40,077 matches
-
găsesc o modalitate de a construi niște prove joase, dar care, în caz de nevoie, să poată fi ridicate. —Încearcă să nu-ngreuneze vasul. Să văd ce pot face. Vreun lemn anume? — Îl las la alegerea ta. Aceste date erau suficiente pentru că Tevé Salmón să se-apuce de treabă, căci, de vreme ce nu cunoștea scrisul, desenul sau calculele matematice, toată această tehnică impresionantă o păstra în memorie. Fiecare linie, fiecare piesă și fiecare joncțiune a carenei lua ființă în mintea Marelui Maestru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
-o cu Navigatorul-Căpitan!... Pentru o clipă, intenționa să pornească într-acolo, dar își aminti că făcuseră dragoste cu numai două zile în urmă și riscă s-o găsească din nou în brațele vreunuia dintre numeroșii ei pretendenți. Această idee fu suficientă să-i umbrească entuziasmul și aproape că-i amari orele rămase din noapte. Însă tatăl lui îi readuse bucuria. — Dacă Miti Matái a spus că ai putea s-ajungi navigator, inseamna c-ai s-ajungi, spuse el, după ce-l asculta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
stea are o iubită, care o urmează mereu. Iar pe această o va urma altă, iar pe aceea, alta... Și tot așa la nesfârșit, căci Taaroa a creat stelele pentru că oamenii mării să-și poată urma destinul. Zece stele erau suficiente pentru un bun marinar ca să păstreze direcția de-a lungul unei nopți, iar acest ansamblu de stele primise cu mult timp în urmă numele sfânt de Avei’á. Miti Matái hotărâse că Drumul de Stele din acea noapte să înceapă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
lor abilități în folosirea resurselor. Săptămâni întregi, spaniolii suferiseră chinurile insuportabile ale setei, care îi conduseseră în mormânt pe mulți dintre ei, si totusi cei de pe Peștele Zburător le-au demonstrat, în decursul unei singure nopți, ca avuseseră la îndemână suficientă apă încât să mențină în viață un numar de oameni de patru ori mai mare. Soluția atât de simplă era să se scoale cu o oră înainte de răsăritul soarelui și să scuture în interiorul unui vas milioanele de picături de roua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
-i mai liniștească pe spanioli, alungându-le temerile cele mai sumbre. Setea și neputința de a părăsi acel colțișor arid de pământ îi menținuse până acum că într-o letargie, de aceea, descoperirea că aveau apă dulce mai mult decat suficientă și că dispuneau de o ambarcațiune decentă le dădu atâta curaj, încât începură să se gândească tot mai serios la plecare. Nu prea aveau ce să-și ia cu ei, căci nu dispuneau decât de foarte puțin spațiu, astfel că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
fi putut afla pentru următoarele ore. Nici un vânt, oricât de violent ar fi fost el, n-ar mai fi avut cum să izbească vasul de coastă, iar în interiorul lagunei protejate de recifele de corali valurile n-ar fi avut niciodata suficientă forță încât să-l afecteze în vreun fel, la cinci metri adâncime. După ce se văzură pe uscat, ridicară canoea și o ascunseră într-un desiș, într-o groapă puțin adâncă, unde aceasta să fie protejată de uragan și, odată sfârșita
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
unei asemenea cărți. Din această cauză, o consider primul pas necesar dintr-un demers continuu, care se va materializa în ediții viitoare adăugite și îmbunătățite, menite să reflecte schimbările produse de „revoluția digitală”. Cunoștințele tehnice sunt necesare, dar nu și suficiente pentru a fi un adevărat fotograf. În spatele camerei trebuie să se găsească un om cu sensibilitate și cu viziune creativă. Matei Bejenaru Iași, septembrie 2007 1. Principii generale tc "1. Principii generale " Încă de la începutul secolului al XVI-lea se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
cu pumnii vânzătoarele care, ceva mai înainte, moțăiseră pe scaune, lipsite de activitate. Ema prinse mâna Luanei și începu să tremure. După câteva minute, Sanda apăru triumfătoare. Luana, vă așezați pe covor și nu vă mișcați de aici. Nu am suficienți bani la mine și trebuie să merg să scot de la C.E.C. Nu vă ridicați, indiferent ce se întâmplă, ai înțeles? Luată pe nepregătite, fetița întrebă speriată: E departe? Micuța mea, am încredere în tine. Vin cât de repede pot. Hai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
