4,839 matches
-
sufletului, un soldat și-a smuls un os să-l așeze ca jertfă în altarul casei. Dintr-o dată niște guri strâmbe strigau nume de mame, de tați, neveste și copii. Orașul rămase încoronat până la ziuă în doliu Adolescență Etapele se succedau într-un ritm accentuat; primii bani, prima țigară, primul contact sexualultimele noastre griji erau sida și cancerul. Ca toți puștii râvneam la acest paradis unde puteam acționa și alege fără să cer voie. Iubeam cu inima neînsetată până să-i
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
veștejită, scurtînd distanța dintre mine și fereastra lămîiatică. În cele din urmă, de la colțul clădirii 3, aproximativ treizeci și doi de pași... mi-am ridicat privirile... șirul de lumini - ochi de sticlă ce nu mai știau nici măcar să clipească - se succedau ca niște vrăji, invitînd parcă la o zi festivă ce avea să nu mai vină. Lumina palidă dreptunghiulară de la fereastră părea să se fi consolat de mult cu gîndul acesta... O rafală de vînt mi-a izbit obrazul ca o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
aglomerația de pe coridor, înghesuială de călători nădușiți, cu cămăși de toate culorile, apoi geamantane, pachete, damigene, coșuri de nuiele, cerând parcă, ele însele - toate acestea - dreptul la aer în canicula aceea pedepsitoare. Stâlpii de telegraf, la numai câțiva metri, se succedau într-o viteză nebună la distanțe egale, deși stăteau pe loc: „O viziune falsă asupra realității” gândii, aruncând o privire spre câmpie, după care, dând urmare apostrofării celui de pe coridor, ca și cum îmi fusese adresată mie, am intrat în compartiment și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
numai a unor povestiri din amintiri piezișe, spălate în uitări ori din realitățile de acum, cu timpul relevanță, cum ai asculta povești spuse în jurul unui ospăț cu harbuji tăiați pe iarbă în plin soarele verii. Și așa aveau să se succeadă generații, în bătaia fierbinte sau molcomă a soarelui - aici și aiurea - ori în deschiderea iernilor geroase, până aveau să se nască alte generații din sânul cărora unii vor pune la îndoială până și stivele de împușcați ori gazați și gropile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
de cafenea, liota marilor îndrăzneți pentru care închipuiam fotolii de lene, apoi pașale trăgând din narghilele, eunuci, cadâne, toți și toate făcând roată în juru-ne. Și doamna Pavel povestea... poate eu povesteam... 13. Diminețile trezite la rigoarea regulilor profesionale se succedau într-o monotonie în care viața însăși părea a fi fără rost. Căci ce rost, îmi spuneam, puteau să aibă zilele acelea searbăd trecătoare, în care toate semănau, fiecare una cu alta, sub domnia unui cenușiu fără întoarcere. Procesele, ceasornic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
care viața însăși părea a fi fără rost. Căci ce rost, îmi spuneam, puteau să aibă zilele acelea searbăd trecătoare, în care toate semănau, fiecare una cu alta, sub domnia unui cenușiu fără întoarcere. Procesele, ceasornic al vieții sociale, se succedau cantonate în trei-patru zone, devenite plictisitoare, ale codului civil, mereu aceleași, căci vântul alungător, prin secătuirea Dreptului (nu era vorba de îndreptarea lumii, cum ni se spunea), era același cu cel ce secătuia viața însăși, complexitatea, strălucirea relațiilor umane. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
ar putea fi percepute ca reprezentând pretenții teritoriale. Ni s-a cerut deschis să precizăm dacă avem în vedere să ne modificăm poziția față de Tratatul de pace din 194713. De aceea, România nu putea, indiferent de guvernele care s-au succedat, să acționeze altfel decât în cadrul politic general acceptat pe plan european, exprimat îndeosebi prin Actul final al O.S.C.E. și Carta de la Paris pentru o nouă Europă, precum și alte documente internaționale care au fost adoptate ulterior și care reconfirmau principiile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
ca în prezent. Se apreciază că fiecare comună va avea în jurul ei trei sau patru sate, cinci cel mult. Cu privire la chestiunea naționalităților, arată că România este un stat unitar. Existența naționalităților este rezultatul unei dezvoltări istorice. Guvernele care s-au succedat după 1948 au acționat pentru asigurarea egalității în drepturi a tuturor cetățenilor, lichidând inegalitățile existente anterior. De asemenea, au vegheat ca situația și atmosfera care domnea în Europa imediat după 1944 legate de hitlerism să nu aibă consecințe pentru cetățenii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
