1,419 matches
-
element simbolic de esență creștin-ortodoxă. Cununa care susține șarpanta prezintă o particularitate, fiind susținută de icuri crestate în cinci trepte, fixate în cuie de lemn, lateral, pe colțuri și centru, imitând îmbinările în trepte a grinzilor superioare în scopul evazării streșinii acoperișului, o soluție ingenioasă a meșterilor locali. Pictura, realizată în manieră naivă de un anumit pictor Adalbert, în 1843, în timpul păstoririi preotului Cosma Vasile și al episcopului Ioan Lemeni, se mai păstrează prin câteva scene compoziționale cum sunt: Visul și
Biserica de lemn din Stejera () [Corola-website/Science/327307_a_328636]
-
un soclu din piatră de râu. Pentru a proteja edificiul de intemperii, pereții din bârne au fost placați cu scânduri înguste de culoare albă, dispuse vertical la partea inferioară și orizontal la partea superioară. Biserica are un acoperiș înalt, cu streașină largă și cu pante repezi. Învelitoarea acoperișului este confecționată din tablă zincată. Deasupra naosului se înalță o turlă octogonală. Aceasta este învelită complet în tablă, iar în vârful ei există o cruce. Alte două cruci sunt dispuse în extremitățile de
Biserica de lemn din Dumbrava, Suceava () [Corola-website/Science/330593_a_331922]
-
fațadelor este simplă, realizată printr-o tencuială din var și nisip. În zona superioară, sub cornișă se găsește un brâu simplu, de cărămizi dispuse în zimți de fierăstrău. Acoperișul este de tip șarpantă din lemn, cu învelitoare de tablă. Sub streașină se descriu trei rânduri de cornișă, cărămidă dinți de fierăstrău. Decorația interioară foarte frumoasă întregește valoarea întregului monument. Pictura originară este executată din pridvor până în altar în tehnica a fresco, păstrându-se integral. Pictura este specifică decorațiunii interioare de sfârșit
Mănăstirea Baia de Aramă () [Corola-website/Science/330146_a_331475]
-
O pagodă este o clădire religioasă sub formă de turn cu mai multe etaje suprapuse care se retrag succesiv și ale căror streșini sunt întoarse în sus. Pagodele sunt originare din Asia de Est, dar au fost răspândite și în alte zone ale Asiei, având rolul de a păstra în ele relicvele sau textele sacre ale budismului. Pagodele au apărut pentru prima oară
Pagodă () [Corola-website/Science/329038_a_330367]
-
cu un singur nivel, acoperișul corpului paralel cu bulevardul prezintă ruperi în pantă, atât în față cât și în spate, ce dau construcției un aspect de cabană, specific zonei montane. Acoperișul are o învelitoare din tablă lindab de culoare roșie. Streașina este confecționată din scânduri vopsite în aceeași culoare cu tâmplăria ferestrelor. În holul de intrare al clădirii principale a Direcției Silvice a fost înființat un mic muzeu cinegetic, deschis pentru publicul vizitator în decembrie 2013. Expoziția muzeului include exemplare de
Direcția Silvică din Suceava () [Corola-website/Science/328852_a_330181]
-
Langeron: „mare și mai bine construit decât celelalte orașe turcești”. Se găsesc aici, adaugă el: „o mare mulțime de case spațioase și agreabile vederii”. O sumă dintre aceste case erau acoperite acum cu olane gălbui, după obiceiul turcesc și aveau streșini late, ca să nu atingă nici ploaia, nici razele fierbinți ale soarelui de vară, pereții scunzi. Se mai pot vedea și astăzi câteva asemenea case, cum e, de pildă, aceea de pe strada Justiției (între strada Călărași și faleza Dunării). La orășenii
Istoria Brăilei () [Corola-website/Science/328831_a_330160]
-
decolorarea mobilei și a pereților din cauza căldurii și a luminii care pătrundea în cameră. Pentru soluționarea acestei probleme se puneau jaluzele sau geamuri duble dintre care unul era mat. O altă soluție pentru rezolvarea acestui inconvenient erau etajele teșite și streașinile largi. Turcii osmanlı dețineau un tip de mobilier cu totul și cu totul original, numit "dulap turnant", un mobilier, care avea forma unei cutii cilindrice. Acesta era gol, acoperit pe o singură parte și pironit pe un pivot în interiorul peretelui
