3,238 matches
-
mulți dintre noi, anume cei care au fost ținuți în tăcere, începem să cerem dreptul de a ne defini pe noi înșine, de a acționa ca subiecți mai degrabă decât ca simple obiecte ale istoriei, de ce chiar atunci conceptul de subiectivitate devine problematic? Exact în momentul în care încercăm să ne formulăm propriile noastre teorii despre lume, își face apariția incertitudinea despre teoretizarea lumii” (xe "Hartsock"Hartsock, 1990, p. 158, apud xe "Miroiu"Miroiu, 2004, p. 55). Nu îmi propun să
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
primul a studiat relațiile de prietenie dintr-un colegiu, iar al doilea rețelele sociale create între muncitorii din fabricile din Chicago). Anatol Rapaport a fost printre primii matematicieni preocupați de proprietățile cantitative ale rețelelor. Datorită problemelor legate de acuratețea datelor, subiectivitatea răspunsurilor și numărul mic de eșantioane, rețelele sociale necesită un efort destul de mare în construcție și studiu. Din această cauză, o tot mai mare atenție se acordă rețelelor colaborative care reprezintă rețele în care participanții colaborează în grupuri diferite, iar
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
pe când cele preconștiente se manifestă prin cuvinte”. De aceea, regula fundamentală a psihanalizei e „dialogul cu voce tare”, o expresie pe care Freud și Jung au folosit-o În corespondența lor. Sunt adevărate spusele lui Freud? În mod sigur, o subiectivitate nearticulată dă dovadă de sărăcie sau necizelare afectivă. Există probe convingătoare care atestă legătura dintre carențele limbajului și agresivitate. Un mare procent din numărul copiilor care sunt duși la psiholog din cauza problemelor legate de violență prezintă și dificultăți de limbaj
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
e faptul că specialiștii descoperă la copiii impulsivi un eșec În dialogul interior care controlează comportamentul. De asemenea, studiile de psihiatrie Încep să vorbească despre alexitimie, incapacitatea unei persoane de a-și recunoaște și exprima sentimentele. Fără ajutorul limbajului interior, subiectivitatea noastră rămâne nearticulată, paralizată și ștearsă. Ne vedem zdruncinați de emoții al căror nume nu Îl știm, pe care nu le Înțelegem. „Nu știu ce Înseamnă faptul că sunt atât de trist”, se tânguie Heine Într-un poem, și eu Îl Înțeleg
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
studenților de a fi modelați pentru atingerea În final a nivelului de performanță dorit. O caracteristica importantă a criteriilor posibile pentru evaluarea calității În Învățământ, constă În faptul că, de regulă, sunt greu, sau uneori imposibil de cuantificat, Întrucât implică subiectivitatea evaluatorului. În consecință, pentru diminuarea și chiar eliminarea acestui neajuns, În cazul criteriilor necuantificabile, se propune sondarea opiniei unui număr cât mai mare de persoane, beneficiare ale sistemului de Învățământ, sau direct 207 implicate În acesta, ceea ce va reduce mult
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
consecință, pentru diminuarea și chiar eliminarea acestui neajuns, În cazul criteriilor necuantificabile, se propune sondarea opiniei unui număr cât mai mare de persoane, beneficiare ale sistemului de Învățământ, sau direct 207 implicate În acesta, ceea ce va reduce mult, caracterul de subiectivitate a evaluării. Se propune următoarea scară valorică pentru evaluarea criteriilor necuantificabile În mod direct: nesatisfăcător, satisfăcător, bine, foarte bine, excepțional. In măsura În care se dorește obținerea de punctaje, pentru efectuarea unor analize comparative globale, se propune următoarea grila de
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
stabilite criterii de evaluare a calității, pe baza cărora s-au realizat teste corespunzătoare. O caracteristica importanta a criteriilor posibile pentru evaluarea calității În Învățământ, constă În faptul că, de regulă, sunt greu, sau uneori imposibil de cuantificat, Întrucât implică subiectivitatea evaluatorului. În consecință, pentru diminuarea și chiar eliminarea acestui neajuns, În cazul criteriilor necuantificabile, se propune sondarea opiniei unui număr cât mai mare de persoane, beneficiare ale sistemului de Învățământ, sau direct implicate În acesta, ceea ce va reduce mult, caracterul
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
În consecință, pentru diminuarea și chiar eliminarea acestui neajuns, În cazul criteriilor necuantificabile, se propune sondarea opiniei unui număr cât mai mare de persoane, beneficiare ale sistemului de Învățământ, sau direct implicate În acesta, ceea ce va reduce mult, caracterul de subiectivitate a evaluării. Se propune următoarea scară valorică pentru evaluarea criteriilor necuantificabile În mod direct: nesatisfăcător, satisfăcător, bine, foarte bine, excepțional. Fiind obișnuiți cu notația de la 1 la 10 de apreciere a calității În Învățământ, pentru efectuarea unor analize comparative globale
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
