joc; mantă; maro; măsură; meseria cojocarilor; mînă; nașpa; de noroc; oi; plouat; poloboc; portocale; profesor; protejare; rupt; sacou; sat; scoarță; siguranță; stan; stat; stînă; straie; din strămoși; subțire; suman; șapcă; tradiții; trib; trist; urît; vestă din piele; vișiniu; vremuri trecute (1); 793/133/54/79/0 colac: salvare (136); pîine (100); apă (51); mare (49); pomană (29); rotund (27); de salvare (24); pupăză (21); mîncare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
militară; mîndrie; la modă; model; nasture; necesar; nepăsare; nimic; noi; nou; noutate; obiect; ore; pantof; pateu; personalitate; plăcere; plînge; port; prestigiu; prieten; Pull & Bean; purtat; răceală; răutate; rece; rochiță; roșu; roz; sare; scame; scăpare; scurtă; scut; seară; shopping; slăbit; stofă; straie; șifonier; șosetă; șubă; textură; trecător; ținută; țol; umedă; umerar; uniformă; uz personal; verde; vestă; vestimentar; vîrstă; vreme; zdrențe (1); 795/200/79/121/0 harnic: muncitor (129); gospodar (57); furnică (39); om (38); leneș (34); muncă (26); albină (17); bun
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
bumbac (2); calitate (2); cămașa (2); ce (2); cînepă (2); fată (2); frumos (2); fustă (2); ies (2); indiferență (2); la (2); lînă (2); mîndrie (2); naționalism (2); naționalitate (2); nimic (2); pînză (2); populară (2); românească (2); simbol (2); strai (2); subțire (2); tu (2); vară (2); absurd; aclamație; acoperămînt; acum; se află; alergie; animăluț; apă; aprobare; apucă; as; așa; baie; bairam; bătrînețe; bej; bluză populară; borangic; brodat; bună; bundiță; bunici; caldă; cana; o cană; căldură; cămașă națională; cămașă populară
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mic; mie; miel; mînie; moale; muncă; murdară; națională; nănașă; neam; note; noțiune; nuntă; oare; obiceiuri; obiect; opri; original românesc; paie; patriotism; persoane; petrecere; piele; pieptar; plăcere; PLM; poftim; port național; prietenă; pulover; pune; puritate; regionalism; regula; român; roșie; salariu; scumpă; straie; strămoși; sunete; sunt; școală; și; nu știu; taci; taină populară; tandră; tămîie; toți; tradițională; tricou; ură; vechime; verde; veselie; veste; vie; voi; zdreanță (1); 759/213/77/136/0 ieftin: scump (141); prost (40); preț (39); bani (30); accesibil (27
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]