11,661 matches
-
elementele de bază, principiile și obiectivele descrise în Convenția europeană pentru peisaj și de la realizarea colaborării între diverse discipline de studiu, pentru aprofundarea cunoașterii peisajului. Recurgând la achiziții din cadrul unor discipline școlare, organizarea parcursului didactic presupune: o dimensiune subiectivă : selectarea unor activități și resurse prin care să fie formate abilitățile fiecărei persoane de „a vedea” (aprecierea estetică, formularea unor opinii, judecăți de valoarea față de imaginile pe care le percepe) și de a prelucra ceea ce vede (în funcție
ANEXE din 18 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261282]
-
experiență personală, de la un mic text de prezentare, urmat de prezentarea sarcinilor (vezi exemplul de mai jos, aplicat în timpul primului val de pandemie, în 2020, în contextul derulării activităţii didactice în format online). Sunt avute în vedere dimensiunea subiectivă (experiența afectivă nemijlocită a elevului, printr-o abordare personală) și dimensiunea obiectivă (observarea și prelucrarea de informații, printr-o abordare științifică). Lumea noastră, a oamenilor, copii, părinți, bunici, s-a întemeiat și pe prietenia cu ființele tăcute de lângă noi
ANEXE din 18 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261282]
-
modalități de evaluare, se recomandă: Metode și instrumente pentru evaluarea curentă : evaluarea orală : conversația de verificare (întrebări și răspunsuri); evaluarea scrisă : teste și chestionare cuprinzând itemi obiectivi (alegere duală, pereche, multiplă), semiobiectivi (cu răspuns scurt, de completare, întrebări structurate), itemi subiectivi (cu răspuns liber). Instrumentele de verificare pot fi administrate în format fizic sau electronic (de exemplu, Google Forms, Kahoot). Metode alternative de evaluare : portofoliul de activități, proiectul, investigația, studiul de caz etc. Exemple: Portofoliul individual de activități – este un instrument
ANEXE din 18 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261282]
-
exprimare: fotografie/afiş, interviu, chestionar, film, power-point, site, blog, grup de facebook etc. Identificarea de informații din diverse surse multimedia privind mobilitatea și diversitatea culturală, în vederea evaluării calității și credibilității lor Exerciţii de evaluare a dovezilor / stereotipurilor şi prejudecăţilor / opiniilor subiective cu privire la definirea celuilalt, plecând de la experiențe proprii (colegi, prieteni etc.) sau de la evenimente despre care a citit Studiul de caz pornind de la o situație de migrație contemporană, cu compararea veridicității informațiilor colectate din variate surse
ANEXE din 18 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261282]
-
în această situație au posibilitatea de a contesta aplicarea diferită a normei legale de același angajator în cazuri asemănătoare sau analoage, însă textul de lege nu permite prin el însuși interpretarea că acordarea dreptului s-ar putea face în condiții subiective, iar nu obiective, ținând de utilitatea pregătirii doctorale prin raportare la atribuțiile postului deținut de salariatul beneficiar. Este adevărat că textul de lege nu prevede cât de largă sau strictă poate fi această apreciere a conducătorului instituției și nici nu
DECIZIA nr. 334 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258769]
-
din 27 februarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 560 din 4 iulie 2018, spre exemplu, Curtea a reținut că recuzarea nu constituie o acțiune de sine stătătoare, având ca obiect realizarea sau recunoașterea unui drept subiectiv al autorului cererii, ci o procedură integrată procesului în curs de judecată, al cărei scop este tocmai asigurarea desfășurării normale a judecății. Reglementarea procedurii de soluționare a cererilor de recuzare reflectă preocuparea legiuitorului pentru asigurarea celerității acestei proceduri. Astfel, potrivit
DECIZIA nr. 682 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267243]
-
