105,057 matches
-
de la București, un scriitor, tot tânăr și tot de la Cluj, Mihai Goțiu a comis o impolitețe similară, spunând la microfon ceva de genul: ,Văd, aici, în sală, numai oameni cu figuri îmbătrânite, de peste șaizeci de ani... Unde sunt tinerii?" Ce suflet și, mai ales, ce educație trebuie să ai ca să te uiți la cei din fața și să stabilești, cu dispreț, judecându-i după cum arată, că sunt bătrâni? Mihai Goțiu are, într-adevăr, o figură de om tânăr. Dar la ce îi
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11597_a_12922]
-
și acest inventar s-ar purtea continua și în alte registre stilistice -, dar structura sa profundă este prin excelență una romantică. Voința lui enormă de a stăpîni o întreagă lume, de a-i corija disfuncțiile și de a-i alina sufletul ultragiat, antropocentrismul asumat ca destin și neobositul apostolat moral, cum pot fi numite altfel decît utopie romantică sau una dintre multele fațete ale conștiinței mistice? Și ceea ce ar fi putut părea doar un joc livresc și paradoxal, pornit din strălucitorul
Rememorări by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11593_a_12918]
-
americane contemporane echivalează cu reacționarismul sau cu debilitatea intelectuală. și totuși, autorul nu cedează. Rămâne ferm, dacă nu pe convingerile lui (acestea glisând pe un vector al dezamăgirii), atunci pe ceea ce a văzut și a simțit cu ochii și cu sufletul lui. În pofida atâtor lucruri frumoase din Lumea Nouă, a unor scene emoționante trăite în cuprinsul ei, impresia generală este de vacuitate omenească, de vid existențial umplut cu obiecte cumpărate. Nu întâmplător shopping-ul a devenit o adevărată religie. Spirala muncii
America, America... by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11599_a_12924]
-
Nopțile, da, le trecea lîngă ea-n grota ei poleită,/ Nu bucuros, ci ea vrînd, iară el doar lăsîndu-se-n voia-i;/ Zilele însă, la rînd, le ședea doar pe stînci și pe țărmuri,/ Tot zbuciumîndu-se-n grele suspine, cu jale în suflet,/ Ochii-ațintind, printre lacrimi șiroaie, spre zări, peste mare." (5, 154-8). Iubirea lui Apolodor este o oază în deșert. În mijlocul Saharei, într-o gură de verdeață, un pui de maimuță se îndrăgostește de drumețul istovit și abătut. Apolodor, cucerit, primește bucuros
Apolodor și drumul spre Ithaka - Motive homerice la Gellu Naum by Cătălin Enache () [Corola-journal/Journalistic/11588_a_12913]
-
de un spiriduș al nerăbdării. Ducea cu sine o fatalitate și nu s-a derobat de la datoria, asumată nesilit de nimeni, de a fi un apostol. Fusese prevenit că traseul e spinos, dar își alesese voluntar misiunea, de a mobiliza sufletele. }elul? Satisfacerea drepturilor fundamentale ale omului, desființarea tiraniei, izbânda libertății. Pe acest plan numele a devenit sinonim cu aspirația către plenitudinea umană, în afara intereselor de grup, de neam, de rasă, de religie. ,Sire! Dă-ne libertatea de gândire!" îi cere
Anul Schiller ,Să sfidăm letargia!" by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11594_a_12919]
-
