2,032 matches
-
zgomotele ce însoțesc o vânătoare în zori de zi au, pentru Theseu, armonia muzicii: Hai, doamna mea, din vârfu-acelui munte Să ascultăm ce dulce se-ntretaie Lătrat de câini și-al lui ecou prelung 2. Armonie tulburată însă de dezacorduri stridente, evocând cruzimea unei vânători sălbatice. Amintirile Hipolitei lasă să se strecoare ecourile neliniștitoare ale unei lupte cu monștrii: Eram cândva cu Hercules și Cadmus; Prin codrii Cretei hăituiam un urs Cu câini spartani. N-am auzit nicicând O goană-atât
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
în lumina verde a unui reflector pe peretele din fundal, aidoma unor fantome sau unor imagini onirice, ele vor căpăta deodată materialitatea unor trupuri reale, se vor pune în mișcare și vor înainta lent spre centrul scenei. Hohotul de râs, strident și aproape isteric, al Fetei Vitrege, care va continua să răsune chiar și după ieșirea ei din sală, va menține până la capăt ambiguitatea naturii acestor apariții, efective sau create cu mijloace artificiale. Neliniștitoarea bizarerie a manechinelor În opera lui Pirandello
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
pumnul strâns sau auto-îmbrățișarea sunt indicii valoroase în stabilirea empatiei. Tonul vocii este un alt indicator valoros: de exemplu în caz de furie tonul se poate ridica ascuțit și crește în volum; în caz de teamă poate fi înalt și strident; în tristețe, scăzut, slab sau spart; în dragoste, cald și acceptant. Empatia are mai mult de-a face cu atitudinea decât cu tehnica. Necesită creativitate din partea terapeutului pentru a intra în multele lumi diferite ale pacienților din punctele de vedere
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
intense În jur, Între o fotografie și alta, fără să deschidă gura. Nici o văicăreală, nici un comentariu; resemnată și Îndurerată ca o școlăriță Îndărătnică. Fă ce fac eu, Îi spusese el. Mișcă-te uniform. Fii invizibilă. Nu folosi haine militare ori stridente, nu ieși de pe șoselele asfaltate, nu atinge obiecte părăsite, nu sta nemișcată În golul ușilor și ferestrelor, nu ridica niciodată o cameră foto În soare când zboară pe-aproape avioane și elicoptere; și ține minte că, dacă poți vedea un
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
scenice privilegiate. Astfel, între teatru și cinematograf se menține aceeași distanță tehnologică pe care Deleuze o remarca între societățile disciplinare și societățile de control. Teatrul rămâne esențialmente atașat propriului său echipament, în pofida anumitor grefe tehnologice mai mult sau mai puțin stridente. Aici, supravegherea se practică între oameni vii și vizează oameni vii. Indivizii sunt cei pândiți, trădați sau denunțați, și nu colectivitatea. Supravegherea este personalizată, intimă, imediată. Nefiind atât de dependentă de performanțele tehnologice, ea rămâne fizică și concretă: o supraveghere
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
mereu; miere; minge; moarte; monedă; neinteresant; neon; nisip; nu; oboseală; te oprește; ouă; pal; pară; pățanie; pere; perete; pix; plictisit; PNL; portocală; portocaliu; porumb; posomorît; puișor; puiul; pur; purpuriu; răceală; relaxare; roșu+albastru; roșul; ruginit; sare; senin; slănină; speranță; splendid; strident; suspiciune; suspin; timid; trist; tristețe; ureche; UVT; vară; vesel; violet; vopsea (1); 781/167/69/98/0 găină: ou (197); ouă (97); pasăre (84); cocoș (83); pui (35); animal (28); pene (23); mîncare (19); carne (17); supă (15); ciorbă (8
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
