2,457 matches
-
o concepție cu totul diferită asupra a ceea ce Înseamnă, În Înțelesul larg al cuvântului, ideea de memorie, de confesiune, de intimitate. Fiecare dintre aceste repere, cărora li se adaugă un altul, cel de temporalitate, și un al cincilea, cel de subconștient, sunt etape intermediare ale marii aventuri confesive. Firește, cititorul le percepe Într-o Înlănțuire a simultaneităților, operând propria selecție subiectivă. Lectura de identificare, atât de dragă poeticienilor deceniului al șaptelea, se impune, fatalmente, ca formulă ideală de investigare critică. În ce măsură
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
liber, nu e capabilă să producă suficiente imagini originale. Se visează, de la optsprezece ani, scriitoare, dar știe, totodată, că nu e capabilă să se sustragă clișeelor, că nu poate fi suficient de originală. Mania de a se refugia În investigarea subconștientului, creditul orb acordat poeților moderni, carența exercițiului permanent sunt suficiente handicapuri pentru a-i induce o spaimă incontrolabilă. Intențiile ei, sunt, dintru bun Început, cele ale scriitorului fascinat de iluziile modernismului: „să transpună anumite atitudini, sentimente și gânduri Într-o
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
propice confesiunii se dovedește, și ea, la fel de contraproductivă. Tensionat și plin de expresivitate e doar efectul acesteia, dar nu și spațiul În care se desfășoară. Cele mai de nemărturisit Întâmplări și sentimente, cele mai „agresive” imagini din cotidian ori din subconștient au, totuși, nevoie de un spațiu al liniștii, de reculul necesar scrierii. Drumul spre autonegare Împărțirea lumii Într-un spațiu privat și unul public pare a fi o invenție mediteraneeană 20, provenind din tradiția culturală a greco-romanilor. Separația Între o
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
Limita acestui text, a noii realități care separă exteriorul de lumea interioară este marcată de prezența unui eu. Un eu care ordonează elementele lumii și, prin simpla sa prezență, scrie un text, certifică o prezență. O realitate, un nume, un subconștient, dincolo de care se profilează o ființă. Autorul - negând realul, negând evidența, de dragul eului idealizat. Trei bariere Cunoașterea de sine se vede pusă În dificultate de câteva piedici clar determinate. Cea dintâi, confuzia dintre subiect și obiect. Ea suprimă distanța minimă
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
nevoie existențială: a integrării în grup și a unicității individuale (L. Porcher, 1975: 24). Dacă primele cercetări privind reclama au vizat sensurile ascunse ale acestui gen discursiv (persuasiunea clandestină în formularea lui Vance Packard sau cea subliminală acționînd la nivelul subconștientului) criticat pentru capacitatea sa manipulatorie, investigația semiotică a instituit într-o primă etapă conceptele de conotație și ideologie drept cheia analizei mesajului publicitar. Conceptele lui Hjelmslev de denotație și conotație i-au permis lui Roland Barthes să construiască modelul trinivelar
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
eșec sau sinteze ale calităților nedorite de un anumit individ) pot fi un factor motivațional de tip intrinsec deosebit de important pentru evoluția individului. Importanța inerentă a modelului de succes poate să fie plasată nu numai la nivel conștient, ci și subconștient, pornind de la mecanismele comportamentului imitativ: „rețeta de succes” este preluată În mod natural de individ, angajând forța motivațională. Modelele de rol trebuie să fie, din aceste motive, atât În atenția părinților, cât și a cadrului didactic: indiferent de persoana aleasă
INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPIILOR CU TULBURĂRI DE COMPORTAMENT. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Angi-Grațiela ANDREI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2182]
-