a subliniat faptul că încheierea contractelor în monedă străină implică un risc valutar, risc care nu se poate transforma de plano într-o cauză de încetare a utilității sociale a contractului de credit. Prin urmare, riscul valutar nu are valențe subiective, ci obiective, astfel că impreviziunea întemeiată pe acesta nu ține seama de tipul sau durata contractului de credit ori de percepția ulterioară sau în timp a debitorului/creditorului. Ceea ce contează este ca legea să prezume că un risc valutar de
DECIZIA nr. 464 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267148]
-
practica și legislația din materia contenciosului administrativ, doar pentru o categorie de persoane juridice, și anume organismele sociale interesate. În opinia autorilor sesizării, calculul acestor termene nu se raportează la un moment obiectiv, respectiv comunicarea actului, ci la multiple momente subiective, care țin exclusiv de autoritatea publică emitentă sau de beneficiarul actului, împrejurare de natură să dea naștere arbitrarului și să pericliteze valorificarea în condiții optime a drepturilor și a libertăților fundamentale. ... 9. Autorii sesizării învederează că art. 9 din Convenția
DECIZIA nr. 40 din 22 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266736]
-
persoane fizice private. ... 36. S-a reținut, astfel, că interesul legitim privat este definit în cuprinsul art. 2 alin. (1) lit. p) din Legea nr. 554/2004 ca fiind posibilitatea de a pretinde o anumită conduită, în considerarea realizării unui drept subiectiv viitor și previzibil, prefigurat, iar la art. 2 alin. (1) lit. r) din cuprinsul aceluiași act normativ, interesul legitim public este definit ca fiind interesul care vizează ordinea de drept și democrația constituțională, garantarea drepturilor, libertăților și îndatoririlor fundamentale ale
DECIZIA nr. 40 din 22 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266736]
-
Legea nr. 554/2004, „Persoanele fizice și persoanele juridice de drept privat pot formula capete de cerere prin care invocă apărarea unui interes legitim public numai în subsidiar, în măsura în care vătămarea interesului legitim public decurge logic din încălcarea dreptului subiectiv sau a interesului legitim privat“, iar la alin. (1^2) se stipulează că „Prin derogare de la dispozițiile alin. (1), acțiunile întemeiate pe încălcarea unui interes legitim public pot avea ca obiect numai anularea actului sau obligarea autorității pârâte să emită
DECIZIA nr. 40 din 22 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266736]
-
martie 2020, antereferită, Înalta Curte de Casație și Justiție a subliniat că organismele sociale sunt îndreptățite să invoce vătămarea unui interes legitim public atât împotriva actelor administrative normative, cât și împotriva actelor administrative individuale, însă în granițele legale specifice contenciosului subiectiv. În esență, contenciosul subiectiv presupune vătămarea unui drept subiectiv sau a unui interes legitim privat, astfel că instanța de contencios administrativ trebuie să verifice dacă prin actul administrativ, tipic sau asimilat, care constituie obiectul acțiunii s-a adus atingere unei
DECIZIA nr. 40 din 22 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266736]
-
Curte de Casație și Justiție a subliniat că organismele sociale sunt îndreptățite să invoce vătămarea unui interes legitim public atât împotriva actelor administrative normative, cât și împotriva actelor administrative individuale, însă în granițele legale specifice contenciosului subiectiv. În esență, contenciosul subiectiv presupune vătămarea unui drept subiectiv sau a unui interes legitim privat, astfel că instanța de contencios administrativ trebuie să verifice dacă prin actul administrativ, tipic sau asimilat, care constituie obiectul acțiunii s-a adus atingere unei situații juridice subiective. Instanța
DECIZIA nr. 40 din 22 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266736]
-