a teoretizat și folosul relaxării. Simțindu-se înrudit structural cu el, Thomas Mann a fost fascinat și de componenta infantilă, vedea o risipă de candoare și de generozitate. Filonul jocului se împacă bine cu necesitatea de a adera cu tot sufletul la o idee mare. Cele dintâi cuvinte care se pronunță în Don Carlos sunt: , S-au dus frumoasele zile din Aranjuez", adică s-a pus capăt nevinovatelor desfătări, succede sumbra etapă a răspunderii. Anii dinainte de păcat se vor menține ca
Anul Schiller ,Să sfidăm letargia!" by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11594_a_12919]
-
realist, el o artificializează și mai mult. Nu doar la un singur nivel. Ca să exemplific mai bine imaginați-vă o piesă de Oscar Wilde: personajele exudă spirit și ironie, dar, deși acționează în virtutea unor sentimente cică puternice parcă nu au suflet, până și crizele nervoase par mimate. Sunt atât de ciopârțite, reduse la datele de bază și pe de altă parte schimbând replici spumoase, încât sunt anti-veridice. Resnais chiar vorbește despre unul ca fiind "fantastic" și are dreptate: este vorba de
Din operetă în musical by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11612_a_12937]
-
bună credință: "Geamănu spune: - Pătru Groza e un vulpoi! Replica mea: - Nu-mi face impresia unui vulpoi. Are o inteligență de șarpe și o inimă mai curată decît a porumbiței. Nu-l mințeam pe Geamănu. Există un colț azuriu în sufletul de ocnă a lui Groza". Nu o dată prețuirea lui Pandrea merge, în răspăr cu aparențele succesului de moment, către la fel de aparentele ratări ale unor contemporani ce au cîștigat pariul intelectual și etic: "Trei oameni străcuiți și nerealizați cunosc din generația
Extraordinarul Petre Pandrea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11606_a_12931]
-
accepte. Mai curând cred că este răspunsul latin la o anume sensibilitate, ce tinde să fie redescoperită și, în unele cazuri, reinventată. Pasiune mai rafinată, voluptate mai luminoasă și filtrul neîndoielnic al gândului - muzica urmașilor Romei se impune cu maiestuozitate sufletului nostru "bucuros de moarte". Că locul de iradiere al curentului e continentul nou și nu patria mamă, are mai puțină importanță în acest moment; important e că el a reușit să facă o breșă, ce tinde să se lărgească, în
Curentul "latino" by Mircea Gerboveț () [Corola-journal/Journalistic/11611_a_12936]
-
ca jarul sub cenușă, s-ar potrivi mai bine cu seriozitatea demersului celor doi interpreți. Pentru că tot a venit vara și tânjim după nisipul din buza mării, recomand, de asemenea, o ascultare relaxată, permițând soarelui să ne pătrundă și în suflet, nu numai să ne tulbure la cap. Să lăsăm gândul să perceapă tactil pasiunea zăvorâtă în aceste piese, pentru a-l mai limpezi de molozul "vamaiot"sau "mamaiesc", ce ne năclăiește firea cu un bleg și păgubitor marasm cu pretenții
Curentul "latino" by Mircea Gerboveț () [Corola-journal/Journalistic/11611_a_12936]
-
Ordinea, este o carte a timpului nostru. Scriind despre Virto, autorul spune adevăruri mai puțin convenabile despre România tranziției. Este o carte care te pune pe gînduri și pe care - indiferent dacă îi împărtășești sau nu ideile - o citești cu sufletul la gură pînă la ultima filă. Alexandru Ecovoiu, Ordinea, prefață de Ion Simuț, Editura Polirom, Iași, 2005, 266 pag.