Dunăre din trecut nu ar putea fi invocată în prezent, a constitui un drept pe care l-ar fi câștigat de a domina zona, atunci când un asemenea drept le-a fost negat de U.R.S.S. (pe care Federația Rusă o succede) puterilor occidentale, cu ocazia Conferinței de la Belgrad din 1948. Poate fi explicat oare, în mod logic, coerent și decent, de ce cele șapte state membre ale Comisiei Dunării riverane la Dunăre, care, în afară de faptul că sunt membre ale N.A.T.O., mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
R.S.S., pulverizate, au căpătat același statut; a avut loc, așadar, o succesiune de state (prin substituirea unui stat în responsabilitatea relațiilor internaționale ale unui teritoriu) și nu o secesiune; nu una de continuare a acelei entități suverane pe care o succede, fără să se identifice cu ea (ca întindere teritorială, mărime a populației ș.a.), în special sub aspectul ei juridic; oricum, noua entitate (Federația Rusă), continuatoare ori succesoare, nu cuprinde nici ea pe teritoriul său un segment din Dunăre, deoarece nici
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
București, Editura politică, 1978, pp.113-114. 113 Cf. Adevărul, marți, 13 martie 2012,p 16. 114 Au mai deținut funcția de secretar general Nicolae Ecobescu și Vasile Gliga, adjuncți ai ministrului afacerilor externe. Istoricul Nicolae Fotino a fost cel care, succedând profesorului Virgil Cândea, a exercitat funcția de director științific timp de două decenii. 115 Pentru alte amănunte a se vedea revista Lumea nr.12, 17 martie 1996, p. 16. 116 Nicolae Fotino, "Al treilea Colocviu internațional pe teme europene", Lumea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
fenomen interesant, care apare la propagarea ultrasunetelor in lichide, este fenomenul de cavitație, care constă în apariția unor bule care se ridică la suprafață și se sparg. Aceasta se explică prin faptul că dilatările și comprimările extrem de rapide, care se succed în lichid, duc la apariția unor mari tensiuni in anumite zone, care fac să se „rupă" moleculele de lichid. Astfel, iau naștere bulele care conțin vaporii și gazele dizolvate în lichid. Bulele mici se contopesc în bule mai mari, care
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
cel fix un nod. Pe acest principiu funcționează mult populara drâmbă (sau drâng), instrument primitiv întâlnit în toată Europa și Asia. In cazul vergilor, plăcilor și membranelor, sunetele parțiale nu mai sunt sunete armonice, deoarece frecvențele lor nu se mai succed după regula acestora din urmă. În practică, vibrațiile vergelelor sunt folosite în binecunoscutul diapazon, ca și în așa-numitul „trianglu", o lungă bară de oțel îndoită în forma unui triunghi echilateral , acționat cu ajutorul unei baghete. Diapazonul emite un sunet aproape
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
o cameră imensă, ocupând un etaj întreg dintr-o clădire uriașă de birouri; numai redactorul-șef avea un birou al lui. Era ora prânzului, locul era practic pustiu; majoritatea computerelor aveau screensaverele activate, afișând mesaje tâmpite în culori fosforescente, care succedau la întâmplare pe ecran, sau gazoane care se își taie singure iarba pe pilot automat. Tim, totuși, era la computerul lui, în cămașă, bătând la tastatură fără chef. De cum m-a văzut, s-a întors spre mine cu scaunul. —Sam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
trecut de atunci, de la moartea lui, alți ani buni. Nu l-am evocat niciodată, decât în discuții întâmplătoare, trecătoare. Nu i-am simțit, cum se spune, lipsa decât accidental, prin comparație cu ceea ce fac unii dintre cei care i-au succedat. O moștenire preluată și cu ale ei bune, dar mai ales cu cele rele. Nu simt nevoia nici acum să-l evoc. Amintirea lui a rămas atât de adânc cufundată în mine, întipărită în mine, încât nu am ce să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
cu o realitate derizorie, văzute printr-o optică deformatoare comună celor doi protagoniști. Mai bine adaptat mediului social este un alt „senex” - Dandanache. Pelticul și uitucul bătrân ramolit este reprezentantul generației burgheze vechi de la 1848, acomodat cu tot ce se succedase de atunci: „Familia mea de la patruzșopt... și eu, în toate camerele, cu toate partidele, ca românul imparțial”. Este un tip de profitor politic, care-și asigură locul de deputat prin rudenie, servicii sau șantaj și, spre deosebire de Leonida, este „agresiv și
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
cei trei fruntași politici - Trahanache, Farfuridi și Brânzovenescu - s-au adunat spre a-și face socoteala voturilor probabile. Începută cu calm voit, discuția continuă din ce în ce mai precipitat, între cei doi care știu „ceva-cumva” și Trahanache inocent. Vorbele se amestecă. Replicile se succed vertiginos: „Trahanache: Mă rog, aveți puțintică... Farfuridi: Nu știam... Trahanache: Mă rog, aveți Farfuridi: Ba eu merg mai departe și zic, cum ziceam lui amicul meu Brânzovenescu: Mă tem de tradare... Trahanache: Cum de trădare? Brânzovenescu: De-aia noi astăzi