a subliniat că organismele sociale sunt îndreptățite să invoce vătămarea unui interes legitim public atât împotriva actelor administrative normative, cât și împotriva actelor administrative individuale, însă în granițele legale specifice contenciosului subiectiv. În esență, contenciosul subiectiv presupune vătămarea unui drept subiectiv sau a unui interes legitim privat, astfel că instanța de contencios administrativ trebuie să verifice dacă prin actul administrativ, tipic sau asimilat, care constituie obiectul acțiunii s-a adus atingere unei situații juridice subiective. Instanța de contencios administrativ poate să
DECIZIA nr. 40 din 22 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266736]
-
contenciosul subiectiv presupune vătămarea unui drept subiectiv sau a unui interes legitim privat, astfel că instanța de contencios administrativ trebuie să verifice dacă prin actul administrativ, tipic sau asimilat, care constituie obiectul acțiunii s-a adus atingere unei situații juridice subiective. Instanța de contencios administrativ poate să anuleze, în tot sau în parte, actul administrativ nelegal, să oblige autoritatea publică să emită un act administrativ, să elibereze un alt înscris ori să efectueze o anumită operațiune administrativă. Așa fiind, Înalta Curte
DECIZIA nr. 40 din 22 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266736]
-
a statuat că, în situația acțiunii promovate în contencios administrativ de către organismele sociale interesate, în definiția legală dată acestora prin dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. s) din Legea nr. 554/2004, legiuitorul a avut în vedere reglementarea unui contencios subiectiv, în care invocarea interesului legitim public este subsidiară invocării unui interes legitim privat, acesta din urmă însă decurgând din legătura directă dintre actul administrativ supus controlului de legalitate și scopul direct și obiectivele organismului social - asociație, potrivit statutului acestuia. Verificarea
DECIZIA nr. 40 din 22 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266736]
-
astfel abuzurile și asigurând protecția drepturilor și intereselor legitime ale celorlalte părți. Curtea a statuat în mod constant că reglementarea de către legiuitor, în limitele competenței ce i-a fost conferită prin Constituție, a condițiilor de exercitare a unui drept, subiectiv sau procesual, inclusiv prin instituirea unor termene, nu constituie o restrângere a exercițiului acestuia, ci doar o modalitate eficientă de a preveni exercitarea sa abuzivă, în detrimentul altor titulari de drepturi, în egală măsură ocrotite. De altfel, art. 126 alin.
DECIZIA nr. 40 din 22 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266736]
-
juridice de drept privat nu pot invoca direct „interesul legitim public“ pentru anularea unui act administrativ, ci numai în subsidiar, pe calea unor capete de cerere distincte, în măsura în care vătămarea interesului legitim public decurge din încălcarea unui drept subiectiv sau a unui interes legitim privat. Așadar, prin acțiunea introdusă, persoanele fizice și persoanele juridice de drept privat trebuie să dovedească mai întâi că a avut loc o încălcare a dreptului sau a interesului lor legitim privat, după care să
DECIZIA nr. 40 din 22 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266736]
-
exhaustivă a tuturor celorlalte acte de urmărire penală care pot fi efectuate de organele de cercetare penală în baza delegării dispuse prin ordonanța procurorului, rezultă că acesta dorește, în realitate, modificarea textului legislativ într-o manieră considerată satisfăcătoare în mod subiectiv, în baza propriei interpretări date dispozițiilor art. 324 alin. (3) și (4) din Codul de procedură penală și plecând de la modul în care acestea au fost aplicate în propria cauză. Or, Curtea nu este în drept să analizeze critici
DECIZIA nr. 592 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267312]
-
aspectele semnalate prin sesizare, prin Decizia nr. 815 din 9 decembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 249 din 14 martie 2022, paragraful 14, Curtea a reținut că această soluție nu este nicidecum rezultatul unei aprecieri subiective și arbitrare a inspectorului judiciar. Dimpotrivă, la concluzia inexistenței indiciilor săvârșirii unei abateri disciplinare se ajunge în urma unei analize complexe și serioase. Tocmai de aceea, Curtea a constatat că, în ipoteza prevăzută de art. 45 alin. (4) lit. b