In Virto veritas by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11622_a_12947]
-
două acte din opereta-fantezie "Răpiții din Irak" de Traian Băsescu, intitulate " Conferință de presă I" și "Conferință de presă II", conectați fiind la glorioasa eliberare-SF a celor trei jurnaliști români. După care, așezați în fața televizorului, am început să așteptăm cu sufletul la gură, ultimul act al compoziției, care va fi transmis în direct pe toate canalele tv la finele anului 2055, după alegeri, când Domnul Traian Băsescu, reales Președinte al României, va descâlci în fața telespectatorilor intriga-fluviu a caprodoperei... -Du-te repede, a
La mâna zeiței Fortuna... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11618_a_12943]
-
tatălui, protagonista recuperează, de fapt, nu doar chipul lui, în diferite imagini, în diferite ipostaze, ci și fragmente din propria identitate. Numai cînd toate acestea s-au întîmplat, ea poate renunța la ultimul săculeț, cel în care se află "osul sufletului", redîndu-i practic tatălui, oriunde s-ar afla după moarte, cea mai deplină bogăție. Depozitarul eu-lui afectiv, fără de care, viața noastră nu ar fi și, în consecință, nu s-ar povesti. Preotul începu recitarea finală. Privi în jur și zări săculețul
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11619_a_12944]
-
Dumitru Hurubă Duminică seara (5 iunie), TVR1 ne-a adus în case și în suflet frumusețea reală a folclorului românesc. Canalul respectiv de televiziune a "profitat" de Festivalul "Maria Tănase" de la Craiova și a transmis un spectacol susținut de interpreți de muzică populară care mai poartă pe umeri responsabilitatea, verticalitatea și valoarea acestui gen de
Folclor și alte povestiri televizate - din pădurea românească by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11641_a_12966]
-
această ocazie, ce înseamnă autenticitatea, profesionalismul, dragostea și respectul față atât de (tele)spectatori cât și pentru acest gen de artă înălțat la rang de patrimoniu național. Iar când peste toate cântecele (cu texte de bun simț) mai rămâne în suflet rezonanța melodiilor interpretate la taragot de Dumitru Fărcaș, cuvintele devin fără rost... În ceea ce o privește pe moderatoarea emisiunii, Iuliana Tudor, aceasta a fost o prezență discretă și agreabilă în contextul unui spectacol într-adevăr de înaltă ținută artistică. Și
Folclor și alte povestiri televizate - din pădurea românească by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11641_a_12966]
-
cu efect secundar. Ajungi, de pildă, să constați că nu de ochi ai nevoie ca să vezi, ci de viziune, cum ar spune băieții ăia de la Faithless. Viziunea, domnilor cu porniri libidinale, viziunea acești George triști, viziunea, măi oameni buni cu suflet bun, vă poate fi de maaaaaaaare ajutor în unele momente ale pateticei dumneavoastră vieți, în care bucățica asta este intelectul dumneavoastră și asta este partea preocupată de sex. Haideți, încordați-vă și încercați o viziune, ceva, oricât de mică. N-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11642_a_12967]
-
pe întâlnirea cu misteriosul boschetar, care pare a fi un mesager al Diavolului, un însărcinat cu afaceri demonice propunând vechiul contract de colaborare. Dar fiindcă lumea s-a mai schimbat de la Faust încoace, mesagerul nu mai vrea cu tot dinadinsul sufletul omului. El nu dorește de la noi un da entuziast, ci doar atât: să nu-i spunem nu, să dăm un răspuns evaziv, convenabil ambelor părți. Dar nici așa nu-i bine pentru românul mereu cârcotaș. Deoarece profesorul o scaldă, parcă
Timpuri noi by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11651_a_12976]
-
s-a întîmplat acolo. Că nimeni, de fapt, nu trebuie să supraviețuiască. Nimeni nu trebuie să iasă de aici, nimeni care ar putea să ducă lumii, împreună cu semnul imprimat în carne, groaznica veste despre ceea ce la Auschwitz a putut face sufletul omenesc din om." El, Levi, Häftling 174.517, a supraviețuit. Pare că nu s-a împăcat cu asta niciodată. Spectacolul lui Mihai Măniuțiu începe cu anunțarea sinuciderii lui Primo Levi. Un personaj îmbrăcat într-un costum liliachiu, care îi va
