6,023 matches
-
o recunoaștere mai generală în era televiziunii. Desigur, autorul acestor rânduri și coautor al cercetărilor menționate, inclusiv al proiectului Evaluarea reprezentării violenței în programele de televiziune (2004) nu este atât de categoric precum Sartori în aserțiunile rezumate mai ales în subtitlul cărții („Imbecilizarea prin televiziune și postgândirea”). Dar aceste cercetări consonante cu un număr impresionant de studii efectuate în ultimii patruzeci de ani în SUA mai întâi, apoi și în alte țări, converg spre concluzia că televiziunea reușește să impună în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
tot mai mult despre tot mai puțin. Într-o lucrare de aproape 700 de pagini, Petre Datculescu descrie, cu maximum de detalii, tipurile de cercetări necesare pentru asistarea deciziilor în domeniile esențiale ale marketingului. Intitulată Cercetarea de Marketing cartea poartă subtitlul sugestiv: Cum pătrunzi în mintea consumatorului, cum măsori și cum analizezi informația și a apărut de curând la Editura Brandbuilders, o editură care a publicat lucrări de referință ale unor specialiști în marketing ca Philip Kotler sau John Trout și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
ianuarie 1990. Purtând inițial mențiunea „Revistă literară și artistică editată de Uniunea Asociațiilor Studențești din Republica Socialistă România”, de la numărul 1/1974 devine „Revistă literară și artistică editată de Uniunea Asociațiilor Studenților Comuniști din România”. Seria a doua debutează cu subtitlul „Revistă de cultură independentă”, transformat de la numărul 2/1990, în „Revistă de cultură”. Prima serie, a cărei apariție a fost decisă în urma unei consfătuiri a cenaclurilor literare, ținută în septembrie 1965, la Sinaia, are o existență îndelungată, profilul său modificându
AMFITEATRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285318_a_286647]
-
, revistă care a apărut la Focșani, într-un singur număr, la 15 aprilie 1937, redactor fiind Pavel Nedelcu. Subtitlul publicației este „Literatură și pamflet”, iar articolul-program, Precizări, nesemnat, pune problema raportului poet-critic în termeni ireconciliabili: „Tu nu numeri, de fapt, stelele în versurile tale [...] - ca un pezevenghiu cu ochelari să-ți dea nota 5 în literatură, pentru că nota 10
ARC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285419_a_286748]
-
, revistă care a apărut la Brașov între 1912 și 11-24 iulie 1914, săptămânal. Colegiul de redacție nu este menționat. Publicația își ilustrează profilul mărturisit în subtitlul „Foaie social-culturală”, publicând poeme de St. O. Iosif (Imnul muncii, O clipă), V. Demetrius (Lângă mort), Ecaterina Pitiș. Aici P. Locusteanu tipărește Amintiri despre Cerna, surprinzătoare prin prospețimea impresiei faptului de viață trăit; același autor își publică observațiile asupra personalității
ARDEALUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285429_a_286758]
-
APĂRAREA, revistă care a apărut la București, bilunar, între 5 aprilie 1946 și 13 decembrie 1947, sub conducerea unui comitet de redacție; de la numărul 10/1946 devine organ central al organizației politice „Apărarea patriotică”. Subtitlul „Pace, solidaritate, progres” apare de la numărul 2/1946, când publicația suferă o diminuare de format, valabilă până la numărul 41/1947, moment în care se revine la un format mărit, iar subtitlul este „Organ de luptă pentru pace, solidaritate și progres
APARAREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285403_a_286732]
-
1946 devine organ central al organizației politice „Apărarea patriotică”. Subtitlul „Pace, solidaritate, progres” apare de la numărul 2/1946, când publicația suferă o diminuare de format, valabilă până la numărul 41/1947, moment în care se revine la un format mărit, iar subtitlul este „Organ de luptă pentru pace, solidaritate și progres”. Articolul-program Sub semnul păcii, solidarității și progresului declară intenția revistei de a participa la efortul de „consolidare a regimului nostru democratic, pentru reconstrucție, pentru vindecarea rănilor războiului”. Revista, care era programată
APARAREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285403_a_286732]
-
București între 16 februarie 1941 și 16 ianuarie 1946, la început săptămânal, din 4 februarie 1945, cotidian, directori fiind Anton Ionel Mureșeanu (16 februarie 1941-5 ianuarie 1942), apoi Constantin Hagea (21 februarie 1942-martie 1944) și din nou Anton Ionel Mureșeanu. Subtitlul inițial, „Organ liber de luptă și afirmare românească al refugiaților și expulzaților din Ardeal”, devine, din 4 februarie 1945, „Cotidian independent de luptă cetățenească”. Articolul-program, apărut sub semnătura lui Anton Ionel Mureșeanu și intitulat Ardealul nostru, mărturisește suferința adâncă produsă
ARDEALUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285428_a_286757]
-
apărută la Cluj între 1 ianuarie 1930 și ianuarie 1931, mai întâi bilunar, apoi, din 15 aprilie 1930, lunar, cu unele întreruperi. Director este V. V. Tilea, iar redactor responsabil - N. Buta. Articolul-program, Cuvânt înainte, semnat cu numele publicației, al cărei subtitlu este „Revistă bilunară de ideologie democratică”, afirmă drept finalitate „cultivarea conștientă a naționalismului organic, singura îndreptățită să disciplineze armonios toate eforturile, toate aspirațiile noastre”. De asemenea, „sugestiv și elementar”, periodicul „dorește să fie organul de onestă, obiectivă și mai ales
ARDEALUL TANAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285426_a_286755]
-
ARTA, publicație de orientare democratică și de informații artistice, care, purtând subtitlul „Teatru, cinema, literatură, muzică, plastică”, apare la București, săptămânal, între 21 mai și 6 august 1941. Director: Vlaicu Bârna. A. își propune să fie un îndreptar al gustului public, prin introducerea criteriului obiectivității în aprecierea operelor de artă. În articolul
ARTA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285461_a_286790]
-
ARTA, revistă apărută la Brașov în mai 1938, cu subtitlul „Publicație de atitudine monarhică”. Rubrici: „Literatură”, „Plastică”, „Muzică-Teatru”. Colaborează cu versuri Ștefan Baciu, I. Anestin, Virgil Carianopol. Ștefan Stănescu traduce versurile Adormirea Maicii Domnului de Rainer Maria Rilke. N.N. Rădulescu comentează nuvela fantastică La hanul lui Mânjoală de I. L. Caragiale
ARTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285460_a_286789]
-
ARTA ȘI OMUL, publicație apărută la București, lunar, în iulie-august 1933, ianuarie 1936, martie 1937; subtitlul era „Revistă pentru răspândirea frumosului”. Se publică articole însoțite de reproduceri după picturi de Ștefan Dimitrescu (un portret al lui M. Sadoveanu), N. Grigorescu, Iser, Marius Bunescu. N. Tonitza scrie despre Șt. Dimitrescu. Numărul din ianuarie 1936, la care colaborează
ARTA SI OMUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285459_a_286788]
-
ARTA NOUĂ, revistă apărută la București, săptămânal, din 12 aprilie 1942 până în 21 martie 1943, continuând programul revistei „Arta” (1941) și purtând subtitlul „Teatru, cinema, literatură, muzică”. Director: Vlaicu Bârna. A.n. se menține pe poziții democratice și progresiste. Colaborează cu versuri I. Pogan, D. Karnabatt, V. Voiculescu, Emil Giurgiuca; cu proză - I. M. Sadoveanu, Tudor Mușatescu. În paginile revistei apar articole și
ARTA NOUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285457_a_286786]
-
decât dandysmul. Atunci? Atunci, lăsând În voia lui paradoxul propriei noastre poziții, la adăpostul obiectivității și al unei pedanterii didactice (aleasă cu bună știință), să facem două lucruri: Întâi, să limpezim, cu dicționarul În față, de ce anume am ales drept subtitlu al cărții O istorie. Pentru simplul motiv că accepțiile sale susțin, fie și parțial, proiectul nostru. Ce Înseamnă de fapt o istorie? „Proces de dezvoltare”, „știință care studiază dezvoltarea complexă a societății, a unui popor etc.”, „scriere conținând evenimente și
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
, revistă apărută la Chișinău, lunar, între 15 mai și 15 iulie 1929. De la numărul 2 apare cu subtitlul „Revista Societății literare-artistice-pedagogice a corpului didactic din Basarabia”. Redactor-șef și editor este A. Eliadi. Revistă de orientare sămănătoristă, D. B. își propune propagarea culturii românești în Basarabia. Fără a publica un articol-program sau articole de bilanț, revista se situează în
DOINA BASARABIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286811_a_288140]
-
CRONICA, revistă care apare la Iași în 12 februarie 1966; subtitlul inițial, „Săptămânal politic, social, cultural”, devine după 1990 „Săptămânal de cultură”. În prima etapă, director este Constantin Ciopraga, redactori-șefi adjuncți Nicolae Barbu, Corneliu Sturzu, Corneliu Ștefanache, iar secretar general de redacție, Mircea Radu Iacoban; în 1969, N. Barbu figurează ca
CRONICA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286532_a_287861]
-
bilunar, din iulie 1920 până în iulie 1921 și din martie până în aprilie 1927. Directori sunt C. Ionescu și Mișu Bejan; din martie 1921 Mișu Bejan rămâne singurul director; pentru doar o lună, martie 1921, director este Ion Pribeagu. Revista, purtând subtitlul „Ilustrată-literară-artistică”, este axată în general pe spectacole de revistă și varietăți, prezintă activitatea agențiilor teatrale și își propune să ia „apărarea tuturor artiștilor [...] care au meritul deșteptării publicului nostru”, iar mai târziu să pună „baza unei organizații care să asigure