DECIZIA nr. 659 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267242]
-
întrucât nu stabilesc criterii de gradualizare a amenzii și nu există niciun criteriu obiectiv de stabilire și verificare a corespondenței dintre valoarea amenzii și fapta săvârșită imputată. Astfel, dispozițiile legale criticate permit instanței să aplice în mod părtinitor, arbitrar și subiectiv amenzi judiciare printr-o hotărâre nemotivată. ... 11. Se mai arată că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale și sub aspectul folosirii sintagmelor „rea-credință“ și „vădit netemeinice“ care sunt noțiuni generice, incerte și care pot avea interpretări diverse, dat fiind faptul că
DECIZIA nr. 29 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267420]
-
existenței propagandei și/sau dezinformării lasă la îndemâna acestuia stabilirea criteriilor/trăsăturilor care trebuie îndeplinite. Or, în acest caz destinatarul normei este acela care va stabili singur criteriile/trăsăturile, de la caz la caz, printr-o apreciere care nu poate fi decât una subiectivă și, în consecință, discreționară. În concluzie, apreciem că dispozițiile art. 50 din Legea privind securitatea și apărarea cibernetică a României, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu referire la introducerea literei p) în articolul 3 din Legea
DECIZIA nr. 70 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265649]
-
nașterii dreptului de creanță, atunci când acesta s-a născut ulterior. Prin urmare, nerespectarea acestor două termene atrage, în mod necesar, sancțiunea decăderii, în înțelesul dat acestei noțiuni de art. 2.545 alin. (2) din Codul civil, potrivit căruia „Neexercitarea dreptului subiectiv înăuntrul termenului stabilit atrage pierderea lui, iar în cazul actelor unilaterale, împiedicarea, în condițiile legii, a săvârșirii lor“. ... 28. Curtea apreciază, astfel, că din perspectiva conținutului său normativ dispoziția criticată este clară, sub aspectul caracterului neechivoc al obiectului reglementării, precisă
DECIZIA nr. 680 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266692]
-
și asigurând protecția drepturilor și intereselor legitime ale celorlalte părți. De altfel, Curtea a statuat în mod constant că reglementarea de către legiuitor, în limitele competenței ce i-a fost conferită prin Constituție, a condițiilor de exercitare a unui drept, subiectiv sau procesual, inclusiv prin instituirea unor termene, nu constituie o restrângere a exercițiului acestuia, ci doar o modalitate eficientă de a preveni exercitarea sa abuzivă, în detrimentul altor titulari de drepturi, în egală măsură ocrotite (Decizia nr. 103 din 23
DECIZIA nr. 680 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266692]
-
legea penală), nelegalitatea [antijuridicitatea] (fapta trebuie să fie nejustificată, ilicită) și imputabilitatea (actul trebuie să fie imputabil). Tipicitatea rezultă din principiul incriminării și presupune corelarea dintre actul efectiv comis, direct sau indirect, de către o persoană și caracteristicile obiective și subiective stabilite de legiuitor în modelul abstract (tipul) prevăzut de legea penală. Astfel, calificarea faptei în legea penală implică cerința ca fapta efectiv săvârșită, a cărei calificare ca infracțiune este întreprinsă, să corespundă în întregime descrierii făcute de legiuitor în legea
HOTĂRÂREA din 30 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265721]
-
penală implică cerința ca fapta efectiv săvârșită, a cărei calificare ca infracțiune este întreprinsă, să corespundă în întregime descrierii făcute de legiuitor în legea penală. Această corespondență trebuie să existe atât în ceea ce privește elementele obiective, cât și cele subiective ale infracțiunii. ... 27. La 13 decembrie 2019, prim-procurorul aceluiași parchet a confirmat ordonanța sus-menționată pe motiv că faptele în cauză nu fuseseră săvârșite cu vinovăția prevăzută de lege, justificând astfel aplicarea art. 16 alin. (1) lit. b) din Codul
HOTĂRÂREA din 30 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265721]