După Auschwitz by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11657_a_12982]
-
rimă, - o proză flamboaiantă: Gura mea va arde ca Gheena Gura mea, infern de dulci ispite îngerii gurii mele vor trona în inima ta Soldații gurii mele te vor asalta Preoții gurii mele te vor sufoca în fum de tămâie Sufletul tău se va cutremura ca de un cutremur de pământ Ochii tăi se vor umple de toată iubirea ce a purtat-o Omenirea în ochii ei de când există Gura mea va fi ca o oaste de răzleți Diversă asemeni unui
Chiorâș la cultură... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11676_a_13001]
-
The Greek Orthodox Theological Review, 41, No. 4, 1996, p. 344. 2 Îndumnezeirea apare ca treapta cea mai înaltă a iconomiei mântuirii, adică starea în care energiile necreate și darurile Sfântului Duh devin însușite de credincios, care devine trup și suflet „templul lui Dumnezeu” (I Cor. 5, 19-20), simțind că „Hristos trăiește în el” (cf. Gal. 2, 20), iar prin Hristos, întreaga Sfânta Treime. Deificarea omului credincios este un lung proces, început deja în Eden, dar întrerupt prin căderea lui Adam
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
creată după chipul și asemănarea lui Dumnezeu - poate fi schematizată în trei etape: nașterea întru nemurirea divină, moartea prin păcat și, datorită Întrupării Fiului lui Dumnezeu, renașterea sa întru lumina dumnezeiască. Acesta este procesul pe care trebuie să-l urmeze sufletul în căutarea lui Dumnezeu și în unirea cu El. Acest demers - divin și uman totodată - al trecerii de la moarte la viață prin apa baptismală, apoi prin asceză, rugăciune, cultivarea virtuților și prin participarea la viața sacramentală a Bisericii este îndeplinit
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
încrezător că acesta îi va pecetlui și acredita episcopatul. Temele spirituale ale scrisorilor - participarea la Dumnezeu, Sfânta Euharistie, martiriul, unitatea, atingerea lui Dumnezeu, urmarea Sa - au fost considerate a sugera o îndepărtare de eshatologia biblică, înlocuirea cu înălțarea elenistică a sufletului spre nemurire 9. Dar în toate scrisorile Sfântului Ignatie, dimensiunea ecleziastică este de maximă importanță. Împotriva individualismului „falșilor învățători” docetici, el subliniază nevoia de a arăta dragoste pentru văduve și orfani și pentru acei în nenorocire 10. Adevărații creștini nu
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
prin episcop. Ele poartă adevăratul sens al relației calde cu Dumnezeu. Însă, posibilitățile lor mistice, după cum spune Schoedel 27, nu sunt exploatate de S Putem regăsi căldura și fervoarea personală în pasajele exprimând urmarea lui Dumnezeu și primirea Lui în suflet, în special acolo unde Sfântul Ignatie aplică acești termeni propriei persoane 28. Totuși, cazurile precizate anterior sunt rare. În majoritatea cazurilor, destinatarii scrisorilor sunt numiți următori ai lui Dumnezeu, și nu autorul însuși. Efesenii sunt astfel de următori 29, pentru că
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
inimii să audă. De aici apare nevoia de a se trece printr-o purificare, pentru restabilirea unei ordini pierdute din cauza greșelilor generatoare de haos. În ceea ce privește adevărata vedere, ea este, însă, cea cu inima curată. Pentru a-L contempla pe Dumnezeu, sufletul trebuie să devină o „oglindă strălucitoare”, să fie curățit de orice 44 Norman Russell, The Doctrine of Deification ..., p. 92. 45 Teofil al Antiohiei, Către Autolic, 2.18, traducere, introducere și note de Pr. Prof. Dr. Dumitru Fecioru, în vol
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
de puternică încât nu poate fi privită. „Iar dacă îmi spui: «Arată-mi pe Dumnezeul tău!», atunci îți voi spune și eu: «Arată-mi omul din tine și-ți voi arăta și eu pe Dumnezeul meu!». Arată-mi că ochii sufletului văd și că urechile inimii tale aud! După cum cei care privesc cu ochii trupului înțeleg cele ce se petrec în viață și pe pământ și fac totodată deosebire între lumină și întuneric, între alb și negru, între urât și frumos
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]