CULISA ARTISTICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286570_a_287899]
-
CULTURA, publicație apărută la Cluj, o dată la două luni, în intervalul ianuarie-iulie 1924, purtând subtitlul „Științe, litere, arte”. Director: Sextil Pușcariu. Secretar de redacție: Valeriu Bologa. Din comitetul director fac parte Yves Auger, Lucian Blaga, Kristof György și Oscar Netoliczka. Un articol-program redacțional, scris în limba franceză, fără titlu, mărturisește limpede dorința de a realiza
CULTURA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286579_a_287908]
-
4 octombrie 1941. De la numărul 58 din 1940, își modifică titlul în „Curentul magazin literar” și își schimbă formatul, iar de la numărul 92 din 1941, devine „Curentul literar”. Nu este consemnată conducerea revistei, publicația făcând parte din trustul ziarului „Curentul”. Subtitlul „Literatură, artă, teatru, critică, cancan, modă”, indică profilul pe care îl proiectau redactorii. În articolul-program se spune (e posibil ca autor să fie Tudor Arghezi, unul dintre principalii colaboratori): „Ne-am gândit să împletim o revistă. O revistă care să
CURENTUL MAGAZIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286586_a_287915]
-
G.V. Răcoasa. Continuă „Gazeta artelor”. Inițial subintitulată „Ziar artistic săptămânal pentru teatru, muzică, pictură, sculptură, arhitectură, coregrafie”, din iunie 1921 devine „Ziar artistic săptămânal: teatru, muzică, pictură, sculptură, arhitectură, cinematografie, gimnastică, arte decorative etc.”, iar de la numărul 1-2/1922, are subtitlul „Artistic, literar, ilustrat săptămânal”. Este o revistă de informație din domeniul artelor și al teatrului în general, al operei în special. Textul teatral și, de asemenea, libretul de operă sunt tratate din punctul de vedere al reprezentației scenice, nu din
CURIERUL ARTELOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286592_a_287921]
-
didactică era aproape nulă într-un învățământ tributar tematismului. Monografia Cercul Literar de la Sibiu și influența catalitică a culturii germane (2000), semnată împreună cu Klaus Heitmann, care însă a mărturisit public că nu a avut nici un rol în elaborarea lucrării, poartă subtitlul Influența catalitică a culturii germane și reprezintă concomitent descrierea unei mișcări de grup, descrierea operelor semnate de autorii care au alcătuit-o, o istorie a speciilor literare ilustrate cu predilecție de acel grup - balada și drama - și un studiu comparativ
CROHMALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286519_a_287848]
-
, publicație apărută la Sibiu lunar, din ianuarie până în aprilie 1941 (patru numere, ultimul, triplu), cu subtitlul „Revista de literatură a studenților în litere și filosofie de la Universitatea «Regele Ferdinand I»”. Redactor responsabil: Radu Stâncă. Din colectivul redacțional mai fac parte Ovidiu Drimba, Ion Negoițescu, Ion Maloș-Râpeanu, Eugen Todoran. C.d. se bucură de colaborarea și îndrumarea lui
CURŢILE DORULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286606_a_287935]
-
, publicație apărută la Botoșani, săptămânal, între 12 și 28 noiembrie 1904 (trei numere). Cu toate că, așa cum ar sugera subtitlul „Gazetă pentru sociologie, știință, literatură, industrie și informațiuni”, avea un proiect ambițios, C. este o revistă modestă. Se republică din „Făt-Frumos” studiul poetului Ștefan Petică Asupra literaturii din România, consacrat seismelor literare de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Ulterioară afirmării
CURIERUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286603_a_287932]
-
CUVÂNTUL POPORULUI, publicație apărută la București, lunar, între 15 ianuarie și 15 martie 1927, cu subtitlul „Revista politică, socială, economică și literară”. Primul număr este realizat sub conducerea unui comitet, iar numărul 2-3 are ca director pe D. Iov. Pagina culturală, intitulată „Teatru, arta, literatura, știința”, găzduiește un bilanț general al fenomenelor culturale românești pe anul
CUVANTUL POPORULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286624_a_287953]
-
unui comitet de redacție. Din mai 1929, publicația se numește „Cuvânt moldovenesc”, numerotarea anilor de apariție făcându-se de la 1913, când văzuse lumina tiparului primul număr al ziarului cu același titlu, Pan Halippa fiind unul dintre editorii lui. Purtând un subtitlu semnificativ, „Gazetă săptămânală cu tot felul de învățături și știri din toată lumea tipărită pentru trebuințele poporului moldovenesc din Basarabia de către Asociațiunea Astra”, C.m. va deveni în perioada celui de-al doilea război mondial „Foaie săptămânală pentru popor, organ de presă
CUVANTUL MOLDOVENESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286621_a_287950]