motiv; sub nas; natural; neamuri; neîncetat; nesimțire; ochi; om; omul; optimism; optimist; păr; plăcere; plăcut; plîns; cu poftă; pozitiv; pozitivism; prieteni; prost; ca prostul; prostul; sare; fără sens; serios; a se simți bine; a te simți bine; slăbești; speranță; stimul; stridente; strîmba; strîmbă; din suflet; sumbru; supărat; taci; tinerețe; trăiește; a țipa; urechi; urît; urlă; verde; veselă; veselește; veseli; voios; zidar; zîmbăreț; zîmbet, buze; zîmbete; a zîmbi; zîmbit; zîmbitor (1); 799/180/58/122/0 rîndunică: pasăre(250); primăvară(75); zbor
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
nervozitate; nuanță; obraz; obsesie; ochi; ouă; pasional; Paște; părinți; plăcere; prieten; profund; profunzime; pur; putere; ca racu; rană; rău; război; rodie; romantic; romantism; România; rus; rușine, rușinea; sănătate; sărac; ca semaforul; sentiment; ca sîngele; sîngele; sîngeriu; stacojiu; steag; steaua; stres; strident; tare; teatru; unghiul; vesele; vioi; violent; vulgar; vulpe (1); 807/170/56/114/0 rudă: neam (215); familie (118); apropiată (46); mătușă (31); apropiat (28); mama (28); frate (23); văr (18); unchi (16); sînge (14); mamă (11); verișor (10); aproape
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mamă; mă; cu mine; neajutorat; neauzit; nebunie; needucat; neplăcere; neputință, durere; nerăbdare; nesigur; numele; numi; o persoană; oamenii; ocărăște; ofensare; panică; pe nume; Petrică; profesor; profesorul; radiații sonore; răbufnire; răutate; război; rece; reproș; reproșa; scandal; singur; sos; speriat; spunea; stadion; strident; strigă; strigăt; strigoi; suferință; supunere; surd; șeful; a tăcea; tăietor; tortură; tremura; uimire; uliță; umilință; un țipăt; undă; ură; ureche; urlat; urlete; vecinul; veselie; voce ridicată; vrea; zbier; zice; zvon (1); 809/194/65/139/0 strînge: adună (96); aduna
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
afaceri. Amânarea rezolvării chestiunilor delicate este un factor demotivant extrem de epuizant, care distruge inspirația echipei dumneavoastră. +++ Epilog Ușurarea care vine din rezolvarea situațiilor neplăcute și avansarea către lucrurile mult mai dorite poate aduce o răsplată. +++ Ideea 87. Operație estetică, machiaj strident - binele făcut să fie mai bun Nu trebuie să fiți groaznic de urât pentru a vă îmbunătăți aspectul, iar afacerea dumneavoastră nu trebuie să întâmpine dificultăți serioase pentru a o retușa. De fapt, momentul ideal pentru a lansa o inițiativă
151 De Idei Eficiente Pentru Motivarea Angajațilo by Jerry Wilson [Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
luminii, coțofana (țarca) prevestește de bun augur, dacă se urcă pe acoperiș și cântă, iar dacă se coboară pe arături și mănâncă porumbul va fi secetă, iar dacă se adună în stol înseamnă că va fi furtună, iar dacă țipă strident, anunță o nenorocire 272: "Țarca e ca ș-un câne. Ea când merge cu pădurarul prin pădure, cârâie și arată unde e. Țărcile umblă cârd după om. (...) Țarca de se pune pe gard la o casă, e semn că vor
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
rudimentară, vulgară, neadecvată situației, de gesturile obscene, de igiena precară etc. că senzațiile auditive sunt cele care creează o ambianță plăcută, de intimitate. Ele sunt reprezentate prin sunete melodioase sau ritmice care amintesc de emoțiile erotice. În același timp muzica stridentă, ritmică trezește instinctul sexual primar, asociat cu mișcări lascive, mimând un amestec de sexualitate primară și agresivitate reciprocă a partenerilor. Senzațiilor audio-muzicale li se asociază și dansul, ca formă de apropiere/atingere corporală a doi parteneri. El reprezintă preludiul unei
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
e văzută "prin minte" sau printr-un ochean fermecat, din ipostaza nepăsării: "Eram ferice, liric, leneș, prost./ Bătut de-o veselie fără rost." Alteori creionează un univers al groazei, de coșmar, cu mașini și trenuri înspăimântătoare, cu sunete de claxoane stridente, torturante pentru nervi. O spaimă metafizică amenință existența: "Drumul, ducând departe, în sensul opus/ Acelui ceasornic uriaș/ Cu axul înfipt in Marele Oraș/ Dar aflat înăuntru tuturor acestor mizerii!/ Dar poate ar trebui să mă sperii." Poetul integrează o lume
