KorAP: Find »[drukola/base=subversiv & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...56 57 58 ...83 >

2,052 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303

vizat „încurajarea tendinței diferitor funcționari de a se îmbogăți în mod necinstit și încurajarea tuturor viciilor”. Pentru a duce la bun sfârșit această misiune, echipele subversive au fost dotate cu bani sovietici sau valută străină și obiecte prețioase. În privința organizațiilor subversive lăsate de sovietici în Odessa, S.S.I. a constatat că rețeaua tunelurilor și catacombelor de sub oraș era dublată de o rețea umană, extrem de complexă, care activa la suprafață. Direcția Generală N.K.V.D. a ținutului Odessa și-a lăsat în teritoriul cucerit de

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
complexă, care activa la suprafață. Direcția Generală N.K.V.D. a ținutului Odessa și-a lăsat în teritoriul cucerit de trupele române cinci organizații, în scopul subminării vieții social-economice și instaurării unui climat general de insecuritate. Nu cunoaștem care din aceste organizații subversive a fost anihilată, dar „capturându-se în ultimul moment 42 agenți sabotori, peste 20 t. explozibil, armament și materiale speciale”, a fost zădărnicită o amplă acțiune de sabotaj. Pentru această faptă au fost citate pe întreaga Armată, la 21 februarie

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
mare. Aceasta era concluzia pe care documentul S.S.I., în final, a prezentat-o conducerii statului și instituțiilor interesate de această problemă - Marele Stat Major, Inspectoratul General al Jandarmeriei și Prefectura Poliției Capitalei: „Din felul cum Sovietele și-au înjghebat acțiunea subversivă în spatele frontului, în teritoriile cucerite, reiese un mare pericol la care sunt supuse trupele și autoritățile din aceste teritorii”. Directorul general al S.S.I., Eugen Cristescu, a raportat la Președinție, la jumătatea lunii iunie 1941, situația din Timoc, pe baza datelor

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
făcută de Mihail Gr. Romașcanu, comisar general al prețurilor, la 12 ianuarie 1944 în cadrul ședinței Consiliului Interministerial: „După date statistice, noi suntem una dintre țările mari creditoare ale Europei întregi”. Până la sfârșitul anului 1942, au avut loc mai multe tentative subversive de blocare a Dunării înfăptuite de britanici și francezi, însă neutralizate de organele române abilitate. Un punct nevralgic al transporturilor pe fluviu îl reprezenta zona Porțile de Fier unde, pe de o parte, zona era îngustă și plină de stânci

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
interpretate tendențios și interesul discreditării cabinetului Antonescu, au avut darul să slăbească, încet dat sigur, încrederea în guvern și în capacitatea acestuia de a gestiona situația în mod eficient. Pe de altă parte, structurile informative/ contrainformative au monitorizat aceste acțiuni subversive, le-au analizat și le-au prezentat conducerii statului. Măsurile (sau lipsa unora represive) au ținut cont de interesul României, de posibilitatea obținerii unor condiții mai bune pentru ieșirea din război și, de ce nu, de a păstra o rezervă politică

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
de Centralizare a Informațiilor (S.C.I.) a fost organizat pe trei diviziuni și încadrat, după cum urmează: 1. Diviziunea I-a (informații interne) - lt.-col. D. Ivanovici: -Secția I-a (ordine și siguranță publică) - lt.-col. I. Popovici; -Secția II-a (activitate subversivă, politică, sabotaj, terorism) - mr. Gh. Chiliman; -Secția III-a (Siguranță, Poliție, Urmăriri, Reclamații) - Șt. Mihăilescu; -Biroul IV (administrativ) - secretar de poliție Anatoli Crăciun; 2. Diviziunea II (informații externe) - lt.col. N. Baiculescu: -Secția I (informații militare externe) -...; -Secția II (informații politice

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Istanbul. Georgescu a fost dovedit că a primit 250.000 lei de la diplomatul britanic Doran, apoi, în aprilie 1941, a înființat un post de radio-emisie clandestin în locuința lui Iuliu Bălan. Intelligence Service a lăsat în București, pentru diferite acțiuni subversive, suma de 80 milioane lei, din care 18.250.000 lei au ajuns la inginer, care a afirmat că a folosit banii pentru propagandă românească în Ardealul cedat, însă nu a prezentat „nici o dovadă” în acest sens. La 21 octombrie

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
poștei de campanie, supravegherea moralului trupei, păstrarea secretului, controlul persoanelor (civili și militari). În urma conferințelor susținute de experții germani, S.S.I. a propus conducerii statului reorganizarea de urgență a sistemului de contrasabotaj în industrie și crearea a două companii pentru acțiuni subversive, respectiv protecția preventivă a obiectivelor de interes din teritoriul inamic. O nouă rundă a avut loc în perioada 12-13 mai 1942, atunci fiind prezentate de partenerii străini rezultatele pozitive obținute de Poliția Specială de Campanie din armata germană, care a