și mai profundă a unui stil cultural" (1965:50). Ceea ce face Blaga ca prim pas pentru a rezolva inconsistența teoriei morfologice este transpunerea problematicii spațiale "de pe tărâmul morfologiei culturii pe planul psihologiei abisale, adică al acelei psihologii care vede în subconștient sau inconștient [...] o realitate psihică foarte complexă" (Blaga, 1936:17). Dacă însă la Frobenius și Spengler, sentimentul spațiului ca factor care stă la baza unui stil ca fenomen caracteristic unei culturi este un element ce intră în câmpul conștiinței, la
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
moștenire arhetipală a unui individ alcătuiește inconștientul colectiv. Pentru a înțelege mai ușor semnificația conceptului, putem să îl asimilăm la nivel teoretic (speculativ) cu noțiunea de reprezentări colective. 24 Deși unele teorii psihanalitice ale vremii fac distincție între inconștient și subconștient, Blaga le folosește în mod interșanjabil. În Orizont și stil, conceptul pe care-l folosește e cel de inconștient, în Spațiul mioritic conceptul e de subconștient. 25 Aceste orizonturi sunt până la urmă determinantele stilului, culturii, identității. 26 Contribuția noastră la
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
reprezentări colective. 24 Deși unele teorii psihanalitice ale vremii fac distincție între inconștient și subconștient, Blaga le folosește în mod interșanjabil. În Orizont și stil, conceptul pe care-l folosește e cel de inconștient, în Spațiul mioritic conceptul e de subconștient. 25 Aceste orizonturi sunt până la urmă determinantele stilului, culturii, identității. 26 Contribuția noastră la explicația fenomenului "stil" constă în faptul fundamental că introducem în problematica aceasta factorul inconștientului în toată amploarea cuvenită" (Blaga, 1965:40). 27 Conceptul fiind o dezvoltare
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
analiza iconografica, interpretare iconologica). Pentru Ernst Gomrich (1972), imaginile au trei surse: experiență (reprezentare senzorială), tradiție (reprezentare alegorica colectivă) și expresie (reprezentare artistică subiectivă). * psihanaliza (S. Freud, J. Lacan). Importantă imaginilor în abordările psihanalitice se datoreaza corelației dintre acestea și subconștient. Dacă S. Freud vorbește despre procese psihice primare, adică subconștientul reprimat din imaginarul mental al viselor, J. Lacan oferă o nouă formă structurală psihicului, care constă dintr-o ordine imaginara, reală și simbolică. Christian Metz (1982) pornește de la perspectiva psihanalitica
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
trei surse: experiență (reprezentare senzorială), tradiție (reprezentare alegorica colectivă) și expresie (reprezentare artistică subiectivă). * psihanaliza (S. Freud, J. Lacan). Importantă imaginilor în abordările psihanalitice se datoreaza corelației dintre acestea și subconștient. Dacă S. Freud vorbește despre procese psihice primare, adică subconștientul reprimat din imaginarul mental al viselor, J. Lacan oferă o nouă formă structurală psihicului, care constă dintr-o ordine imaginara, reală și simbolică. Christian Metz (1982) pornește de la perspectiva psihanalitica a lui Lacan și prezintă actul de identificare care poate
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
produse de mass-media și imaginile realității sociale. * marketing (Ph. Kotler, W. Olins). Ph. Kotler ([2003] 2004: 63) asociază imaginea cu marketingul emoțional, care depășește marketingul avantajelor. Metodă folosită în construirea imaginii produsului se axează pe un arhetip puternic înrădăcinat în subconștientul colectiv. Dacă Apple Computer va fi corelat cu o adolescentă, IBM va fi bunica înțeleaptă. Dacă Berea Bucegi este românul din comunism, Tuborg este tânărul postmodern liber să se exprime. * relații publice (J. E. Grunig, L. A. Grunig, D. M. Dozier
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