Locuințe tradiționale turcești () [Corola-website/Science/331923_a_333252]
-
pentru vindecarea unor boli, dar și la farmecele de dragoste. Busuiocul sfințit de Ziua Crucii se pune în vasele de apă ale păsărilor, pentru a le feri de boli, în lăutoarea fetelor, pentru a nu le cădea părul, și la streșinile caselor, pentru a le feri de rele, în special de trăsnete. La sate, încă se mai crede că șerpii, înainte de a se retrage, se strâng mai mulți la un loc, se încolăcesc și produc o margică numită "piatra nestemată", ce
Înălțarea Sfintei Cruci. Ce NU trebuie să mănânci în această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101828_a_103120]
-
lor pe tot parcursul anului. Florile de tei sfințite alungă paguba și boala MOȘII DE VARĂ 2017. De Moși se duc la biserică frunze de nuc și ramuri de tei, iar după ce sunt binecuvântate de preoți, acestea se pun la streașina casei sau la icoană pentru a ocroti acea gospodărie de pagubă și de boală. Mai mult, potrivit acestei datini străvechi, după ce au fost sfințite, florile de tei sunt folosite ca remediu care vindecă surzenia. Obiceiuri care alungă paguba MOȘII DE
MOȘII DE VARĂ. Ce NU trebuie să faci sâmbătă, 3 iunie by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101508_a_102800]
-
cai albi înaripați. În cer, Sfântul Ilie cutreieră norii, fulgeră și trăsnește dracii cu biciul său de foc, pentru a-i pedepsi pentru răul care i l-au pricinuit. Și, pentru că dracii înspăimântați se ascund pe pământ prin arbori, pe sub streașina caselor, în turlele bisericilor și chiar în trupul unor animale, Sfântul Ilie trăsnește năprasnic, pentru a nu-i scăpa nici unul dintre ei. În ajunul zilei când este sărbătorit Sfântul Ilie, fetele se duceau noaptea pe ogoarele semănate cu cânepă, se
Sfântul Ilie. De ce nu este bine să mănânci mere până la această dată by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101923_a_103215]
-
frumoși. Dacă în vis vedeau cânepă uscată, se zicea că se vor mărita cu oameni bătrâni. Potrivit tradiției, în dimineața zilei de Sfântul Ilie, se culegeau plante de leac, în special busuioc, se puneau la uscat în podurile caselor, sub streșini sau în cămări. Și tot de Sfântul Ilie, erau adunate plantele întrebuințate la vrăji și farmece. SFÂNTUL ILIE. TRADIȚII ȘI OBICEIURI. Femeile duceau în această zi busuioc la biserică, pentru a fi sfințit după care, întoarse acasă, îl puneau pe
Sfântul Ilie. De ce nu este bine să mănânci mere până la această dată by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101923_a_103215]
-
vor bucura de spor și sănătate pe parcursul anului. Ce rol au frunzele de nuc MOȘII DE VARĂ. De Moși se aduc la biserică frunze de nuc și ramuri de tei, iar după ce sunt binecuvântate de preoți, acestea se pun la streașina casei sau la icoană pentru a ocroti acea gospodărie de pagubă și de boală. Mai mult, potrivit acestei datini străvechi, după ce au fost sfințite, florile de tei sunt folosite ca remediu care vindecă surzenia. În ziua Moșilor de vară, femeile
MOȘII DE VARĂ. De ce nu este bine să treceți printr-o răscruce de drumuri by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102014_a_103306]
-
fetele mergeau pe furiș în pădure, în locuri ferite și îndepărtate, "până acolo unde nu se auzeau lătratul câinilor și cântatul cocoșilor", pentru a culege mătragună și năvalnic, pe care le aduceau acasă și le puneau în pod sau sub streașină, în credința că aceste plante miraculoase le vor aduce pețitori bogați. Obiceiul păstra ceva din solemnitatea ceremonială a marilor rituri: fetele își luau traista și un colac descântat și, odată ajunse în pădure, se încingeau într-un joc cu semnificații