Cunoașterea este unul din procesele definitorii, fundamentale ale spiritului uman. Poate fi considerat procesul prim prin care conștiința de realitate și de sine apare În subiect raportându-l la sine și la lumea sa. Esența cunoașterii constă În reproducerea În interiorul subiectivității a unei alte subiectivități, prin conștientizare de sine și cuplarea subiectivității conștientizate cu o realitate În care poate acționa, experimenta, evalua și conclude asupra consecințelor. Educația se definește ca fiind activitatea specializată, specific umană, care mijlocește și susține, În mod
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
procesele definitorii, fundamentale ale spiritului uman. Poate fi considerat procesul prim prin care conștiința de realitate și de sine apare În subiect raportându-l la sine și la lumea sa. Esența cunoașterii constă În reproducerea În interiorul subiectivității a unei alte subiectivități, prin conștientizare de sine și cuplarea subiectivității conștientizate cu o realitate În care poate acționa, experimenta, evalua și conclude asupra consecințelor. Educația se definește ca fiind activitatea specializată, specific umană, care mijlocește și susține, În mod conștient, dezvoltarea. Emoția este
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
fi considerat procesul prim prin care conștiința de realitate și de sine apare În subiect raportându-l la sine și la lumea sa. Esența cunoașterii constă În reproducerea În interiorul subiectivității a unei alte subiectivități, prin conștientizare de sine și cuplarea subiectivității conștientizate cu o realitate În care poate acționa, experimenta, evalua și conclude asupra consecințelor. Educația se definește ca fiind activitatea specializată, specific umană, care mijlocește și susține, În mod conștient, dezvoltarea. Emoția este definită ca o reacție afectivă de intensitate
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
care 38 se numără și Minkowski și Rumke) o "simt", este sugestivă pentru a sublinia particularitatea specială a tabloului clinic în această fază a bolii, dar ei i se poate reproșa pe bună dreptate, fiabilitatea redusă și gradul mare de subiectivitate pe care îl implică. Acceptatrea acestei aserțiuni însă ne conduce la o altă idee agreată de același Ey după care se pot descrie modificări psihopatologice mai mult sau mai puțin conturate dar circumscrise la ceea ce el numea stări preschizofrenice sau
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
vedere intelectual, scriitorii tineri. Formația lor e totuși una ex-catedra, „accidentală”, fără „metodă”, or, practicarea exercițiului critic cere, după cum se știe, multă rigoare si combustie analitică, rar întâlnită la autodidacți.) Aceasta ar fi, văzută din interior și în limitele unei subiectivități de neocolit, schița de portret a celei mai tinere generații de scriitori din Basarabia în anul de grație 1994. În peisajul literar actual, confuz, dispersat, fisurat de numeroase demisii morale și profesionale, mereu amenințat de sciziuni (refrenul se estompează doar
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
știi că nu e doar părerea mea” - a adăugat el grăbit pentru a da o mai mare consistență demersului său. Drept răspuns i-am amintit doar că și domnia sa exprimase în paginile revistei o opinie situată sub același imperiu al subiectivității, dar nu se revoltase nimeni atunci. A trebuit să ajungem cu explicațiile (moment extrem de jenant) până la „Declarația drepturilor omului”. Oricum, se cheamă că tot am discutat ceva... Alt caz: sub formă de întrebare/constatare (ton povățuitor, grijuliu, atent - de om
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
Îmi aparțin, trece peste evenimentele revoluției din 1917 și pe lângă marile personaje prinse În vârtejul istoriei, provoacă, În cel mai bun caz, suspiciuni. Realizezi că viața e „cântărită” cu unități de măsură nu numai diferite, ci și contradictorii și că subiectivitatea este, de fapt, forța dominantă a oricărei scrieri. E de-a dreptul șocant să constați că Ion Ioanid evocă până și atrocitățile ultimului obscur temnicer, În timp ce Berberova nu găsește prilejul să spună două vorbe despre marii torționari ai utopiei comuniste
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
resemnare tragică. Ca orice lucrare din specia biograficului, jurnalul intim pendulează Între autodezvăluire și auto-camuflare (self-disclosure și self-concealment, În terminologia lui Herbert Leibowitz 1). Termenii sunt, desigur, relativi și, la rigoare, interșanjabili. Ponderea unuia sau altuia din ei depinde de subiectivitatea instrumentelor de analiză. Din perspectivă psihologică, dezvăluirea va prevala asupra camuflării, pe când o cercetare psihanalitică va favoriza ceea ce autorul Încearcă să ascundă, În defavoarea a ceea ce vrea să scrie. Din punctul de vedere a ceea ce urmează a fi demonstrat În capitolul
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
sunt deosebirile și mai relevante decât gesturile ferme sunt nuanțările. În afara unor cazuri clinice, pentru scriitor autoanaliza sinuciderii face parte din procesul creator. El detaliază etapele unei acțiuni care, În datele ei intime, nu diferă de cele ale actului creației. Subiectivitatea inițială a percepției este Înlocuită treptat de procesul obiectiv al scrierii. Odată pătrunsă pe această pistă, tematica sinuciderii dobândește același regim ca oricare dintre subiectele unei ficțiuni. Ea iese din zona biograficului strict, pentru a-și croi o nouă identitate