b. Promovarea culturii vizuale Burberry Această formă de "prizonierat" în "turnură pictorială" pe care o trăim în secolul al XXI-lea implică, potrivit lui Schirato și Webb (2007: 66), o depășire a nivelurilor lingvistice ale imaginilor și o pătrundere în nivelul subconștientului, adică o înțelegere atât a identității intelectuale abstracte, cât și a componenței emoționale din fiecare individ. Accentul pus pe corp ne amintește de afirmația lui Merleau-Ponty: "corpul uman este o sursă fenomenologica", adică "corpul uman este sursa și devine crucial
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
mitului și ale psihologiei abisurilor. Pentru că, prin clișeu (care, în opinia mea, nu e doar cuvântul, ci și imaginea), omul are acces nu doar la "nimicul" vorbelor goale, ci și la partea lui de umbră, la arhetipurile îngropate adânc, în subconștient. Exact ca în melodramă, aș adăuga. Nu întâmplător, tot printr-un clișeu ("masca apoloniană"), deci într-o manieră mimetică, obiectiv-impersonală, a ales Lovinescu să-și afirme personalitatea, conștient că numai în felul acesta îi poate păstra și amprenta unică, "individuală
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
de legitimitate, dacă ne gândim la "teoriile" lovinesciene despre "specific". În aceeași ordine de idei, Ligia Tudurachi observă, corect, că visul eminescian "nu e oniric, ci se bazează pe rememorare", iar visele acestea, care "refac trăitul", "nu au legătură cu subconștientul" de câte ori se întrerupe, "visul e reluat din punctul în care a fost părăsit" (Ligia Tudurachi, op. cit., p. 37). Vezi și Vladimir Streinu, " E. Lovinescu romancier", în volumul Pagini de critică literară I, E.P.L., București, 1968, p. 140. "Când Eminescu se
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
plecat o clipă aiurea, se ridică în picioare, se așeză la loc, nu știa ce să facă naibii cu mâinile. Întotdeauna evitase să privească sau chiar să se gândească mai mult la oamenii care aveau o oarecare infirmitate, deoarece în subconștientul să se formase ideea că și el ar fi putut să ajungă așa, și atunci în mod bizar îl apuca o milă nebănuită pentru persoana lui, o milă amestecată cu o spaimă păstoasă și grea, căuta să-și abată gândurile
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
din vedere că ai trăit, uneori fără săți dai seama, în compania unor spirite înalte pe care, prin simplul fapt că îi puteai frecventa și îi întâlneai la masă la Cas-a Scriitorilor șora, Doinaș, Paleologu și alții -, îi asociai subconștient cu anii comunismului. Poate că ruptura cu perioada comunistă nu se putea opera la început decât printr-o regresiune până în interbelic. Istoria culturală recentă, ca și istoria recentă propriu-zisă, împletite fiind cu propria biografie, nu puteau fi abordate la fel de frontal
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
cadru sintetic sau un plan monografic), care însumează macrostructuri ale universului ficțional: repere spațiotemporale ale acțiunii, elemente definitorii ale existenței unei societăți/unor clase sociale/unui grup social etc. - plan analitic în care se detaliază universul lăuntric al eroilor (conștient, subconștient, inconștient; psihologia/trăirile/reflecțiile/dilemele la nivelul rațiunii, al conștiinței, al afectelor; evoluția conflictelor interioare) - plan eseistic, al comentariilor naratorului (frecvent, ale personajului narator), al aserțiunilor sale, al asociațiilor libere de idei, al divagațiilor explicative sau argumentative etc. - planul auctorial
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
a curentului pe care „Eminescu îl va face să transmită fiorul realităților impalpabile și al lumilor înecate dinlăuntrul nostru, muzica legănătoare sau tumultuoasă a peisajului, mitul originilor și rosto golirea civilizațiilor, spectacolul orologeriei cosmice și al dezagregării universale, convocând astfel Subconștientul, Natura, Istoria, Transcendentul, Absurdul, personajele marii literaturi din toate timpurile“ (P. Cornea). - Romantismul posteminescian coexistă cu realismul, sămănătorismul, simbolismul (sfârșitul sec. al XIXlea și primele decenii ale sec. XX) și se manifestă, frecvent, ca epigonism eminescian. Reprezentanți notabili sunt G.