prietenă cu ea, Emanuela? Desigur. E verișoara mea. Surprinsă, profesoara nu mai făcu nici un comentariu. De atunci, nota cea mai mică a Luanei la istorie a fost opt. Nu toți profesorii erau ciudați ori cu inimi îndoielnice. Luana putea număra suficiente suflete care știau să-și apropie elevii, să facă din orele lor un adevărat spectacol al cunoașterii. O iubea pe doamna de română, nu doar pentru că era frumoasă și îngrijită, ca nimeni alta, ci pentru că reușise să aducă zâmbetul pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
căutat compania întreaga zi. Din păcate, nici unul nu s-a priceput să găsească drumul spre o apropiere adevărată. Privirile lungi, lăsate suspendate în aer, atingerile pur întâmplătoare ale mâinilor, discuțiile simple și sporadice, numai în prezența celorlalți, n-au fost suficiente pentru a închega ceva, orice, între ei. Se apropiau sărbătorile de iarnă și Luana își dori să le petreacă așa cum visase întotdeauna. Organiză Revelionul la ea acasă și invită câțiva colegi să-i fie alături la trecerea în noul an
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
potrivită, îl putea face pe soțul ei să înceapă un tratament care să le aducă acel copil atât de mult dorit. Iubirea sinceră a lui Ștefan, îngăduința Luanei față de el și aprecierea muncii titanice pe care acesta o depunea erau suficiente pentru ca ei să-și găsească fericirea binemeritată. Se temea, însă, că ea nu va face asta. Ba mai mult, avea o groaznică presimțire că urma să facă o mare prostie. Se adunară, cu toții, în sala de festivități, sala în care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
atât de îndrăgostită și realizând că orice încercare de-a o face să se răzgândească era sortită eșecului, se împăcă cu gândul și se oferi să-i ajute cu bani pentru nuntă. Tânărul refuză categoric, susținând că salariile lor erau suficiente pentru a se descurca singuri. Luana nu dorea să se mai îmbrace mireasă așa că aveau să facă doar cununia civilă, într-un cadru cât se poate de restrâns. Rămasă singură, Sanda nu reuși să se adune. Prevedea un trai chinuit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
să demonstrez, cât mai curând, că pot face ceea ce am promis. Și uite că nu prea am idee cum. Luana nu știa dacă șeful ei i se destăinuia din pricina celor două pahare de vin pe care le golise sau căpătase suficientă încredere în secretara lui. Debutul lor coincidea și fiecare, în parte, era măcinat de dorința de mai bine. Pentru ea, ceea ce făcea, locul în care ajunsese era un vis din care se temea să se trezească. Deși acum se afla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
va mai reveni. — Asta minciună! Ieri la telefon vorbit! — Iar azi-dimineață e la pușcărie. Acum faceți bine și plecați. Da, domnule, a doua oară nu v-o mai spun politicos. Schimbase ușor poziția puștii, o schimbare aproape impercep tibilă, dar suficientă ca Margaret s-o observe. — OK, OK, OK, a exclamat Bill. Au pornit Înapoi Încet prin Îmbulzeală, pierduți dintr-odată. N-aveau pe unde să iasă. Oriunde ar fi privit, nu se vedea decât zidul mișcător al celor din jur
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
5C. Terapie intensivă. A părăsit spitalul acum două zile. De obicei pacienții de la terapie intensivă sunt mutați În alt sector, dar el nu mai e deloc În spital. Se mai Întâmplă În ziua de azi. La Jakarta nu mai sunt suficiente paturi de spital. S-a uitat În jur cu atenție. Mai cu seamă de când cu tulburările astea din toată țara. Oricum, fișa lui medicală lipsește. Nu știu de ce. Nu pot nici măcar să vă spun de ce suferea. — Dar știți sigur că
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
de-ați putut sta fără să faceți nimic? Tânărul doctor a zâmbit. — V-aș pune și eu o ntrebare. Ați văzut vreodată o fetiță de trei sprezece ani care să moară la naștere pentru că suferă de malnutriție și n-are suficientă forță să rămână În viață după ce-și aduce copilul pe lume? Dar copii de opt-nouă ani cu brațele ciopârțite În războaie cu vecinii lor creștini sau bunicuțe cărora familia le dă otravă pentru că n-au bani să le dea
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
-l ajute să-și găsească fratele. Aveau să se ducă Împreună În Malaysia și să-l găsească pe Johan, iar atunci va fi o Nouă Viață, una descotorosită de amintiri seci. A observat o cărăruie printre japonezi, o trecere strâmtă, suficientă pentru a-i depăși. N-avea de ce să-i ia multă vreme. S-a stre curat prin acel Îngust coridor, mergând pe-o parte, aproape că n-a atins pe nimeni. Un bărbat s-a mișcat și a dat peste