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
toate atributele eroului literar. „Intimitatea subiectului”4 Își dezvoltă propriile formule, Într-o Încercare - nu total conștientizată - de a-și rotunji o personalitate. E un efort autoconstructiv major, care merge În paralel cu extensia - cantitativă și temporală - a jurnalului Însuși. Subiectivități și transparențe Instinctiv, artistul operează cu două categorii de elemente: cu propria sensibilitate, memorie și dorință de comunicare (ori refuz al comunicării) și, În celălalt plan, cu tensiunea spațiului de exprimare al acestui preaplin. Artele plastice au surprins mai pregnant
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
nesistematică. În mod curent, se vorbește de o „intimitate subiectivă”, iscată de radiațiile eului creator. Numai acesta poate pretinde că ține seama atât de personalitatea autorului, cât și de ceea ce e el În stare „să scoată” din ea. Altfel spus, subiectivitatea e o condiție esențială a intimității, pentru că, ontologic vorbind, ea creează un decupaj În real, În realitatea „obiectivă” a vieții. Or, să observăm imediat, estetica intimității și a intimului operează modificări structurale În Însuși spațiul asupra căruia se proiectează. Intimul
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
vorbit adeseori despre o „incoerență a intimului”10, care l-ar obliga pe individ, asemeni unei forțe supratextuale, să se replieze asupra propriului sine. Prin urmare, intimitatea e o stare ce exclude participarea elementelor exteriorității, trăgându-și seva din pura subiectivitate și din izolarea artificială În pagina de hârtie. Dar, În același timp, jurnalul e „intimul perceput În banalitatea sa cotidiană”11. O contradicție? În nici un caz! Pentru că, notat zi de zi, orice eveniment Își pierde aura de măreție pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
Afecte, trăiri Or, intimitatea este tocmai această aproximare: inima lucrurilor... Adică un concept metaforic situat spațial. El este și proximitate, și distanță, și Înăuntru, și În afară. Limită a două lumi, graniță dintre mental și material, intimul este o pură subiectivitate. Ceea ce pentru un autor poate fi un lucru de nemărturisit, pentru altul e un motiv de mândrie. Cazul clasic al lui Gide, cel care, progresiv, Își mărturisește particularitățile gusturilor sexuale vorbește despre relativa Îndreptățire de a stabili regularități și similitudini
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
de a (se) dezvălui, cât și efectele secundare ale unei transcrieri evenimențiale cu substrat strict contabilicesc. Deformări Între prima modalitate și cea de-a doua se poate discerne o diferență de tensiune emoțională. Dacă În cazul dintâi patetismul, coloratura emoțională, subiectivitatea conștientă (dar creatoare) sunt mai ușor de descoperit, În cea de-a doua ele se ascund Îndărătul aparent obiectivei relatări lipsite de pasionalitate, În stilul camerei cinematografice. Însă chiar dacă participă la constituirea unui cadru preestetic sau mai degrabă a unui
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
preexistentă pentru a-i contrapune una pe cale să se ivească. Dezvăluirea corpului „Dezordinea”, „mișcarea browniană” a jurnalului, aleatorismul absolut (În fapt, un aleatorism... obiectiv: el e doar transcrierea dinspre realitate spre ficțiune a unui șir de secvențe ce se impun subiectivității autorului, ignorându-i-se capacitatea de intervenție În evoluția lor), indeterminarea sunt simple forme fără fond: ele pot Însă Îngreuna găsirea unei definiții convenabile a intimității ca mediu spiritual În care jurnalul se naște din secretarea continuă a unui lichid
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
bolile, suferința, melancolia, dorința joacă, În acest caz, un dublu rol. Pe de o parte, ele aduc la același numitor fragmentele compartimentate ale existenței, pe de alta ajută la formarea unei diferențe În interiorul masei compacte de amănunte a jurnalului. Așadar, subiectivitatea, abandonul În mărturisire devin forțe structurante ale discursului. Ale unui discurs care din impersonal și abstract, la Începuturile sale, ni se relevă ca o entitate subiectivă purtătoare de sens. Efect secundar al mărturisirii, intimul organizează, din fundal, o materie a
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
eului: Arta (auto)portretuluitc "Imaginile eului \: Arta (auto)portretului" Desenul din covor Transcriere sistematică a Întâmplărilor și gândurilor unui autor, jurnalul intim este o grafie a minții. Portret involuntar, el recompune din fragmente chipul ignorat al celui care scrie. Acuta subiectivitate a autorului de jurnale se vede contrariată de obiectivitatea involuntară, când nu de-a dreptul contraproductivă, a scrisului. Dorința de mărturisire și de eternizare (prin scris) a mărturisirii, de a marca trecerea clipei - toate, Însemne ale fragilității psihice - se devoalează
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]