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
psihologicului și cu problematica existențialistă) - inovarea formulelor estetice, abandonarea tiparelor narative tradiționale (narațiu nea heterodiegetică, perspectiva omniscienței, structurarea cronologică a diegezei, construcția „logică“ a subiectului etc.); proza modernă cultivă introspecția și retrospecția, analiza conștientului și a zonelor abisale ale ființei (subconștientul, inconștientul) - canonul modernității: o literatură a autenticității care adoptă frecvent persoana I narativă, principiul memoriei involuntare, pluriperspectivismul, construcția narativă multinivel, discontinuitatea narativă/fragmentarismul, inserțiile eseistice, structurile deschise etc. - personajele prozei secolului XX: nu mai reprezintă tipologii sau „caractere“ de tip
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
agorá scriitorilor care năzuiau să se delimiteze de convențiile artistice tradiționale, să depășească orizontul limitativ al problematicii rurale și sentimentalismul minor. În lirică se explorează orizonturile interioare și limitele limbajului (poezia ermetică), în proză se cultivă introspecția, analiza conștientului, a subconștientului. În critica literară, se au în vedere nu analizele reci, conceptualizate, ci intuirea notei fundamentale a discursului artistic, a lecturilor stratificate (critică impresionistă). - Reprezentanți: Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Emil Botta, Camil Petrescu, Hortensia PapadatBengescu, George Călinescu, Mircea Eliade
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
cunoaștere, reprezentări, idei, gânduri, dileme etc. - caracteristici ale personalității: acte de voință, temperament, interese, aptitudini - actele de comunicare: vorbire, limbaj, clișee verbale, gestică, mimică, ticuri nervoase - regim afectiv și instinctual: stări emoționale, sentimente, afinități, percepții, instincte - raport supraeu-eu-sine (eul conștient/subconștient/inconștient); ipostaze, evoluție - raport cu realitatea, interacțiune cu celelalte personaje - descrierea mediului familial/social, descrieri de interior, descrieri de natură cu rol în caracterizare. 3.2.7. Construcția subiectului în opera epică Subiectul (lat. subjectus - ceea ce este spus) reprezintă conținutul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Joyce. Pornind de la premisa că orice act de cunoaștere este limitat și, inevitabil, subiectiv, că „realitatea adevărată este interioară“ (M. Proust), noul roman înlocuiește fresca epică și naratorul omniscient cu sondarea orizonturilor lăuntrice, cu analiza lucidă a straturilor conștientului și subconștientului. Fiind în esența sa subiectiv, romanul psihologic apelează, de obicei, la perspectiva internă a unui personajnarator, având drept subiect dileme cognitive și afective sau cazuri de conștiință. Primul roman românesc ce reunește modernitatea structurilor narative, exigențele pro zei psihologice și
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
limbii este un aspect evident, dar chiar fenomenele psihice inconștiente nu se pot determina fără a fi structurate în formele lingvistice. De aceea, tratamentul psihologic, care vizează deseori eliberarea de formele travestite ale dorințelor, emoțiilor sau ideilor refulate (alungate în subconștient și existente în formă inconștientă) presupune o comunicare menită să realizeze conștientizarea impulsurilor refulate. Sînt deci suficiente argumente care să fundamenteze ideea că nici manifestarea reflectorie individuală și nici determinările reflectorii interumane, ca fenomene psihice colective, nu se pot contura
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
fantasme, Dimov se iluzionează că stăpânește "legile visului"; nimeni însă, nici controversatul Freud, agreat și adoptat de către suprarealiști (pentru tentativa explicării mecanismelor psihanalitice), nici Carl G. Jung, nici Gerhard Adler n-au parvenit să legifereze raporturile dintre inconștient, conștient și subconștient, proces exclusiv al aproximărilor. Ca atare, luciditate și vis, acestea sunt inevitabil în disjuncție. În fond, onirismul dimovian, cum e cel din Cartea de vise, nu poate fi disociat de experimentele suprarealiste, deși se încearcă departajarea de acestea. Că oniricul
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]