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
S.I.A.G. au preconizat o intensificare a lansării de parașutiști în spatele frontului româno-german și formarea unor bande de partizani, unii dintre aceștia fiind chiar prizonieri de război români recrutați de N.K.V.D. și trimiși în țară cu misiuni de spionaj sau subversive. Această informație era, însă, una tardivă. La 3 august 1944, S.S.I. a înaintat către Președinția Consiliului de Miniștri-Cabinetul Militar un material referitor la lansările de parașutiști sovietici și a identificat 69 de prizonieri români, „recrutați de a urma școala de

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
lunii iunie 1941 a adus o nouă întrunire a membrilor Consiliului de Colaborare județean, dată la care, de opt zile, trupele române se aflau în ofensiva de eliberare a Basarabiei și Bucovinei. În acest timp, avioanele sovietice au aruncat manifeste subversive în capitala județului și în localitățile Brodoc, Ivănești și Laza. Totodată, au fost luate „severe” măsuri de control a suspecților și efectuate razii în vederea capturării de parașutiști sovietici. Evident, o dată cu începerea operațiilor militare problemele s-au înmulțit, iar organele de

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
în timp ce agenții de informații primeau bani și premii în funcție de activitatea depusă și datele obținute. Raporturile dintre oficiile de poliție și prefecți au fost statuate în Ordinul nr. 46.166/21 iulie 1941, prin care instrucțiunile și ordinele generale cu privire la acțiunile subversive, delictele contra siguranței de stat sau liniștii publice și aplicarea unor dispoziții cu caracter represiv trebuiau cunoscute de conducerea administrativă a județului. De asemenea, șefii organelor de poliție aveau obligația să raporteze prefecților rezultatele obținute în acțiunile desfășurate și să

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
grupe, acestea având deja 60 de informatori, sub conducerea chestorului N. Georgescu din D.G.P. În data de 17 decembrie 1942 au fost emise Instrucțiuni Tehnice pentru funcționarea Brigăzii Speciale din Prefectura Poliției Capitalei, care avea misiunea „de a supraveghea acțiunea subversivă desfășurată de mișcarea legionară în cuprinsul Municipiului București” și îi revenea un număr de sarcini specifice. Activitatea noii structuri s-a făcut rapid simțită, astfel că prima dare de seamă, pentru perioada 16-23 ianuarie 1943, a reliefat că au fost

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
arestări), Brigada Specială a descoperit Secția de Colportaj a Corpului «Răzleți» și a fost arestat Teodor Bengea, casier la Casa de Economii, Credit și Ajutor din Ministerul Agriculturii și Domeniilor, la care s-au găsit „un număr important” de manifeste subversive. La 10 aprilie 1943 a fost reținut și inginer Aurel Câmpeanu, agronom-șef la Serviciul Îmbunătățiri Funciare din Direcția Geniului Rural, dovedit șeful Secției de Colportaj a Corpului «Răzleți». În paralel cu activitatea specifică (420 informații, 30 descinderi, 16 arestări

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
2. Direcția Poliției de Siguranță: a) Serviciul Controlul Străinilor, cu Biroul intrării în țară și prelungiri, Biroul certificate de identitate, naturalizări și prelungiri, Biroul de corespondență și Biroul arhivei și registraturii; b) Serviciul de Siguranță, cu trei secții: - Secția Mișcări Subversive, cu Biroul mișcări subversive, Biroul curente politice și Biroul curente sociale; - Secția Studii, Buletin Informativ și Presă, cu Biroul de studii, Biroul Buletin Informativ și Biroul presei; - Secția Armistițiu și Evidența internărilor, cu Biroul Special de Aplicare a Armistițiului și

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Siguranță: a) Serviciul Controlul Străinilor, cu Biroul intrării în țară și prelungiri, Biroul certificate de identitate, naturalizări și prelungiri, Biroul de corespondență și Biroul arhivei și registraturii; b) Serviciul de Siguranță, cu trei secții: - Secția Mișcări Subversive, cu Biroul mișcări subversive, Biroul curente politice și Biroul curente sociale; - Secția Studii, Buletin Informativ și Presă, cu Biroul de studii, Biroul Buletin Informativ și Biroul presei; - Secția Armistițiu și Evidența internărilor, cu Biroul Special de Aplicare a Armistițiului și Biroul Evidențe Internări. c

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
a 502 infractori. A.1.a. Cea mai importantă componentă a D.G.P., Direcția Poliției de Siguranță, a avut cele mai multe și mai grele sarcini în noul context politico-economic inițiat la 23 august 1944, prin acțiuni de identificare și anihilare a organizațiilor subversive. Prin identificarea unor persoane care ar fi putut „dăuna ordinii și siguranței statului democratic” au fost internate, în perioada 6 martie- 1 iunie 1945, 1962 de persoane în lagărele din Caracal și Slobozia. Ulterior, la 30 septembrie 1945, Ministerul Afacerilor