Obiceiuri de Sfântul Gheorghe. Ce se întâmplă în ajunul zilei de Sfântul Gheorghe () [Corola-website/Journalistic/102107_a_103399]
-
fetele mergeau pe furiș în pădure, în locuri ferite și îndepărtate, "până acolo unde nu se auzeau lătratul câinilor și cântatul cocoșilor", pentru a culege mătrăguna și năvalnic, pe care le aduceau acasă și le puneau în pod sau sub streașina, în credința că aceste plante miraculoase le vor aduce pețitori bogați. Obiceiul păstra ceva din solemnitatea ceremoniala a marilor rituri: fetele își luau traista și un colac descântat și, odată ajunse în pădure, se încingeau într-un joc cu semnificații
Sf. Mare Mucenic Gheorghe. Ce pățești dacă dormi în această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102101_a_103393]
-
de pistoale și puști. Peste tot în oraș, în ziua de Paști se auzeau zgomotul armelor. De data aceasta însă, ceva a mers prost: fiul cluceresei Drugăneasca n-a fost atent când și-a descărcat arma, iar scândurile vechi ale streașinei casei au luat foc. Întregul acoperiș s-a aprins în doar câteva minute și, din cauza vântului puternic, s-a răspândit la casele din jur. Casa de la care a pornit focul, notează istoricul George Potra, se afla aproape de Hanul Constantin Vodă
Dezastru de Paști: Marele Foc din 1847 din București () [Corola-website/Journalistic/102146_a_103438]
-
de spor în munca lor pe tot parcursul anului. Florile de tei sfințite alungă paguba și boala De Moși se duc la biserică frunze de nuc și ramuri de tei, iar după ce sunt binecuvântate de preoți, acestea se pun la streașina casei sau la icoană pentru a ocroti acea gospodărie de pagubă și de boală. Mai mult, potrivit acestei datini străvechi, după ce au fost sfințite, florile de tei sunt folosite ca remediu care vindecă surzenia. Obiceiuri care alungă paguba Pentru a
MOȘII DE VARĂ. Ce NU trebuie să faci în această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101069_a_102361]
-
spirit neoromânesc. Este o clădire ridicată într-un parter, cu fațada laterală, are o compoziție simetrică, alcătuită din trei grupe de ferestre îngemănate. Sunt în arc în plin cintru, conturate de arhivolte, cu impostul sub forma unei coloane robuste, sub streașină o friză dintr-o bordură în zigzag. Complexul de clădiri, format începând cu mijlocul secolului al XIX-lea și terminând cu perioada interbelică, ocupa o jumătate din cartier, 60x30 stânjeni, mărginit din patru părți de străzile M. Cibotari, A. Șciusev
Muzeul zemstvei () [Corola-website/Science/336797_a_338126]
-
cu buna întocmire a văzduhului, Domnului să ne rugăm". Ce trebuie să faci de Sfântul Ilie - Potrivit tradiției, în dimineața zilei de Sfântul Ilie, se culegeau plante de leac, în special busuioc, se puneau la uscat în podurile caselor, sub streșini sau în cămări. Și tot de Sfântul Ilie, erau adunate plantele întrebuințate la vrăji și farmece. - Femeile duceau în această zi busuioc la biserică, pentru a fi sfințit după care, întoarse acasă, îl puneau pe foc, iar cenușa rezultată o
Sfâmtul Ilie. Ce trebuie să faci ca să ai noroc până la sfârșitul anului by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/106037_a_107329]
-
las în curtea școlii, cum am mai făcut odată. Pleacă el singur, până la urmă... Lui Radu îi veni o idee mai năstrușnică : - Dar dacă te întreabă de țurțuri ? - Nu înțeleg ce vrei să spui. - Cum trebuie să circulăm când la streașinile caselor atârnă țurțuri de gheață. Copiii rămaseră pe gânduri. Și-aminteau cu toți de Liliana care lipsise mult de la școală, fiindcă o bucată de gheață, căzută de pe acoperiș, o rănise la cap, rupându-i și căciulița. -Eu aș răspunde așa
Cartea micului pieton by GELU ANDONE [Corola-other/Imaginative/83884_a_85209]