2,424 matches
-
trimiteau trupele pe canalul de Suez. URSS profită de împrejurare pentru a contraataca pe plan internațional pozând în putere antiimperialistă*; prin aceasta comuniști recuperează eticheta de „progresiști” pe care erau cât pe ce s-o piardă în Europa*. Trebuie totuși subliniat faptul că statele din lumea liberă n-au încercat în niciun moment al crizei să influențeze mersul evenimentelor. Astfel, revoluția ungară din 1956 confirmă existența blocurilor și a sferelor de influență. Societățile vest-europene care și-au manifestat simpatia față de revolta
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Constituantei - 18,9% din sufragii -, devine totuși al treilea partid, după Democrația Creștină (DC) și PSI. PCI se străduiește să instaureze o „democrație progresivă”, noțiune la care Togliatti se gândise încă din timpul războiului din Spania și a cărei originalitate - subliniată neîncetat de PCI și istoriografia ce-i este loială - e întru totul relativă, deoarece se dovedește asemănătoare cu ceea ce propuneau atunci cei mai mulți dintre conducătorii comuniști din Europa de Est și Franța; aceasta consta în inventarea unei alte căi decât cea adoptată de
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
liniilor trasate cu acul, în sensul că pe un verni subțire și elastic zgârieturile vor fi fine și cu margini curate. Cu acest tip de linii este evidentă posibilitatea de a figura forme plastice cu detalii amănunțite, cu o materialitate subliniată. În cazul verniului casant, linia cu margini zdrențuite oferă posibilitatea unor hașurări mai spontane și dezordonate, lucru care conferă formei figurate calități picturale. Verniul moale este indicat în cazul dorinței de a sugera textura traseelor desenate cu creionul, așa cum am
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
unei acțiuni specifice de aplicare a lor. În majoritatea cazurilor în care aceste reguli de drept internațional sunt încălcate în ciuda comunității implicite de interese, partea nedreptățită este compensată fie în mod voluntar, fie ca o consecință a adjudecării. și merită subliniat că dintre miile de asemenea decizii judecătorești care au fost pronunțate în ultimul secol și jumătate, părțile care au pierdut au refuzat în mai puțin de zece cazuri executarea lor voluntară. În acest fel, marea majoritate a regulilor de drept
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
parte a efectului lor centralizator. Mai ales le face incapabile să îndeplinească funcția care ne interesează aici mai presus de orice - și anume, să impună limite eficiente luptei pentru putere de pe scena internațională. Trei consecințe ale dreptului de veto merită subliniate astfel în mod special. Mai întâi de toate, dreptul de veto elimină orice posibilitate ca măsurile centralizate de aplicare a legii să fie aplicate împotriva oricăruia dintre membrii permanenți. Un membru permanent, ca potențială victimă a unor asemenea măsuri de
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Tratatul privind interzicerea armelor nucleare în America Latină din 1967, Tratatul de neproliferare din 1970, Tratatul privind interzicerea testelor nucleare în mediul subacvatic din 1971 și Convenția privind interzicerea dezvoltării, producerii și acumulării de arme toxice și bacteriologice din 1972. Trebuie subliniat totuși faptul că majoritatea acestor tratate nu fac altceva decât să stipuleze legal ceea ce statele semnatare nu ar fi dorit și nu ar fi putut oricum să facă. Din cauza relațiilor din ce în ce mai proaste dintre Statele Unite și Uniunea Sovietică sau dintre Iran
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
a balanței europene, nu este sigur nici măcar că - în cuvintele sale - acest concept are vreun sens, deoarece în unele momente statele caută egalitatea puterii, iar în altele superioritatea 30. Din acest motiv, poate, a conchis în altă parte că „trebuie subliniat caracterul imperialismului ca fenomen universal al politicii internaționale”31. Politica între națiuni a lui Morgenthau reprezintă rezumatul construcției inductive a programului realist, deoarece este un inventar foarte detaliat al comportamentelor complexe și deseori divergente care se manifestă în politica internațională
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
de experiențe genetice; cercetările de genetică solicită din partea medicului cunoștințe vaste, din diferite specialități (inclusiv limitrofe interdisciplinare). în ciuda dificultăților pe care le prezintă studiul geneticii la om, cercetările în acest domeniu au cunoscut și cunosc o dinamică ascendentă, iar inconvenientele subliniate mai sus pot fi depășite. Variabilitatea enormă a indivizilor constituie și un avantaj pentru genetică, deoarece reprezintă o sursă de informații privind realizarea și diversitatea fenomenelor genetice la om; dificultatea pe care o crează variabilitatea umană poate fi evitată prin
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
interesat nici de sarcină, nici de oameni!!), nu putem să nu remarcăm progresul făcut spre teoriile contingenței care iau în considerare, după cum am văzut, o mai mare corespondență între lider (trăsăturile lui de personalitate, comportamentele manifeste) și particularitățile situației. Merită subliniată și o altă contribuție a lui Reddin. El introduce câteva noțiuni care specifică mai bine concepția cu privire la stilul de conducere. Astfel, vorbește despre flexibilitate comportamentală (definită ca fiind capacitatea conducătorului de a se adapta mai multor stiluri eficiente alternative) și
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
viziune sau o misiune care pune în discuție situația curentă și care cumva corespunde nevoilor și aspirațiilor subordonaților. Pentru a articula viziunea secundanților, importantă este controlarea impresiilor acestora. Aici intră în joc retorica, încrederea în sine și în ceilalți. Este subliniată capacitatea noii viziuni de a schimba starea actuală. În cel de‑al treilea stadiu, liderul îi face pe subordonați să realizeze noua viziune, construiește încrederea lor, îi motivează, lucreează mai ales cu cei care ar putea pune în pericol realizarea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