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Rugăciune către Efemera", Editura Tineretului, 1969; "Diapazon", Editura Cartea Românească, 1973. Ca și Ileana Mălăncioiu, încearcă îmbinarea tradiționalului cu modernul; paparudele, priculicii, șerpii, florile de câmp, combinate cu motive livrești, compun climatul satului și al copilăriei. Imaginile sunt neobișnuite și stridente: "Începe toamna, dantură de cal, crizantemă cețoasă/ Un cort de duh torid alienat/ Îmi place miezul dulce al pământului de strugur putrezit./ Un cal și țipetele de păsări care trec îmi plac". Imaginile, în cuprinsul volumelor, continuă să fie stranii
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
unde peisajul ne trimite la poemul "Cuptor" al lui G. Bacovia: "pământu-n cimitir e crăpat până-n moarte, caii fac viermi în bălegar/ urechile bătrânilor încep să curgă" ("Iulie"). Ni se pare voit subliniată "temperatura impulsivă" a vârstei, concretizată în imagini stridente, bolovănoase, crude, cum le extrage și le subliniază Ion Caraion, în al său studiu "Duelul cu crinii". Limbajul violent, "barocul metaforic" ar putea fi imputat multora dintre poeții proveniți din mediul rural, ca Ion Gheorghe, G. Alboiu etc. Barocul metaforic
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
extrage și le subliniază Ion Caraion, în al său studiu "Duelul cu crinii". Limbajul violent, "barocul metaforic" ar putea fi imputat multora dintre poeții proveniți din mediul rural, ca Ion Gheorghe, G. Alboiu etc. Barocul metaforic, versul bolovănos, crud și strident își au oarecum modelul în poezia interbelică: Arghezi, A. Cotruș, Crevedia etc. Desigur, am putea să-i imputăm lui I. Alexandru modelele, sursele, limbajul poetic, dar poetul are vână, are emoție; dincolo de trupul împodobit de mătăsuri și zdrențe se află
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
o fi tipărind/ viața asta a mea,/ Că e plină de greșeli/ Inadmisibile". Ștrengărește este privit și sentimentul morții. Acest fel de-a privi moartea, ne trimite la "De-a v-ați ascunselea" a lui Tudor Arghezi: "Fluierul se aude strident/ În spatele tuturor trecătorilor/ Care se fac vineți, galbeni, verzi, roșii,/ Și merg înainte țepeni/ Fără a întoarce capul" ("Fluierul"). După primul volum, poetul trece la o lirică de fantezie legată de marile teme ale existenței. "Fundamental, Marin Sorescu are capacitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
a visa și a auzi ceea ce oamenii din jur nu mai știu de mult să viseze și nu mai pot să audă, Costel Constantin (Grig), Bogdan Mușatescu (șeful de gară), Dragoș Ionescu (conductorul), Mircea Cojan (Ichim), apariții remarcabile printr-o "stridentă" materialitate, în lumea de vis a eroilor atrași ca un magnet de "Calea Lactee". Costumele Doinei Levința, decorul Vioricăi Petrovici și muzică Anton Șuteu dau și ele aripi "visului" de o clipă, înnobilând acest "joc de-a fericirea", aproape paradoxal, tocmai
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
unor superlative stilistice, semnificând prăbușirea în neant ori în materia inertă. „Somnul“ de plumb ia treptat în stăpânire toate ariile realului: viața fragilă (flori de plumb), ființa omenească devenită absență (funerar veșmânt), înfăptuirile, creațiile omenești devenite derizorii (coroanele de plumb), stridente prin pretențiile de a se sustrage timpului și ruinei (Și scârțâiau coroanele de plumb). Între eul liric și această realitate împietrită în tiparele morții se instituie un raport fragil și nesigur, mereu torturant: Stam singur în cavou... și era vânt
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