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
Margaret Bates, sunt onorată să vă cunosc. De fapt, nu răspunsese În indoneziana standard, ci În puți nul pe care-l știa din javaneză. Se zicea că pe Sukarno nu putea să-l surprindă nimeni, dar neînsemnata ei replică fusese suficientă să-l facă să ridice o sprânceană mirată și să Încline ușor din cap. Ea era Încântată. și, Înainte ca el să deschidă gura, ea a continuat, știind bine că nu vorbește cu ezitările manifestate de obicei de toți cei
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
insolație, de foame sau pur și simplu de extenuare. Călătoria e lungă chiar cu mașinile moderne. Drumul e bătut de soare, iar aerul care pătrunde prin ferestrele deschise e cald, uscat și contribuie prea puțin la confortul călătorului. E vreme suficientă să te gândești la Întâmplările care vor fi avut loc pe drumul ăsta În trecut, tot felul de lucruri care puteau să ți se Întâmple și ție. Drumul se termină la capătul estic al Javei. Dacă ții să mergi mai
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
că noi avem surse de informare cu mult mai complete decât acelea la care ai putut ajunge tu într-un timp relativ scurt, fușerind pe ici pe acolo, să știi că niciodată nu judecăm un om dacă nu avem motive suficiente, să nu te îndoiești de asta. În ce-l privește pe X, păi el e o țintă clară, mă, ca la poligon când ești pus să tragi într-o vacă mare din PFL, situată la doi metri distanță. O poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
cu crenguțe grena, un al șaptelea simț, prezent la el în cele mai acute forme, îl avertizase că trebuie să se poarte corect, cu multă atenție și apoi, orice mediu plăcut îi crea de la sine o bună dispoziție care era suficientă ca să-l urnească din starea de plictis ce-l guverna de obicei. Carmina se întristă când îl văzu acolo, învins în fața unor obiecte costisitoare, gata să se închine fastului ostentativ, fără să-și pună întrebări, fără să ceară amănunte despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
om ca oricare, despre care spusese odată pentru totdeauna că e lichea, ei n-aveau de gând să suporte noianul de întrebări, să-și deconspire întreg angrenajul gândirii lor, construit cu migală, ce căpătase deja o precizie de automat, erau suficiente una sau două date minore ca mașinăria să se urnească, repede, cu precizie, să caute asociații, comparații, să sustragă din amalgamul de informații exact pe cele necesare, ca după câteva miimi de secundă, pe ecranul conștientului să apară definiția, răspunsul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
la suprafață după ce lăsase acolo tot balastul ce-i umplea spațiile celulare și acum percepea totul ca la început, normal și fără eforturi. Se întâmpla așa pentru că era normal să se întâmple așa și nu altfel. Principalul e să ai suficiente resurse de adaptare, să te obișnuiești repede cu toate câte se întâmplă. La prânz au mâncat mâncărică de ciuperci și gogoși vanilate, tatăl a scos o ulcea cu vin. Era încă tulbure dar el a asigurat-o că-i bun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
în sensul acesta, nici măcar nu sesiza golul ce se născuse între ele, pășea orbește, furată și ea de marea plăcere de a se asculta vorbind, ce păcat, ea nu-și programase o conduită preventivă de reînnodat prietenia, crezuse că este suficientă simpla ei prezență, a ei, a Carminei, o ambianță rămasă aproape aceeași. Atunci, demult, ea tresărise la vorbele Carminei, se întrerupsese din vorbă, își uitase ideea, se înciudase la gândul că pierduse firul frazei, era ceva important, ceva important, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
ajungă acasă, să facă o baie fierbinte, să se îmbrace într-o rochie călduroasă. De multe ori nu stătea nici la rând la pâine, pofta ei de mâncare era așa de redusă încât un măr, câteva măsline, un ceai erau suficiente ca să intre în pat împăcată. În schimb dorința de a dormi devenise dominantă. De obicei se culca la ora douăzeci și trei. Până la șapte dimineața erau exact opt ore de somn. Curând reduse durata zilei cu o oră, apoi cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]