puțin vizibilă la ultimele două, ea își păstrează, în linii mari, valabilitatea. Pentru a depăși un asemenea handicap, cercetătorii au încercat să elaboreze o serie de modele explicativ-interpretative ale stresului organizațional tocmai cu intenția relaționării variabilelor între ele. Important de subliniat este faptul că încă de la început cercetătorii au conștientizat că stresul organizațional nu poate fi descris − cu atât mai puțin explicat − ca o variabilă singulară, ci ca una multiplă sau, mai bine zis, ca un sistem de variabile interdependente care
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
țină seama prea mult de dificultățile articulatorii ale structurilor fonetice. La tehnica vorbirii se exersează, în mod gradat și sistematic, pronunția fonemelor și a structurilor verbale specifice limbii române, cu procedee folosite în mod deosebit în învățământul de masă. Trebuie subliniat faptul că și în cadrul orelor de tehnica vorbirii, accentul nu se pune - sau nu trebuie pus - pe articularea mecanică a fonemelor izolate, ci pe structuri fonetice: silabe și mai ales cuvinte, sintagme și propoziții în strânsă legătură cu conținutul lor
Specificul activit??ii instructiv-educative ?n ?nv???m?ntul special pentru deficien?ii de auz by Ioana Cherciu, Mioara Sandu [Corola-publishinghouse/Science/84004_a_85329]
-
sau a bunelor condiții de examen, spre exemplu, favorizează În acest caz implicit valorizarea de sine, răspunzând normei de modestie (Gosling, 1999). Predominanța normelor și a reprezentărilor În aplicarea grilelor de internalitate sau de externalitate este un fapt ce trebuie subliniat, pentru că oferă o primă structurare formelor gândirii și cunoașterii (stereotipuri, scheme mentale, scenarii, atitudini). Moscovici, unul dintre primii inițiatori ai teoriei atribuirii În Franța, ne pune În gardă Împotriva tendinței de a ne preocupa doar de individul În situație de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
că se referă la persoane care sunt victime ale unor amenințări sau persecuții a căror sursă nu este statul. Pe de altă parte, se caracterizează și prin puterea discreționară a administrației naționale de a-l acorda sau nu. Mai trebuie subliniat și faptul că legea precizează că decizia trebuie luată ținând seama de interesul național. Cererile de azil teritorial sunt prelucrate de Ministerul de Interne, care ia decizia de acordare sau de refuzare a azilului după ce primește și avizul Ministerului de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
rețele transnaționale tot mai numeroase și, În același timp, mobilizat de loialități primordiale, de ceea numim acum apartenența sa identitară” (Badie, 1997, p. 5). „Mondializarea” alimentează, se pare, profunzimile identitare printr-un fel de mecanism de vase comunicante. De unde necesitatea, subliniată adesea de o parte a republicanilor, de a revigora cadrul statal, În afara căruia nu ar exista, cel puțin În viitorul previzibil, nici o salvare pentru cetățenie. Condițiile unei reînnoiri Este adevărat că nivelul statului-națiune reprezintă un spațiu privilegiat pentru funcționarea democrației
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ibidem, p. 269). Din această perspectivă, trebuie depășită obsesia militanților comunitari cu privire la identitatea culturală. Iar tradiția republicană ne permite acest lucru, pentru că ea nu confundă problematica identitară cu cea a constituirii unei comunități politice. În acest sens, este necesar, lucru subliniat cu tărie și de Tocqueville, să corectăm defectul major al democrației liberale, respectiv Închiderea fiecăruia În interesele sale egoiste În detrimentul participării la viața cetății. Aceasta este semnificația luptei republicanilor francezi din secolul al XIX-lea, printre care și Charles Renouvier
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
special În California, În statul Washington și În Florida. Cu toate acestea, se pare că principiul color-blindness, adică neluarea În considerare a factorilor rasiali, nu se aplică Încă În realitate. Mai multe constatări susțin această idee. În primul rând, trebuie subliniat faptul că, bazându-se pe elemente de procedură, Curtea supremă a reușit până acum să evite să se pronunțe În legătură cu suprimarea tratamentelor preferențiale În instituțiile de Învățământ superior. Apoi, se intenționează crearea de class-based affirmative actions 1, care s-ar
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sau cultură) și de criteriul relațional reținut, care permite măsurarea distanței sociale pentru un tip sau altul de relații („a avea contacte intime cu un membru al grupului x”, „a avea un astfel de vecin, soț sau patron” etc.). Trebuie subliniat, În afară de aceasta, că, În unele sondaje de opinie recente, termenul etnocentrism este deseori utilizat ca sinonim pentru rasism sau xenofobie, lucru ce nu ajută deloc la clarificarea problemei. Un alt domeniu, până acum puțin sau prost explorat, se deschide investigației
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
să traducă exigențele necesare construirii identității moderne. Acțiunea reciprocă devine specificul omului: comunitatea umană este, În mod fundamental, o comunitate a recunoașterii. Și, dincolo de fundamentul metafizic al acestei teorii (recunoașterea oamenilor este permisă pentru că Dumnezeu s-a făcut Om), trebuie subliniat că filosoful german actualizează pe deplin ideea „că fiecare conștiință poartă În sine, ca o marcă specifică Înseși ființei sale, amprenta alterității ș...ț și că ea nu este singulară decât prin modul În care exprimă universalul” (Fischbach, 1999, p.