și era vânt... Vântul, simbol obsesiv în poe tica bacoviană, este o entitate enigmatică, semnificând efemerul și inconsistența existenței sau neliniștea spiritului captiv în trupulcavou. Ca suflu cosmic, el poate simboliza o precară manifestare a transcendentului care face să rezoneze, strident și ironic, golul existenței umane (... și era vânt / și scârțâiau coroanele de plumb). În strofa a doua, sentimentul singurătății devine atât de copleșitor, încât ființa își exprimă spaima de neant prin strigăt. Zadarnic strigăt, fără răspuns, fără ecou întro lume
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
nelimitate de accesare a unor biblioteci sau muzee virtuale, de informare și implicare în viața publică, de comunicare prin rețele de socializare etc. În al doilea rând,/Pe de altă parte însă, stilul publicistic specific massmediei se caracterizează prin expresivitate stridentă menită a capta interesul, prin subiectivism, prin forță persuasivă, astfel încât permite manipularea informațiilor și, implicit, a majorității receptorilor. Este evident faptul că massmedia poate avea un impact negativ, prin selectarea sistematică a știrilor vizând violența, delincvența, acte antisociale etc., prin
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
și fatidicul curgerii și împlinirii datelor existențiale sunt suficient de covârșitoare pentru cititorii dintotdeauna, intrigați de destinul uman înzestrat cu calități excepționale. Adevărul acestei parabole biografice cere doar o solemnitate a dicțiunii, spre a fi credibil, iar nu infăptuiri liricoide, stridente. Romanul însă, nu prinde viață în absența tipologiei. El presupune caractere, tipuri generale, structuri psihice reale, eterne. Dante este poetul catolic hermeneut, Michelangelo este artistul care trăiește terifiant tragedia nedesăvârșirii față de titanismul aspirațiilor proprii, Tommaso Campanella este gânditorul eretic și
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
română posteblică între impostură și adevăr", Nicolae Oprea își permite totuși surprinzătoare neglijențe sintactice, tip o frază din două propoziții susținute fiecare printr-un gerunziu, dar fără predicat verbal (p. 23); folosește dezinvolt termeni improprii sau forțați, cum ar fi stridentele expresii, în opinia noastră, "remagizarea literaturii", "magism", "basmic" ș.a. În fine, tentativele sale inconoclaste îl vizează de data asta pe Al. George, calificând o afirmație a cunoscutului eseist și istoric literar despre tezismul teoretic al povestirilor lui V. Voiculescu, drept
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
Domnule căpitan, pedeapsa... crima..., legea, bolborosi Apostol Bologa, speriat de întrebarea căpitanului". În fapt, semnele artificialității de comportament și, implicit, de gîndire le avem încă din replicile care inaugurează, în roman, vorbirea lui Bologa, și care lasă să se audă, strident, neverosimil, o "voce a datoriei", placată și inumană. Surprinde maniera în care Apostol Bologa se lasă "vorbit" de un discurs care nu este al lui și în care se absoarbe orice responsabilitate individuală. Tot o formă de apărare, de propria
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
face mai densă, mai subtilă, mai misterioasă, mai ambiguă, dîndu-i o proiecție multiplă, poliedrică, dar o pot și sufoca sau dezintegra, dacă în loc să-i potențeze trăirile iluzia vieții demonstrațiile acestea tehnice, devenite simple tehnicisme în cazul ăsta, duc la nepotriviri stridente sau la complicații și confuzii gratuite, artificiale, care îi distrug credibilitatea și dezvăluie în ochii cititorului natura-i de pur artificiu." (5) Detaliile de construcție pot fi discrete sau, dimpotrivă, subliniate, în funcție de voința romancierului. Cînd schimbările punctului de vedere "spațial
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]