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Biroul Poliției de Siguranță a primit următoarea organizare, cu rol predominant informativ: 1. Secția Siguranței, în care cele mai importante atribuții au constat în: „b) Organizează și desfășoară acțiunea informativă, cu scopul de a urmări dezvoltarea curentelor politice, sociale, economice, subversive, teroriste și, în general, toate acțiunile ce pun în primejdie existența Statului; c) Urmărește starea de spirit a populației; h) Dă avize privitoare la eliberarea certificatelor de activitate politică”. 2. Biroul aplicării Armistițiului. 3. Secția Controlul străinilor. 4. Secția Arhivei

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
cu ordinea și siguranța statului. În acest sens, a fost elaborat un plan general de informații 48 ce cuprindea următoarele direcții de acțiune: A. Starea de spirit a populației: 1) populația română; 2) naționalități minoritare; 3) supuși străini. B. Acțiuni subversive: 1) mișcarea legionară; 2) acțiunea hitleristă; 3) acțiuni șovine. C. Acțiuni de destrămarea autorității statului: 1) terorism; 2) sabotaj; 3) alarmism; 4) greve; 5) spionaj. D. Activitatea partidelor politice. În afară de Partidul Comunist, toate celelalte partide au fost supravegheate informativ în

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
oportuniștii și teroriștii”. Pactul de neagresiune dintre comuniști și legionari a fost încheiat de către Teohari Georgescu (ministru de Interne) și Nicolae Petrașcu la sfârșitul anului 1945, acesta având rolul unui armistițiu până la alegerile parlamentare și, evident, o încetare a acțiunilor subversive desfășurate de legionari. Această înțelegere a funcționat atâta timp cât a fost necesar, adică până la abdicarea regelui (30 decembrie 1947), după care, în mai 1948, au fost declanșate ample arestări în rândul legionarilor. Prin activități specifice, au fost supravegheate și anchetate membrii

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
9 Jandarmi precum și Batalioanele Operative 501-505, pregătite special pentru lupta contra unui eventual desant aerian. Prin Instrucțiunile nr. 44.158/11 septembrie 1944 a fost definitivată organizarea polițienească a teritoriului eliberat din Transilvania, care a avut efect în neutralizarea acțiunilor subversive ale militarilor unguri, instaurarea ordinii și siguranței în localități. După 23 august 1944, conducerea D.S.O.P. a revenit colonelului Alexandru Sachelarie Teodorescu, adjunctul generalului Tobescu și cel care a avut ingrata sarcină de a-l aresta pe fostul său

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
cercetare și exploatarea cazurilor de spionaj sau trădare pe teritoriul țării”, emise la 19 februarie 1945 și Instrucțiunile pentru funcționarea organelor contrainformative ale Marelui Stat Major (26 martie 1945), care au stabilit următoarele direcții de acțiune: starea de spirit; curentele subversive; manifestările politico-sociale ale militarilor, contrare intereselor statului și armatei. Din cele șase Centre de informații, două activau pe lângă cele două armate (Centrele „C” și „E”), iar celelalte, plus Birourile de Contrainformații, în arealul național. În ultima zi a lunii mai

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Corpului 7 Armată au capturat un număr total de 3192 prizonieri germani și unguri, dintre care 890 au fost interogați de organele contrainformative ale subcentrului. Rezultatele au constat în întocmirea a 102 note informative, 21 de note contrainformative (privind organizații subversive, descoperiri de agenți inamici trimiși în spatele frontului român, studiul unor documente capturate) și 16 note privind diferite materiale și documente de interes procurate din Ungaria. Din exploatarea prizonierilor și analiza documentelor capturate au fost identificate unități inamice, puterea de foc

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
interogați prizonieri de diverse naționalități și, în mod special, românii care se întorceau din Germania (prizonieri de război, muncitori luați cu forța din Ardealul cedat, personal aflat la studii etc.). Alt domeniu a fost cel al identificării și reținerii elementelor subversive care au acționat în favoarea trupelor germane și ungare, a legionarilor și a celor care au avut vreo legătură cu guvernul Horia Sima (constituit la Viena) sau au făcut parte din Armata Națională de Eliberare. Pentru activitatea desfășurată pe frontul de

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
regionali/locali ai Poliției și Jandarmeriei au fost constant acuzați de reprimarea mișcărilor democratice, în general și a celor muncitorești în mod special, unii dintre aceștia fiind judecați pentru acțiunile desfășurate pe frontul de est sau pentru combaterea unor acte subversive în timpul războiului. O colaborare între instituțiile de profil a existat în toamna anului 1944, având ca numitor comun Valea Jiului, unde „întrunirile politice în timpul orelor de lucru” a dus la scăderea randamentului în producție. La 22 noiembrie 1944 s-au reunit

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
acoperind lacunele constatate. Este o perioadă de continuitate a structurilor tradiționale (D.P.S.G. și Secția Informații), în care spre finalul decadei își face apariția, ca actor semi-independent, Serviciul Secret, care va evolua rapid în perioada următoare. În plus, necesitatea combaterii acțiunilor subversive a impus directive din ce în ce mai clare și mai ferme pe palierul colaborării și a schimbului de date. Unele succese în domeniu s-au datorat informațiilor furnizate de partenerii străini, ceea ce a demonstrat viabilitatea acestui sistem. Cel de-al doilea tronson (1929-1938

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]