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
unei forme de automatism al gândirii. Din acest punct de vedere, reprezentările trimit la folosirea Îndrăzneață a cognițiilor, la geneza unor norme noi, la confruntarea propriilor prejudecăți cu alteritatea și nesfârșita bogăție a lumii. Pentru ilustrarea acestui ultim aspect, trebuie subliniată importanța mecanismelor de construire a unei RS. Putem astfel să Înțelegem sensul propriu-zis al noțiunii expuse aici, să evaluăm mai bine influența sistemului social asupra perceperii cognitive a mediului Înconjurător și să Înțelegem articularea cu fenomenul de categorisire tratat anterior
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
apanajul grabei, al lipsei de îndoială, al necesității de a merge mereu mai departe, spre ultima frontieră niciodată atinsă. Americanul, cum spunea o butadă, întâi trage cu pistolul, apoi întreabă ce vrea cel împușcat, dacă mai trăiește. Dar - ceea ce trebuie subliniat - întotdeauna se acordă a doua șansă. Lucru nesănătos în destule împrejurări. Guns’n’Roses s-au format tipic showbiz-ului: anunț într-o revistă de specialitate că se caută muzicieni, manager priceput, casă de discuri puternică, mecanisme puse în mișcare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
Evelinei de acasă (la care, poate, se gîndește Evelina) ca fiind semnificativă din punct de vedere sentimental și cultural (cu, poate, o anumită rezonanță pentru Joyce și cititorii lui Joyce). Propp îi precede pe structuraliști în unele proceduri ale analizei, subliniate mai sus, dar rămîne foarte intuitiv în motivația unor similitudini sau diferențe. Este intuitiv, de exemplu, cînd afirmă că diverse personaje din povestiri diferite sînt creații diferite ale aceluiași rol abstract (nu a folosit niciodată un text ilustrativ cu informatori
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
că un individ a consimțit să plece de acasă ar putea fi de o importanță redusă, față de alte evenimente imediate, mai dramatice: Consimțise să plece de acasă, cît timp se făceau reparații. Acest exemplu ne aduce aminte de importanța, deja subliniată, a statutului teleologic al evenimentelor din narațiune. Pe de altă parte, trebuie subliniat că „părăsirea permanentă a căminului” pare un eveniment semnificativ în majoritatea culturilor, și gestul trebuie comentat ca atare. Cînd evaluăm statutul înalt - în ceea ce privește structurarea intrigii - al propoziției
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
o importanță redusă, față de alte evenimente imediate, mai dramatice: Consimțise să plece de acasă, cît timp se făceau reparații. Acest exemplu ne aduce aminte de importanța, deja subliniată, a statutului teleologic al evenimentelor din narațiune. Pe de altă parte, trebuie subliniat că „părăsirea permanentă a căminului” pare un eveniment semnificativ în majoritatea culturilor, și gestul trebuie comentat ca atare. Cînd evaluăm statutul înalt - în ceea ce privește structurarea intrigii - al propoziției „Consimțise să plece, să-și lase casa”, trebuie să o comparăm cu propoziția
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
anumiți indivizi pe care îi compătimim sau cu care ne identificăm). Cînd citim o narațiune, ne place să știm unde ne aflăm și căutăm indicații spațio-temporale precise cu privire la locul și timpul în care s-a petrecut un eveniment. Dar trebuie subliniat că toate acestea se referă la textele narative; în schimb în cazul filmelor, cadrul este expus într- un mod evident, jucînd un rol de seamă în desfășurarea narațiunii. Se presupune că gradul de individualizare a mediului înconjurător într-o narațiune
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]