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
luat În primire serviciu’ care mi s-a ordonat, adică șef de cuptor. Imaginea Îmbrăcă imediat alura ei de arhivă de război și Înțelegem că lucrurile despre care vocea bătrânească vorbește s-au Întâmplat În urmă cu ani. Imaginile se succed cu repeziciune ca la un jurnal de actualități din acea vreme și nici gramatica montajului nu pare tocmai bine pusă la punct. Oricum, vedem convoaie de căruțe și plutoane de soldați mișcându-se Într-o ordine aproximativă pe drumuri noroioase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
l-au recunoscut ca împărat. Fratele ar ști mai bine ce și cum să facă, ce să spună la căpătâiul unui așa viteaz. El ,a da! Trandafoli spunea că fapta noastră este rodul concepției caracteristice forțelor dominante, care s-au succedat de-a lungul vieții noastre... Îi ceru iertare celui adormit, apoi îl boteză cu apă din fântână, îngenunchind și rugându-se Domnului pentru el, cu mâinile împreunate. Într-un târziu a ridicat capul și l-a privit; iar văzând că
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
confruntarea dintre Imperiul rus și Imperiul otoman, Principatele Române s- au aflat, în mod constant, în centrul evenimentelor, întrucât, prin poziția lor geografică, au devenit principalul culoar de trecere a armatelor țariste spre Peninsula Balcanică. Numeroasele războaie care s-au succedat timp de un secol și jumătate și anii grei ai ocupației militare au secătuit resursele economice și financiare ale Principatelor Moldovei și Țării Românești, nevoite să suporte aprovizionarea și încartiruirea armatelor străine, iar teritoriul lor - devenit adeseori teatru de operațiuni
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
ale dimineții. Alexandru crezu că brațul Îi e strâns ușor doar În vis, dar senzația unei prezențe străine devenea tot mai intensă. Deschise ochii. Brațul Îi era strâns de o mână aspră și puternică. - Angelo! exclamă tânărul. Ma che e succede... - Andiamo! spuse Încet comandantul Apărătorilor, făcându-i semn să-l urmeze. Alexandru Își luă mantia Îmblănită pe umeri și ieși În frigul cristalin al nopții. În fața cabanei văzu, cu mirare, că un grup masiv de luptători erau aliniați și echipați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
buna-cuviință cere să merg să o vizitez sau nu. . . Dar avea alte vizite. La capătul patului, în picioare, era un tânăr grăsun și pe pat, la picioare, însuși Greg, peisagistul. " Amantul și protectorul! mi-a explicat Preda. Azi nu se succed ca de obicei, ci coincid." Am lăsat conversația să cadă, aducîndu-mi aminte de Elena. . Eram nerăbdătoare să te văd și să-mi spui mai mult, și tu faci pe supărată? Știam doar cu toții că Mika-Le s-a emancipat. . . E numai
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
stivă și lapte covăsit, populat de fete legume, cu degete de okra și sânii ca niște vinete, cu priviri obraznice, ochii verzi, de culoarea boabelor de mazăre. Relațiile lor cu el sunt confuze dar minunate, iar felurile de mâncare se succed într-o armonie prandială deplină, până când cerșetorul, care a murit, începe să alerge în jurul lor, smulgând bucăți din partenerele lui Pran, îndopându-și cu ele gura roșie, lucru deranjant, deși Pran presupune că este mâncare de-ajuns și este dispus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
unghia, exfoliind zugrăveala cu vârful degetului, făcând mici desene care reproduc scenele pe care le vede pe fereastră. Peretele astfel scrijelit naște noi forme, imagini și aventuri și acestea imprimă ritmul zilelor și nopților lui, unde căldura și răcoarea se succed în cicluri mai rapide. Când nu cojește peretele și nu discută cu vizitatorii săi, zace cu ochii în gol și mai ia câte o înghițitură din sticla cu apă pe care Balraj i-o așază zilnic pe pervaz. Sticla este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
orașului erau blocate cu trăsurile curtenilor, cu slujitorii și caii acestora. Kazumasa realiză în cele din urmă, că pe umerii lui Hideyoshi fusese așezată mantia lui Nobunaga. Până în ziua aceea, crezuse, cu tărie, că seniorul său, Ieyasu, avea să-i succeadă lui Nobunaga, dar timpul petrecut împreună cu Hideyoshi îl făcu să își schimbe părerea. Când compară provinciile lui Hideyoshi cu cele ale lui Ieyasu și cântări diferența dintre trupele lor, ajunse la trista concluzie că domeniul clanului Tokugawa era încă un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]